Virusul patarii semintelor bobului

Broad bean stain virus, BBSV - Virusul patarii semintelor bobului, Comovirus, Comoviridae, sinonime Virus de la mosaique de la feve, MF virus, Broad bean F1 virus (Gibbs s.a., 1968, Ann. appl. Biol. 16, 99), Broad bean Evesham stain virus (Lloyd s.a., 1965, Hort. res. 5, 13), tulpini Pea green mottle virus, Pea seed-borne symptomless virus (Beczner s.a., 1983, Zesz. Probl. Poste. Nauk rol. 291, 21), (Pop, 2009, TVV, II, 330). Izolatele din Anglia, Franta, Finlanda si Cehoslovacia s-au dovedit serologic identice sau foarte strans inrudite. Virusul poate fi identificat in plante, seminte si embrioni germinati prin procedee ELISA (Makkouk s.a., 1987, Neth. J. Pl. Path. 93, 97). Poate fi confundat usor cu Broad bean true mosaic virus (BBTMV), ambele virusuri producand simptome similare la Vicia faba, sunt transmisibile prin samanta si au virioni asemanatori, dar bbsv, spre deosebire de BBTMV, infecteaza soiurile de Phaseolus vulgaris Tendergreen si Canadian Wonder, produce cloroze si necroze fara distorsiuni foliare la Pisum sativum, are numeroase particule de 60 S libere de ARN si nu reactioneaza cu antiserul BBTMV, A fost raportat prima data la Vicia faba in Regatul Unit, de Lloyd s.a. (1965, l.c.), fiind identificat ulterior in Franta, Finlanda, fosta R.D.G., fosta Cehoslovacie, Polonia, Italia si alte tari (Musil, 1981, Zesz. probl. Post. Nauk rol. Virusul este cunoscut, de asemenea, in Nordul Africii, Asia de Vest, si izolat din samanta importanta din Australia (Makkouk s.a., 1987, l.c.). Virusul infecteaza natural bobul (Vicia faba), iar tulpina pea green mottle virus, mazarea (Pisum sativum) si fasolea (Phaseolus vulgaris), producand simptome care variaza ciclic, sezonal, sau in decurs de cateva saptamani (Valenta s.a., 1969, Acta Virol Prague, 13, 422). Plantele de bob (Vicia faba) infectate natural manifesta un mozaic relativ slab, cu pete galbene si verzi. În unele cazuri, cloroza cuprinde portiuni mari din suprafata limbului, in cadrul carora raman insule de culoare normala. Datorita cresterii mai incete a tesuturilor afectate, suprafata frunzelor este mai mult sau mai putin incretita. Manifestarea bolii depinde, in mare masura, de conditiile climatice, la temperaturi ridicate simptomele fiind slabe iar pe vreme racoroasa mult mai severe. Cresterea plantelor bolnave este mult franata, numarul de pastai micsorat, productia de boabe putand fi redusa cu 50-60 %. Caracteristic pentru acest virus este aparitia, la aproximativ 25 % din boabele plantelor infectate, a unei patari sau benzi necrotice, de culoare bruna-inchis, care inconjoara si cuprinde latura mai ingusta a semintelor, cu exceptia hilului. Tulpina pea green mottle infecteaza mazarea (Pisum sativum), producand clarifierea fina a nervurilor, urmata de o marmorare verde a frunzelor (Valenta s.a., 1969, l.c.).

Tulpina de la mazare a fost identificata, de asemenea, la fasole (Phaseolus vulgaris), plantele infectate natural reactionand printr-o patare slaba spalacita sau printr-o patare inelara evidenta. În fosta Cehoslovacia, virusul a fost izolat si de la plante de mazariche (Vicia sativa), manifestand simptome de mozaic. Prin inoculari artificiale, virusul a fost transmis la Chenopodium album, C. capitatum, C. murale, C. quinoa, Cicer arietinum, Grotalaria spectabilis, Glycine max, Lathyrus odoratus, Lupinus hirsutus, Melilotus alba, Phaseolus vulgaris, Trifolium incarnatum si Vigna unguiculata. Soiurile de fasole (Phaseolus vulgaris), Tedergreen si Canadian Wonder reactioneaza la tulpina tipica prin leziuni locale si mozaic, iar soiurile de mazare (Pisum sativum) prin pete clorotice locale, urmate de patare clorotica, ondularea si incretirea foliolelor si piticire, la temperaturi scazute aparand necroze pe frunze si tulpina. Plantele de Atriplex litoralis reactioneaza prin leziuni locale clorotice iar Chenopodium amaranticolor la izolatele din Franta, prin leziuni locale clorotice, mozaic si deformarea foliolelor. Tulpina pea green mottle, izolata de la fasole in Cehoslovacia, produce leziuni locale necrotice la Chenopodium murale si clorotice la C. quinoa, leziuni locale necrotice la soiurile de fasole De Banat, Pinto si Perlicka si infectie inaparenta la Saxa si Prince. Experimental, virusul este transmisibil prin inoculare de suc. În natura, se raspandeste prin samanta, care la unele soiuri de Vicia faba este de pana la 10 % (Cockbain s.a., 1976 Ann. appl. Biol. 84, 321,). Ca vectori, sunt considerate speciile de gandaci Apion vorax, A. aethiops, Sitona lineatelus si S. hyspidus (Cockbain s.a., 1975, Ann. appl. Biol. 81, 331). Virusul poate rezista peste iarna in plantele de mazariche (Vicia spp.) si alte leguminoase perene spontane (Makkouk s.a. , l.c.). Virionii se gasesc in citoplasma celulelor infectate din toate partile plantelor bolnave, unde se gasesc si incluziuni neobisnuite, in forma de randuri de virioni in tubuli, cresteri in forma de degete la plasmodesme, corpuri vacuolat-veziculate si agregate virale (Russo s.a., 1982, J. Submicrosc. Cytol. Sucul foliar contine numerosi virioni. Inactivarea termica are loc la 55-65°C, dilutia limita este de 10^-3-10^-4, longevitatea in vitro 31 zile la 40°C si de peste un an la -15°C, iar infectiozitatea nu este influenta de tratamentele cu eter etilic. Virusul a fost purificat de Gibbs s.a. (1968, l.c.), este moderat imunogen, putand fi identificat prin ELISA in seminte cu o sensibilitate de o samanta infectata intr-o proba de 50 seminte. Virionii sunt izometrici, avand c. 25-28 nm in diametru, contur poliedric unghiular si aranjamentul capsomerelor neevident. Desi virionii sunt aparent uniformi, la ultracentrifugare, preparatele purificate se separa in trei componente, genomul consta din doua parti de ARN monocatenar, iar replicarea acestuia nu depinde de prezenta unui virus ajutator. Masurile de prevenire constau in utilizarea in productie a semintelor libere de virus, eliminarea plantelor infectate din cultura si combaterea speciilor de gandaci vectoare prin tratamente chimice. Dupa unele cercetari, virusul ar putea fi eliminat din seminte prin mentinerea acestora timp de 8 zile la 46-48°C.