Analiza macroscopica
Analiza macroscopica este cea mai simpla si mai rapida metoda de cercetare a materialelor si aliajelor metalice. De regula, ea precede orice analiza structurala mai minutioasa si consta prin observarea cu ochiul liber sau la marire de cel mult 50X a probelor cercetate.
Proba pentru analiza macroscopica trebuie prelevata din zona cea mai reprezentativa a materialului, respectand indicatiile date la proba metalografica.
Pregatirea suprafetei de cercetat este relativ simpla, in majoritatea cazurilor este suficienta slefuirea cu hartie metalografica cu granulatia 4.6 ( tab. 1. 1. ) .
Suprafetele astfel pregatite sunt sau nu supuse atacului cu reactivi.
Analiza macroscopica permite evidentierea :
aspectelor solidificarii materialelor si aliajelor metalice ( existenta dendritelor, retasurilor, fisurilor, crapaturilor etc. ) ;
aspectelor rupturii pieselor ;
neomogenitatilor de ordin chimic ;
neomogenitatilor structurale ;
zonelor imbinarilor sudate .
Figura 1. Formatii dendritice aparute in rasturnarea unui cilindru de laminor turnat
Figura 2. Dendrite de Sn formate pe suprafata
unui bloc turnat si racit lent .
Clasificarea hartiei metalografice dupa granulatie Tabel 1. 1
Tipul abrazivului |
Notatie noua STAS 1753-60. Nr. de granulatie, marimea libera a ochiului sitei ( 1/100mm ) |
Notatie veche |
Tipul abrazivului |
|
|
Numeric ( aproximativ ) | |||||
Pulbere |
80 |
Pulbere | |||
2 100 1 120 |
|||||
Micropulberi |
Micropulberi |
Micropulberi | |||
M 40 M 28 M 20 M 14 M 10 M 7 M 5 |
1. Aspecte ale solidificarii metalelor si aliajelor metalice .
Pe suprafetele de solidificare sau in golurile de retasura se pot forma cristale diedrice, orientate tridimensional. De exemplu, in reteaua de constructie a unui fus de laminor au aparut formatii diedrice ( figura 1. ), sau la cristalizarea staniului s-au format diedre de suprafata ( figura 2. ) .
2. Aspecte ale rupturii pieselor
Aspectul suprafetei de rupere a pieselor depinde de caracteristicile materialului si de felul solicitarii, furnizand date interesante cu privire la natura materialului, marimea grauntilor etc. Ruperea poate sa fie : fragila, ductila si datorita oboselii. In cazul materialelor fragile ( cu plasticitate redusa ) ruperea se produce fara ca materialul sa se deformeze in prealabil, cum ar fi de exemplu, otelurile calite sau fontele ( figura 3. a ). Materialele care prezinta si o oarecare plasticitate si sunt solicitate intens se deformeaza plastic inainte de a se rupe, iar aspectul suprafetei este cel prezentat in figura 3. b. Ruperea prin oboseala apare in urma solicitarii pieselor la sarcini de intensitati relativ mici, insa avand un caracter alternant. Datorita actiunii sarcinilor alternante apar mici fisuri care se propaga in timp.
Figura 3. Natura rupturilor
a- Ruptura fragila a unui fus din otel calit; b-aspectul unei rupturi
cu deformare plastica; c-ruptura prin oboseala .
Ca amorse de rupere prin oboseala pot servi diferitele imperfectiuni ale stratului superficial, precum si diferitii concentratori de tensiune. Datorita propagarii in timp a acestor fisuri, sectiunea efectiva care preia sarcina exterioara se reduce mereu, iar la un moment dat depasindu-se rezistenta materialului are loc ruperea lui statica. Suprafata unei piese rupta prin oboseala prezinta doua zone distincte, una neteda care corespunde cedarii in timp si alta rugoasa, corespunzatoare ruperii bruste ( figura 3. c ) .
3. Determinarea neomogenitatilor .
3. 1. Neomogenitati de ordin chimic .
Neomogenitatile de ordin chimic sunt o consecinta a imbogatirii sau saracirii unei zone ale pieselor in componente : S, P, C etc.
