Virusul platourilor inalte

Virusul platourilor inalte - High Plains virus HPV, virus filamentos neclasificat, (Ref. Pop, 2009, TVV, II, 20). S-a gasit in 1993, la porumb (Zea mays) si grau (Triticum aestivum), in statele nordamericane Colorado, Texas si Idaho, bolile fiind descrise de Jensen (1994) si Jardine s.a. (1994), iar virusul a fost denumit de Jensen (1994) si caracterizat molecular de Jensen si Hall (1995, Phytoapthology (Abstr.) 85, 1211) si morfologic de Ahn s.a. (1998, J. Submicrosc. Cytol. Path. Boala s-a manifestat puternic, pe opt sole de porumb, in suprafata de 304 ha, din centrul sudic al statului Idaho, unde proportia plantelor infectate era de 30-80 %, iar 154 ha au fost abandonate din cauza atacului (Forster s.a 2001, Plant Dis. 85, 696). În continuare, bolile s-au extins si in principala zona producatoare de samanta de porumb din sud-vestul statului Idaho, precum si in statele Dakota de Sud, Montana si Nebraska. Infectate natural cu HPV sunt plantele de Triticum aestivum, Hordeum vulgare, Zea mays, Setaria glauca, S. viridis si Bromus tectorum. La germoplasmele de porumb (Zea mays) sensibile, boala se poate manifesta prin piticire severa, cloroza generala intercalata cu mozaic, patari sau dungi clorotice si lipsa totala sau partiala a inspicarii, simptomele cele mai grave observandu-se la plantele infectate in stadiul de plantuta. În functie de genotip, mai pot apare pete circulare verzi-deschise sau dungi purpurii la marginile si varful limbului, evoluand intr-o inrosire generala a frunzelor. În experimentarile efectuate de Marçon s.a. (1999, Crop Sci. 39, 1171), din 129 de linii de porumb inoculate manual cu WSMV, 33 au prezentat simptome sistemice evidente, fiind insa aproape tot asa de viguroase ca cele neinoculate. La inocularea dubla a acelorasi linii cu HPV si WSMV prin acarianul vector, 67 de linii au prezentat simptome mai grave decat cele infecate numai cu WSMV, constand in piticire severa, iar unele dintre ele fiind complet distruse la cateva saptamani de la infectie. Ca planta test si diferentiala s-ar putea utiliza linia de porumb N 194, susceptibila la raspandirea sistemica a lui HPV si nesusceptibila la infectia sistemica cu WSMV.

La examinarea electrono-microscopica a sectiunilor ultrafine, in celulele de porumb infectate s-au observat corpuri cu membrane duble, centrul lor decorandu-se cu anticorpii proteinei virale 32-kDa marcati cu aur coloidal. Spre deosebire de WSMV, HPV nu poate fi transmis prin inoculare mecanica, fiind transmisibil insa prin inocularea vasculara punctionala la boabe de porumb (Forster s.a., 2001,l.c.). În experientele efectuate cu grau, virusul a migrat din frunzele inoculate in radacini, dar transportul din radacini la fratii noi formati a fost stopat, acesta fiind deblocat in prezenta lui Wheat streak mosaic virus (Mirabile s.a., 2001, Phytoapthology (Abstr.) 91, S 63). Pe cale naturala, virusul este transmis de acarianul Aceria tosichella, adesea impreuna cu WSMV, care mareste eficacitatea transmiterii lui HPV prin vector, populatiile acarianului din regiuni geografice variate difera intre ele in privinta abilitatii transmiterii izolatelor HPV, iar incidenta bolii in lanurile de porumb se micsoreaza treptat, pe masura indepartarii lor de samulastra sau culturile de grau infestate (Seifers s.a., 2002, Plant Dis. 86, 138). Primele rezultate privind transmiterea VPÎ prin samanta de porumb arata ca aceasta are loc in proportie foarte mica, de 3 seminte infectate la 38743 germinate, insa Blunt si Brown (2003, Phytoapthology (Abstr.) 93, S 127) sustin ca rata transmiterii pe cale seminala este mult mai mare. În plantele de porumb infectate, Jensen s.a. (1996) au observat corpusculi cu membrana dubla, iar Ahn s.a. (1998, l.c.) particule virale filamentoase. Boala este asociata cu cel putin 4 ARN monocatenari, de sens negativ, care sunt impachetati impreuna cu proteina 32-kDa in particule virale (Mirabile s.a., 2001, l.c.). La graul de toamna, se recomanda evitarea insamantarilor prea timpurii si distrugerea samulastrei cu cateva zile inainte de insamantare, iar la porumb amplasarea culturilor la distanta de solele cultivate cu grau sau orz. La porumb, boala poate fi prevenita prin selectarea si cultivarea formelor rezistente. Cercetand reactia a 30 linii de porumb la inocularea dubla cu HPV si WSMV prin intermediul insectei vectoare, Marçon s.a. (1997) constata ca acestea variaza intre ele in ceea ce priveste aparitia simptomelor locale si sistemice, observatiile efectuate in camp asupra acelorasi linii indicand faptul ca rezistenta la raspandirea sistemica este caracteristica cea mai importanta pentru plantele cultivate in camp. S-a constatat, de asemenea, ca cele mai multe linii susceptibile la raspandirea sistemica a lui HPV se comporta la fel si fata de WSMV, exceptie facand linia N 194, care este susceptibila la raspandirea sistemica a lui HPV si rezistenta la cea produsa de WSMV. Prin cercetari de gentica, s-au identificat trei locusuri care confera rezistenta la infectia sistemica a lui WSMV, precum si genele majore care confera rezistenta la raspandirea sistemica a lui HPV, in coincidenta sau strans lincate cu locusurile de rezistenta la WSMV (Marçon s.a., 1999, l.c.).