Compararea predictiilor modelului Nambu - Jona-Lasinio cu rezultatele experimentale pentru ciocniri nucleu-nucleu la 4.5 A GeV/c

Compararea predictiilor modelului Nambu - Jona-Lasinio cu rezultatele experimentale pentru ciocniri nucleu-nucleu la 4.5 A GeV/c

Pe baza relatiilor prezentate mai sus, precum si unele rezultate experimentale asupra diferitelor marimi fizice de interes [13,22,25-33], multe din ele incluse in curs, a fost analizata posibilitatea ca pionii si kaonii sa isi modifice masele de repaus in materia nucleara fierbinte si densa formata prin ciocniri nucleu-nucleu la 4.5 A GeV/c.

Au fost luate in considerare patru momente importante din evolutia regiunii participante ('fireball'-lui), si anume: (i) formarea 'fireball'-ului (t=0); (ii) emisia kaonului (t=t_K); (iii) emisia pionului (t=t_p ; (iv) incetarea interactiilor dintre regiunea participanta si regiunile spectatoare (t=t_f).

Prin folosirea relatiilor (IV.22)-(IV.28) si, mai ales, a rezultatelor experimentale, s-au obtin urmatoarele valori medii ale densitatii nucleare in cele patru momente de interes, anume: (i) r(t=0) = 0.682 ± 0.089 Fm^-3 (4.01r_o); (ii) r(t=t_K) = 0.503 ± 0.102 Fm^-3 (2.96r_o); (iii) r(t=t_p) = 0.400 ± 0.020 Fm^-3 (2.35r_o); (iv) r(t=t_f) = 0.138 ± 0.018 Fm^-3 (0.80r_o

Asa cum s-a mentionat anterior, la aceste densitati barionice, masele de repaus ale tuturor pionilor cresc cu cresterea densitatii nucleare sau densitatii barionice - conform predictiilor modelului NJL (Fig.IV.2), iar pentru kaonii cu sarcina comportarile sunt distincte, si anume: masa de repaus a kaonilor negativi scade cu cresterea densitatii nucleare/barionice, iar masa de repaus a kaonilor pozitivi cresc cu cresterea densitatii nucleare-barionice (Fig.IV.3). Valorile cu care se modifica masele de repaus ale pionilor si kaonilor - prevazute de modelul NJL, la aceste densitati barionice experimentale - care sunt in acord cu cele calculate pe baza modelului geometric - sunt urmatoarele: Dm(p) = 41 MeV/c², Dm(K⁺) = 150 MeV/c², Dm(K^-) = 85 MeV/c². Ele sunt intr-un acord bun cu valorile teoretice pentru densitatile barionice mentionate (Fig.IV.2 si Fig.IV.3).

Rezultatele obtinute ar putea explica comportarea unor marimi fizice importante pentru sudiul posibilitatilor de aparitie a unor alte stari si fenomene anomale in materia nucleara fierbinte si densa, precum sinal unor tranzitii de faza [12-14,24,27,31]. Un exemplu in acest sens este comportarea raportului K/p, considerat, pana de curand [19], un semnal al tranzitiei de faza la plasma de cuarci si gluoni [12-14,26,27,30,31]. De aceea, discutarea mai detaliata a consecintelor acestei comportari se va face in capitolele consacrate plasmei de cuarci si gluoni.