Virusul
mozaicului cornului - Dogwood mosaic virus, DgwMV, Nepovirus, Comoviridae, (Ref. Pop, 2009, TVV, IV, 113). A fost
raportat prima data la Cornus florida,
in Clemenson, Carolina de Sud, S.U.A. (Barnett
si Baxter, 1976, Proc. Am.
Phytoathol. Soc. 3, 249), unde este raspandit si in
prezent plantele
infectate natural sunt fara simptome, sau manifesta simptome de
mozaic ori marmorare variabile in functie de sezon. La
inocularile artificiale, susceptibile s-au dovedit Antirrhinum majus, Beta pattelaris, B. vulgaris, Catharanthus roseus,
Celosia argentea, C. cristata, Chenopodium amaranticolor, C. botrys, C.
foetidum, C. murale, C. quinoa, Cucumis sativus, Datura stramonium, Dolicos
lablab, Gomphrena globosa, Lactuca sativa, Lupinus albus, L. hirsutus, L.
luteus, Lycopersicon esculentum, Nicandra physaloides, Nicotiana clevelandii,
N. longiflora, N. megalosiphon, N. occidentalis, N. sylvestris, N. tabacum, N.
palmeri, Petunia hybrida, Phlox drummondii, Pisum sativum, Spinacia oleracea,
Tetragonia expansa, Torenia fournieri, Verbesina enceloides, Vicia faba, Vigna
unguiculata si V. unguiculata ssp. cylindrica, alte
specii fiind nesusceptibile. Inoculat experimental, virusul produce leziuni
locale clorotice si pete linii si simptome mozaicale sistemice la Chenopodium amaranticolor, leziuni
locale clorotice apoi necrotice urmate de mozaic si necroze sistemice la C. quinoa, leziuni locale clorotice
si mozaic la Pisum sativum si Nicotiana occidentalis, pete inelare necrotice locale si
puncte necrotice sistemice la Petunia
hybrida si mozaic la Lactuca
sativa. Virionii se gasesc in frunze si
radacini. Experimental, virusul este
transmisibil prin inoculare de suc. În natura se
raspandeste, probabil, printr-un nematod, insa nu a
fost transmis prin Xiphinema
diversicandatum. Inactivarea termica are loc la 50ºC,
longevitatea in vitro este de 8 zile, iar dilutia limita 10-4.
Virionii sunt izometrici, de 27 nm in diametru,
avand profil unghiular si aranjamentul capsomerelor neevident.
La ultracentrifugarea preparatelor purificate apar trei componenete. Genomul este format din doua parti de ARN
monocatenar, linear, iar in virioni s-a identificat o singura
proteina capsidala. Pntru masurile de
combatere vezi Barnett s.a.
(1989, Phytopathology 79, 951).