Neomogenitati cauzate de sulf. Pentru determinarea neomogenitatilor date de S se face amprenta Buamann. Suprafata probei este slefuita cu hartie abraziva ( 6.4 ) si apoi spalata si degresata, cca 5.10 min., intr-o solutie de acid sulfuric diluat ( 5% ) si se aseaza cu partea sensibila pe suprafata pregatita a probei. Dupa mentinerea in stare usor plasata in timp de 3 min., hartia fotografica se spala cu apa si se introduce intr-un fixator. La contactul hartiei cu suprafata piesei au loc reactiile :
FeS+H2SO4=FeSO4+H2S
MnS+H2SO4=MnSO4+H2S
2AgBr+H2S=2HBr+Ag2S
Sulfura de Ag are o culoare brun inchisa si apare pe hartia fotografica sub forma de puncte, indicand repartizarea sulfurilor in zona creata ( figura 4 ) .
Figura 4. Amprenta Baumann pentru evidentierea
segregatiilor de sulf .
Segregatiile de fosfor. Proba slefuita cu hartia abraziva ( 6.5 ) se imerseaza timp de 1min. in reactivul Heyn sau Fry nr. 2 ( tabel 1. 2. ). Pe suprafata piesei apare un strat de Cu care se sterge cu vata sau hartie de filtru sub jet de apa. Segregatiile fosforului sunt evidentiate prin zonele de culoare inchisa ce raman pe suprafata cercetata.
3. 2. Neomogenitatile de ordin mecanic
Acestea apar de regula in urma unor prelucrari prin deformare plastica a structurii primare dendritice. In urma deformarilor plastice campul interdendritic si axele dendritelor se dispun in siruri paralele in directia eforturilor de deforma- re. O asemenea structura fibroasa ( figura ) .
Figura Structura fibroasa a piesei din otel de
constructie turnat si deformat. MOx500
poate fi pusa in evidenta in urma atacului cu reactiv Fry nr. 4 si Schrader. In acelasi mod se pun in evidenta si fibrele in cazul pieselor forjate liber sau matritate ( figura 6 ) .
Figura 6. Structura fibroasa a unei supape matritiale
Figura 7. Linii de curgere intr-o tabla subtire
Pentru evidentierea liniilor de curgere ( liniile lui Lüders ) se foloseste reactivul Fry nr. 4. Este indicat ca proba slefuita sa fie incalzita 5.30 min. la 473.573oK, se lustruieste si se degreseaza si apoi se ataca cu reactivul Fry nr. 4 ( 10 min. ) .
Degresarea se face in alcool sau in solutie de HCl 1 : 1 pentru a inlatura depunerile de cupru. In figura 7. se prezinta liniile de curgere pentru tabla subtire.
Tabelul 1. 2
Reactivi recomandati pentru analiza macroscopica
Nr. crt. |
Denumirea si compozitia reactivului |
Conditii de atac |
Intrebuintari si observatii |
|
|
|
|
||||
OTELURI SI FONTE |
|
||||
Reactiv Fry nr. 1 |
Pune in evidenta segregatia fosforului. Portiunile mai putin bogate in fosfor raman neatacate. Atacul asigura un contrast clar. |
|
|||
Clorura cuprica 1, 5g |
|||||
Acid clorhidric ( 1, 19 ) 30ml |
|||||
Alcool etilic 30ml |
|||||
Apa distilata 95ml |
|||||
Reactiv Fry nr. 2 |
Partile mai bogate in fosfor raman neatacate. Se utilizeaza in atacul macroscopic al otelurilor speciale. |
|
|||
Clorura cuprica 4g |
|||||
Acid clorhidric 20ml |
|||||
Alcool etilic 20ml |
|||||
Apa distilata 40ml |
|||||
Reactiv Fry nr. 4 |
Inainte de atac este necesar ca proba sa se incalzeasca 5 pana la 30 min. intre 200 si 250oC, apoi se lustruieste si se ataca prin stergerea continua a suprafetei cu o bucata de panza inmuiata in solutie. Se spala apoi proba cu alcool sau in solutie de HCl 1 : 1, pentru a inlatura depunerea cuprului. |
Se pun in evidenta liniile de alunecare si urme de deformare in otelurile cu continut scazut in carbon. |
