TEMA
"INCERCAREA LA TRACTIUNE LA TEMPERATURA AMBIANTA"
MATERIAL
Tabla laminata la cald g=4.5mm
RAPORT DE INCERCARE
1. Se va preciza orientarea, pozitia si directia prelevarii epruvetei;
2. Se va desena epruveta de tractiune, cu toate cotele necesare;
3. Se va trasa diagrama corespunzatoare diagramei F - Δl anexate;
4. Se va calcula urmatoarele caracteristici: Rm, Rp , Rt , Agt, At, Ag.
1.Epruveta
Forma si dimensiuni.
Generalitati.
Forma si dimensiunile epruvetelor depind de forma si dimensiunile produselor metalice ale caror caracteristici mecanice trebuiesc determinate.
Epruveta se obtine in general prin prelucrarea unei probe dintr-un semifabricat turnat. Totusi produsele cu sectiuni constante (profile, bare, sarme, etc.) precum si epruvetele brute turnate (de ex. fonte, aliaje neferoase ) pot fi supuse incercarii fara a fi prelucrate.
Sectiunea transversala a epruvetelor poate fi circulara, patrata, dreptunghiulara, inelara sau in cazuri speciale de alta forma.
Epruvetele pentru care lungimea initiala in repere este raportata la aria sectiunii initiale prin relatia:
L0 = K×√S0
Se numesc proportionale. Valoarea coeficientului "K" - utilizata pe plan international este : 5.65.
Lungimea initiala intre repere nu trebuie sa fie mai mica de 20 mm.
Cand aria sectiunii transvesale a epruvetei este prea mica, pentru ca, aceasta conditie sa fie satisfacuta cu valoarea 5.65 a coeficientului "K", se poate utilize fie o valoare "K" superioara (de regula : K = 11.3), fie o epruveta neproportionala.
Epruvete prelucrate
Epruvetele prelucrate trebuie sa aiba o zona de racordare, intre capetele de prindere si portiunea calibrata, cand acestea sunt de dimensiuni diferite.
Dimensiunile acestei zone pot fi importante si se recomanda ca ele sa fie diferite in specificatiile materialelor, daca acestea nu sunt prezentate in anexa repectiva. Capetele de prindere pot avea orice forma - adaptata la dispozitivele de fixare ale masinii.
Lungimea portiunii calibrate (Lc) sau in cazul in care epruveta nu are zona de racordare longimea libera intre falci, trebuie sa fie totodata superioara lungimii initiale intre repere (L0).
Epruvete neprelucrate
In cazul in care epruveta este constituita dintr-un tronson brut de produs sau dintr-o bara de incercare neprelucrata, lungimea libera intre falci trebuie sa fie suficienta pentru ca reperele sa fie la o distanta convenabila fata de aceste falci.
In cazul epruvetelor brute turnate, acestea trebuie sa aiba o zona de racordare intre capetele de prindere si portiunea calibrata. Dimensiunile acestei zone sunt importante si se recomanda ca ele sa fie diferite in standardele de produs. Capetele de prindere pot avea orice forma adoptata la dispozitivele de prindere ale masinii. Lungimea portiunii calibrate (Lc) trebuie sa fie intotdeauna mai mare decat lungimea initiala intre repere (L0).
Tipuri de epruvete
Principalele tipuri de epruvete, in functie de forma si tipul produsului, se indica in tabelul nr.1
Tipul produsului |
|||
Benzi - table |
Sarme |
Bare |
Profile |
|
|
|
|
cu grosime in "mm" de: |
cu diametrul sau cu o latura in "mm" de: |
||
0.1≤ grosime < 3 | |||
<4 |
|||
Pregatirea epruvetelor
Epruvetele trebuie sa fie prelucrate si prelevate conform prescriptiilor standardelor europene pentru diferite materiale.
Epruvete utilizate in cazul tablelor si benzilor cu grosimi mai mari sau egale cu 3mm, sarmelor, barelor si profilelor cu diametrul sau latura egale sau mai mari de 4mm
In acest caz epruveta se prelucreaza si portiunea calibrata trebuie sa fie racordata prin raza de curbura cu capetele de prindere care pot avea orice forma adoptata la dispozitivele de fixare ale masinii de incercare. Raza de racordare trebuie sa fie cel putin egala cu:
2 mm - pentru epruvete cilindrice.
1.2 mm - pentru epruvete cu sectiune dreptunghiulara.
Pentru determinarea sectiunii initiale se utilizeaza relatia :
L0 = K×√S0
unde : K=5.65 iar L0=80mm
=>S0 = (L0/K)2 = (80/5.65)2 = 200.485 mm2
Latimea portiunii calibrate a epruvetei se determina din aria sectiunii initiale:
S0 = b×g
b = S0/g = 200.485/4.5 = 35.48 mm
unde g = 4.5 mm
Pentru epruvetele cu sectiune dreptunghiulara se recomanda san u se depaseasca raportul de 8:1 intre latimea "b" si grosimea "g". b : g = 8 : 1
In cazul de fata 35.48 : 4.5 = 7.88 : 1
Lungimea portiunii calibrate a epruvetei prelucrate Lc, trebuie sa fie egala cu:
a) In cazul epruvetelor cu sectiune circulara :
L0+(d/2)
b) In cazul epruvetelor cu sectiune prismatica :
L0 + 1.5×√S0
In cazul epruvetelor prismatice :
Lc = L0 + 1.5×√S0 = 1.5×√200.485 = 101.238 mm
Lungimea totala a epruvetei este data de relatia:
Lt ≥ Lc +2×g = 101.238 mm
Se adopta Lt = 160 mm
Diagrama corespunzatoare diagramei F - ΔL
Se utilizeaza formulele:
F/S0; = (ΔL/L0)×100
Se adopta S = 200.5 mm2
Tabel 2
F[N] |
=F/SO [N/mm2] |
Δl [mm] |
= Δl/L0×100 |
|
= F/S0 = 36000/200.48 => = 179.56 [N/mm2] Δl/L0×100 = 1.32/80 ×100 = 1.65%
Diagrama F - Δl
Diagrama
4. CALCULUL CARACTERISTICILOR: Rm; Rp0.2; Rt0.5; Agt; At.
L0 = K×√S0 =>
S0 = L02
/
S0 - aria sectiunii initiale
K = ct = 5.65
S0 = 802/5.652 = 6400/31.92 = 200.48 [mm]
Lc = L0 + 1.5×√S0 = 80+1.5×√200.48 = 80+1.5×14.15 = 80+21.23 = 101.23 [mm]
Lc - lungimea portiunii calibrate
Lt ≥ Lc + 2×g [mm]
Lt ≥ 101.23+2×4.5 => Lt ≥110.23 [mm]
Rm = Fmax/S = 36000/200.48 = 179.56 [N/mm2]
Rp = Fp0.2/S0
ΔLp = (0.2/100)× Lc
Din diagrama F - Δl => pentru ΔLp =0.202 => Fp0.2 = 20000 [N]
Rp0.2 = 20000/200.48 = 99.76 [N/mm2]
Rt0.5 = Ft0.5 /S0
ΔLt = (0.5/100)× Lc = (0.5/100)×101.23 = 0.506 [mm]
Din diagrama F - Δl => pentru ΔLt = 0.5mm × Ft0.2 = 22400 [N]
Rt0.5 = 22400 /200.48 = 111.72 [N/mm2]
Ag = [(Lu - Lo)/Lo] × 100 = [(80.8625 - 80)/80] × 100 = (0.8625/80)×100 = 1.098%
Agt = [(Lg - Lo)/Lo] × 100 = [(80.9 - 80)/80] × 100 = 1.125%
At = Agt
unde: Rm - rezistenta la tractiune;
Rp0.2 - limita de curgere conventionala pentru alungirea la 0.2%;
Rt0.5 - limita de extensiune conventionala;
Agt - alungirea partiala totala sub forta maxima;
At - alungirea totala procentuala.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |