Virusul texas al ardeiului

Virusul texas al ardeiului - Texas pepper virus TPV, Begomovirus, Gemiviridae, tulpini: Tamaulipas (TPV-Tam), Chiapas (TPV-CPS) si Costa Rica (TPV-CS), care au acizii ADN-A homologi in proportie de 89 % (Lotrakul s.a., 2000, Plant Dis. 84, 168), (Ref. Pop, 2009, TVV, III, 200). A fost descris prima data la Capsicum annuum in Texas, S.U.A. (Stenger s.a., 1990, Phytopathology 80, 704) producand pierderi mari de productie in Texas si Mexic. Ulterior, a fost identificata o tulpina cu secventa nucleotidelor ADN-A homoloaga in proportie de 92 % cu a tulpinii Tomalipas, care produce pagube deosebit de mari in culturile importante de C. frutescens si C. chinense in Costa Rica. Plantele de Capsicum annuum infectate natural in Texas si Mexic manifesta simptome persistente, caracterizate prin clerifierea nervurilor, incretirea si distorsionarea frunzelor, piticire si mozaic galben, iar cele de C. frutescens si C. chinense din Costa Rica, malformatiuni foliare severe si marmorare galbena. Prin inoculari artificiale, virusul din Texas a fost transmis la Capsicum annum, Datura stramonium, Lycopersicon esculentum, Nicotiana benthamiana, N. clevelandii, N. rustica si N. tabacum.

Tulpina din Costa Rica a fost transmisa usor de la ardei la ardei prin inoculare de suc, iar, prin grefare cu lastari de C. frutescens infectati, la C. annuum (Yolo Wonder, VR-4, Avelar, Agronomico si Jaloro), C. chinense (PI 152225 si PI 159236), C. frutescens (Tobasco, Greenleaf Tobasco si LP-1), Nicotiana benthamiana, N. clevelandii, Datura metel si D. stramonium. Inoculat artificial, virusul din Texas produce clarifierea nervurilor, contorsionarea si deformarea frunzelor si piticire la Capsicum annuum, mozaic, clarifierea nervurilor si piticire la Datura stramonium si Lycopersicon esculentum, clarifierea nervurilor, mozaic, incretirea frunzelor si piticire la Nicotiana benthaniana, iar toate speciile de Capsicum inoculate cu tulpina Costa Rica au reactionat prin simptome severe de mozaic si deformari foliare. Virionii se gasesc in frunze si radacinii, fiind localizati in nuclei. În sectiunile ultrafine prin plantele de C. frutescens infectate cu TPV-CS, s-au observat inele fibrilare tipice geminivirusurilor si agregate de particule virale in nucleul celulelor parenchimului vascular. Experimental, tulpina Costa Rioca a fost usor transmisa de la ardei la ardei prin inoculare de suc, iar la restul speciilor susceptibile prin altoire. Experimental si pe cale naturala, virusul este transmis de insecta Bemisia tabaci biotipul B, la inocularea cu insecte individuale rata transmiterii fiind de 8 % iar cu grupe de cate 10 insecte de 69 %. Sucul foliar contine putini virionii, ingemanati, gasindu-se insa si particule izometrice, de 18 nm in diametru, dimerii avand 40 nm lungime, iar aranjamentul capsomerelor este neevident. La ultracentrifugare, preparatele purificate se separa in doua compomente, genomul consta din doua parti de ADN monocatenar, circular, iar replicarea acestuia are loc in nucleu si nu depinde de prezenta unui virus ajutator. În lipsa soiurilor rezistente, principala masura de prevenire consta in combaterea insectei vectoare, mai eficace fiind tratamentele cu preparate pe baza de Imidacloprid (Lotrakul s.a., 2000, l.c.).