Virusul
piticirii graului - Wheat dwarf
virus WDV, Mastrevirus, Geminiviridae, se
cunosc tulpini care ataca orzul si tulpini ale graului, (Ref. Pop, 2009, TVV, II, 28). Virusul a fost descris
prima data la grau in fosta Cehoslovacie de Vacke (1961, Biol. Plant. Praha 3, 228), ulterior
fiind identificat in fosta U.R.S.S., Suedia,
Bulgaria, Ungaria,
Franta, Germania (Mehner s.a., 2002, EFPP p. 66), Romania (Jilaveanu si Vacke, 1995, Probl. Prot.
Plant. 23, 51) si Tunisia (Najar s.a., 2000, Plant Dis. 84, 1045). Virusul
s-a dovedit important din punct de vedere economic, in regiunea
Krasnodar, ducand la compromiterea unor culturi de grau, orz,
ovaz si secara, iar in unele regiuni din Franta fiind
semnalate pierderi insemnate de productie mai ales la orz. În conditii de
infectii naturale, virusul produce ingalbenire, piticire
severa si boabe putine la grau (Triticum aestivum), secara (Secale cereale) si orz (Hordeum
vulgare), ingalbenire si piticire la ovaz (Avena sativa) si reducerea
cresterii la Lolium multiflorum si Poa annua.
Prin inoculari artificiale virusul a fost transmis la Avena strigosa, Bromus secalinus
(ingalbenirea si distrugerea plantelor), Lagurus ovatus, Lolium perenne (latent),
L. remotum, L. temulentum si T. durum, cele mai bune specii
experimentale fiind B. secalinus, L.
ovatus, T. aestivum si H. vulgare. Virionii s-au gasit
in nucleii celuleor infectate din frunze si radacini,
neobservandu-se incluziuni celulare. Virusul nu a putut
fi transmis prin inoculare de suc.
Vectorul acestuia este
cicada Psammotettix alienus (Cicadellidae). Transmiterea este de tip persistent, hranirea pentru
achizitionare fiind de 1-4 zile. Dupa o
perioada de latenta in insecte, acestea raman
infectioase toata viata, virusul netransmitandu-se
insa la urmasi prin ou (Pridanceva,
1965, Biol. Nauki 3, 153). Sucul extras din frunzele infectate
contine putini virioni, ingemanati, avand 18 nm
in diametru si 30 nm in lungime, profil unghiular si aranjamentul
capsomenelor neevident. La ultracentrifugare, preparatele purificate se
sedimenteaza sub forma unui component sau doua componente, genomul este ADN monocatenar, circular, unipartit, iar in
virioni, se gaseste o singura proteina capsidala. Replicarea genomului are loc in nucleu.
O masura importanta de prevenire consta in evitarea
insamantarii prea de timpuriu a cerealelor de
toamna, cand cicada vectoare este
inca foarte activa. Astfel, in regiunea Krasnodar, din
fosta U.R.S.S., la culturile de grau semanate in 1 august, 20
august si 10 septembrie, gradul de
atac a fost de 25 %, 12 % si respectiv 7%. În zonele foarte expuse
atacului, se recomanda combaterea cicadei vectoare prin tratatrea
semintelor cu preparate pe baza de Imidacloprid sau stropiri cu piretrinoizi la
scurt timp dupa rasarire. În
perspectiva, se prevede combaterea bolii prin obtinerea si
cultivarea soiurilor rezistente, inclusiv a formelor transgenice.