|
||
Clorura cuprica 90g |
|||||
Acid clorhidric 120ml |
|||||
Apa distilata 100ml |
|||||
Reactiv Stead |
Sarurile se dizolva in acid clorhidric cu adaosul unei mici cantitati de apa fiarta, apoi solutia se completeaza pana la 1000 ml cu alcool. Se spala cu apa fiarta si apoi in alcool. |
Se pun in evidenta variatiile de concentratie in fosfor. |
|
||
Clorura cuprica 10g |
|
||||
Clorura de magneziu 40g |
|
||||
Acid clorhidric 20ml |
|
||||
Alcool etilic pana la 1000ml |
|
||||
Dupa A. Schrader |
Atac dupa o usoara incalzire la temperatura de 150.200oC. Dupa atac se spala intr-o solutie cu putin acid clorhidric. |
Se pun in evidenta variatiile de concentratie in fosfor. |
|
||
Clorura cuprica 6g |
|||||
Clorura ferica 6g |
|||||
Acid clorhidric ( 1, 19 ) 10ml |
|||||
Alcool etilic 100ml |
|||||
Reactiv Oberhoffer |
Prin imersare. Atacul este terminat cand proba este acoperita cu un strat rosu de cupru. Proba va fi pregatita pana la lustruire cu alumina ( inclusiv ) . Dupa atac proba se spala in alcool caruia i se adauga putin acid clorhidric. |
Punerea in evidenta a segregatilor in oteluri carbon si oteluri aliate ( oteluri cu proprietati speciale ) . In lumina perpendiculara, portiunile bogate in P sunt galben-rosiatice stralucitoare fata de portiunile sarace care raman negre mate; in lumina oblica fenomenul apare invers. |
|
||
Clorura cuprica 6g |
|||||
Clorura stanoasa 0, 5g |
|||||
Clorura ferica 30ml |
|||||
Acid clorhidric 50ml |
|||||
Apa distilata 500ml |
|||||
Alcool etilic 500ml |
|||||
Reactiv Heyn |
Se lasa reactivul sa actioneze 1.5min. Cuprul ce s-a depus pe suprafata este apoi inlaturat cu ajutorul unui tampon umezit ( fara a freca ) prin introducere sub apa. |
Pune in evidenta segregatia fosforului si a carbonului in oteluri. In cazul C aceasta se corodeaza in culoare inchisa. |
|
||
Clorura cuprica-amoniacala10g |
|||||
Apa distilata 120ml |
|||||
Reactiv Adler |
Se dizolva in apa, intai clorura cuprica, apoi acidul clorhidric si la urma clorura ferica. Atacul se face prin imersare, urmata de spalare si uscare in curent de aer cald. |
Se pune in evidenta structura din zona de influenta termica a cusaturilor sudate din oteluri carbon si slab aliate. |
|
||
Clorura cuprica-amoniacala 3g |
|||||
Clorura ferica 15g |
|||||
Acid clorhidric ( 1, 19 ) 50cm3 |
|||||
Apa distilata 25ml |
|||||
Acid azotic ( 1, 40 ) 0, 5.1ml |
Atacul se face prin imersarea probei timp de 30.60s. |
Pune in evidenta structura sudurilor. |
|
||
Apa distilata 100ml |
|||||
Acid azotic 4.10ml |
Se utilizeaza la rece; proba se cufunda in solutie de acid sau se tamponeaza suprafata cu vata inmuiata in reactiv. |
Pune in evidenta sulfurile, porozitatile, fisurile, fulgii, structura dentritica; acest reactiv este indicat la otelurile carbon. |
|
||
Apa distilata 100ml |
|||||
Acid azotic 1 parte |
Se utilizeaza la rece sau la cald ( 80oC ) |
Pune in evidenta macrostructura pieselor turnate si forjate din otel inoxidabil. |
|
||
Acid clorhidric 3 parti |
|||||
SOLUTIA A |
Se tamponeaza proba 15min. cu ajutorul solutiei A, apoi 10 min. cu solutia B, apoi 5min. cu solutia C, apoi 5min. cu solutia D. Apoi proba se spala cu apa si se usuca cu alcool. |
Pune in evidenta macrodendritele fontelor. |
|
||
Persulfat de amoniu 2, 5g |
|||||
Apa distilata 100ml |
|||||
SOLUTIA B |
|||||
Ca si solutia A plus : 1, 5g Iodura de potasiu |
|||||
SOLUTIA C |
|||||
Ca si solutia B plus : 1, 5g Clorura mercurica |
|||||
SOLUTIA D |
|||||
Ca si solutia C plus : 15ml Acid sulfuric ( 1, 84 ) |
|||||
Amprenta Baumann |
O hartie fotografica cu o sare de argint se tine intr-o solutie de acid sulfuric 5% in apa distilata. Hartia imbibata se aseaza in contact perfect cu suprafata probei minim 3 min. Hartia este apoi spalata cu apa si tinuta 10min. intr-o baie de fixator obisnuita si spalata in final 10 min. in curent de apa. |
In urma acestor operatii se pun in evidenta, se localizeaza si se diferentiaza incluziunile de sulfuri, sub actiunea acidului sulfuric, transforma Ag din emulsia fotosensibila in Ag2S de culoare brun-inchis. Repartizarea lor este reprodusa cu precizie. Proba nu da nici o informatie asupra continutului si segregarii fosforului. |
|
||
SOLUTIA A |
O hartie sensibila ( BrAg ) se inmoaie in solutia A, dupa scurgere se apasa 2 min. fata gelatinanta de proba lustruita; apoi hartia se developeaza 10 min. in solutia B. |
Pune in evidenta oxizii ( culoare albastru-inchis ) . |
|
||
Acid clorhidric 1, 19 |
|||||
SOLUTIA B |
|||||
Ferocianura de potasiu 20% |
|||||
Acid clorhidric ( 1, 19 ) 38ml |
La fierbere 15.45 minute. |
Pentru oteluri aliate. |
|
||
Acid sulfuric ( 1, 84 ) 12ml |
|||||
Apa distilata 12ml |
|||||
Acid clorhidric 10ml |
Se utilizeaza la 75oC timp de 2h. |
Pentru atac profund la oteluri inoxidabile forjate sau matritate. |
|
||
Acid sulfuric 10ml |
|||||
Apa distilata 50ml |
|||||
Clorura cuprica 300g |
Se utilizeaza la rece ; durata de atac 30. 40min. |
Pune in evidenta fisurile inferioare si fulgii. |
|
||
Acid clorhidric tehnic 1800ml |
|||||
Apa distilata 1300ml |
|||||
Clorura cuprica amoniacala 120g |
Se utilizeaza la rece; durata de atac; cateva ore. |
Pune in evidenta fibrajul la otelurile matritate presate. |
|
||
Acid clorhidric tehnic 50ml |
|||||
Apa distilata 1000ml |
|||||
Acid clorhidric ( 1, 19 ) 20ml |
Se utilizeaza rece; durata de atac 5min. |
Pune in evidenta porozitatile ( fulgii ) , sulfurile, incluziunile nemetalice precum si alte defecte de materiale si de laminare la oteluri. |
|
||
Acid azotic ( 1, 40 ) 10ml |
|||||
Acid sulfuric ( 1, 84 ) 7ml |
|||||
Apa distilata 50ml |
|||||
ALIAJE NEFEROASE |
|
||||
Perclorura de fier 75ml |
Suprafata probei se introduce in reactiv 30.60s apoi se spala cu curent de apa. |
La aliajele neferoase cu baza de Cu cu structura dendritica. |
|
||
Acid clorhidric ( 1, 19 ) 25ml |
|||||
SOLUTIA A |
Proba se introduce in solutia A pana apare o pelicula inchisa, apoi se spala cu apa si se introduce in solutia B pentru indepartarea peliculei. |
La aliajele Al-Cu turnate. |
|
||
Hidrat de sodiu 10.15% in apa distilata |
|||||
SOLUTIA B |
|||||
Acid azotic ( 1, 40 ) in apa distilata 50% |
|||||
Acid clorhidric ( 1, 19 ) 40ml |
Atac rapid cu spalare imediata |
Pune in evidenta fibrajul la aliajele de aluminiu dure. |
|
||
Acid azotic ( 1, 40 ) 40ml |
|||||
Acid fluorhidric 10ml |
|||||
Apa distilata 150ml |
|||||
Acid azotic 4ml |
Se pune in evidenta structura primara si segregatia fierului in aliaje de baza de Al ce contin Fe. |
|
|||
Acid fluorhidric 4ml |
|||||
Ferocianura de potasiu 10% 4ml |
|||||
Apa distilata 100ml |
|||||
Apa oxigenata 30% 2ml |
|||||
|
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |