Alcaloizii

Alcaloizii

Alcaloizii sunt compusi care contin azot, au reactie alcalina si sunt otravuri foarte puternice. Cele mai bogate in alcaloizi sunt speciile din familiile Papaveraceae ,Solanaceae, Ranunculaceae si Fabaceae. In diversele organe ale plantelor, alcaloizii se gasesc in cantitati diferite, in unele cazuri , circa 1 la mie , adesea 1-2%, iar in cazuri foarte rare pot depasi 10% ( morfina, chinina). Cantitatea de alcaloizi din plante poate varia in functie de stadiul de dezvoltare a plantei si de conditiile ecologice sau tehnologice ( lumina , temperatura, ingrasaminte ,s.a.). Alcaloizii se pot gasi in plante sub forma de saruri , cu acizi organici sau minerali (acid malic, citric , oxalic s.a.)

Primul alkaloid, extras la inceputul secolului trecut ,a fost morfina . Ulterior alti alcaloizi au fort obtinuti, prin extractie din plante sau organe animale, astfel incat azi se cunosc cateva mii de substante din acest grup .In plus , cunoscand structura chimica a alcaloizilor au fost sintetizate substante cu structura asemanatoare ; in unele cazuri , alcaloizii nu au putut fi sintetizati chimic, astfel incat cei proveniti din plante prezinta in continuare o importanta deosebita pentru terapie (spre exemplu morfina, codeina, chinina)

Alcaloizii se dizolva greu in apa , dar usor in eter, chloroform sau alcool. Sarurile alcaloizilor se dizolva in apa si alcool, dar nu se dizolva in eter si chloroform. Majoritatea alcaloizilor sunt incolori si se combima usor cu acizii, fara a elibera hydrogen.

Alcaloizii pot avea in structura diferiti nuclei heterociclici(piridinic, chinoleic, izochinoleic, indolic, purinic), iar in alte cazuri azotul se poate gasi in lanturile laterale (de exemplu, adrenalina , efedrina).Indiferent de grupa din care fac parte , alcaloizii au proprietati commune conferite de prezenta constanta a azotului in molecula , care ii apropie de amine si lke imprima caracterul basic.

Clasificarea alcaloizilor in functie de structura chimica este efectuata, de obicei, in functie de pozitia azotului in afara sau in interiorul ciclului.Astfel, alcaloizii pot fi clasificati astfel:

-alcaloizi cu azot in afara ciclului , numiti si amine alcaloidice

 

Efedrina Colchicina

Capsaicina

-alcaloizi cu azot in ciclu, clasificati dupa nucleul lor de baza:

Derivati ai nucleului pirolic si pirolidinic

Higrina

Derivati ai nucleului tropanic

Atropina Scopolamina

Hiosciamina

Derivati cu nucleu chinolinic

Chinina

Derivati cu nucleu piridinic si piperidinic

lobelina

Derivati cu nucleu di si triterpenoidic

Aconitina

Derivati cu nucleu izochinolinic si benzil-izochinolinic

 

Codeina Morfina

Papaverina

Derivati cu nucleu indolic

Ergotamina

 

Digitoxina  Ergometrina

Derivati cu nucleu imidazolic

Pilocarpina

Derivati cu nucleu purinic

Cafeina

Alcaloizii pot fi folositi in medicina in stare pura, dupa extractia pe cale industriala. In tarapeutica sunt utilizati in doze extreme de mici si au efect bemefic, dar atunci cand doza este mai mare pot deveni otravuri foarte puternice. Formele farmaceutice sub care se gasesc alcaloizii sunt :comprimate, drajeuri, supozitoare, fiole pentru injectii( de exemplu, Scobutilul, care are la baza scopolamine extrasa din plantele Solanaceae).

Alte exemple de alcaloizi prezenti in materialul vegetal sunt: colchicina din radacina de brandusa de toamna ( Colchicum autumnale) ; capsaicina din ardeiul iute (Capsicum anuum) ; morfina, codeina, papaverina din semintele de mac (Papaver somniferum);complexul de alcaloizi din cornul secarii( Claviceps purpurea): ergotoxina, ergometrina, cu efect benefic in reglarea ritmului cardiac si in calmarea durerilor.Alti alcaloizi, precum trigonellina din semintele de schinduf( Trigonella foenum greacum) sunt utilizati sub forma de condiment si pot avea efect aphrodisiac.Atropina din matraguna ( Atropa belladonna) este utilizata pentru investigatiile oftalmologice.