Magnetismul

Magnetismul

Se crede ca Thales din Milet a fost primul care a cercetat forta de atractie ciudata al feritului magnetic asupra fierului obisnuit, in 600 i.e.n. Au trecut multe secole pana cand s-a gasit o utilizare practica a fortei magnetice, in busolele de navigatie. In 200 e.n. chinezii utilizau deja o forma rudimentara a busolei, dar in Europa a aparut doar in jurul anului 1200.

Oare ce pozitioneaza ferita magnetica este lansata sa se roteasca liber, intotdeauna in aceeasi directie? Acest fenomen a ramas un mister de-a lungul secolelor. Azi stim insa ca fierul si alte materiale magnetizabile se compun din magneti mici numiti domenii magnetice sau regiuni magnetice. Acestea de obicei sunt directionate aleator, iar prin suprapunerea fortelor nu rezulta o forta magnetica detectabila. Daca dintr-o oarecare cauza aceste domenii se orienteaza toate in aceeasi directie, atunci metalul va avea caracteristici magnetice si va atrage bucatiile de fier.

Cei doi poli

Acesti magneti prezinta o trasatura comuna: caracterul magnetic pare a fi concentrate in doua puncte, numite poli, unul care arata catre nord si unul care arata spre sud. Extremitatiile magnetului se numesc poli,deoarece lasand liber magnetul in sens orizontal, magnetul se va aseza cu varfurile catre polii magnetici ai Pamantului - Polul Sud si Polul Nord - care si el este un magnet gigantic. Acesta este principiul de functionare al busolei. Ambele extremitati ale magnetului atrag fierul nemagnetizat, dar daca apro[iem doi magneti, atunci polul Nordic al unuia atrage polul sudic al celuilalt si viceversa. In acelasi timp, cei doi poli sudici, respectiv nordici, se vor respinge reciproc. Asadar, polii de acelasi tip se resping. Totusi, pare paradoxal ca polul Nordic al magnetului se intoarce catre Polul Nord al Pamantului. Aceasta se explica prin faptul ca polul magnetic al Pamantului din apropierea Polului Nord este de fapt un pol sudic din punct de vedere magnetic.

Faptul ca electricitatea si magnetismul au legatura stransa s-a descoperit abia in 1819. in acel an, un profesor de fizica danez,Hans Oersted, a prezentat audientei un nou fenomen electric si a incercat sa-I gaseasca o explicatie.

Motoare si generatoare

Daca o sarma prin care se incheie un circuit electric se afla langa un magnet permanent, atunci sarma se va misca din pozitia initiala la aparitia curentului, daca nu este tinuta fixa. Acest lucru se datoreaza electromagnetismului. In 1821, Michael Faraday a realizat o masina simpla in care un fir strabatut de curent se misca in jurul unui magnet permanent. Binenteles, aceasta "masinuta" mica nu era potrivita pentru o utilizare practica, dar prin ea s-a materializat idea ce sta la baza motoarelor electrice moderne: cu ajutorul curentului electric se poate realiza miscare continua. Motoarele electrice moderne utilizeaza electromagneti in loc de o singura sarma si functioneaza mai eficace si mai controlabil.

Oersted a aratat ca electricitatea poate genera forte magnetice, iar Faraday, si parallel cu el dar independent, fizicianul American Joseph Henry, au demonstrat ca prin magnetism se poate produce curent electric. Aceasta descoperire a fost prezentata in 1831 cand, cu ajutorul unei bare magnetizate au produs curent electric printr-o bobina, miscand bara in interiorul bobinei. La fel au demonstrate ca se intampla acelasi lucru daca misca bobina fata de magnet. Observatiile lor au fost preluate de profesor Heinrich Lenz din Sankt Petersburg, care ulterior a stability legile ce guverneaza fenomenele de interactiune a campurilor electrice si magnetice. Acest principiu important se utilizeaza in generatoare, incepand de la dinamurile de la biciclete si pana la generatoarele din centralele electrice care produc putere electrica in gospodarii, magazine, birouri si uzine.

Norme tehnice de protectie a muncii

Protectia muncii cuprinde legi si acte normative care au ca scop protejarea persoanelor de eventuale accidente care pot aparea in procesul instructiv sau productiv.

Prin accident de munca se intelege vatamarea corporala grava sau violenta aparuta ca urmare a desfasurarii unei activitati instructive sau productive nerespectand prevederile N.P.M.

In laboratorul de instruire practica vor fi respectate urmatoarele masuri de protectie a muncii:

accesul in laborator al elevilor se va face doar in prezenta conducatorului de instruire practica.

laboratoarele se vor amplasa in locuri lipsite de praf, zgomot, trepidatii si alti agenti nocivi.

la amplasarea laboratoarelor se va tine cont de directia vanturilor predominante, astfel ca acestea sa nu duca spre laboratoare praful sau gazele emanate de unele ateliere productive.

la amplasarea utilajelor, aparatelor si meselor de lucru se vor prevedea spatii de trecere de cel putin 1,2 m latime.

se interzice blocarea drumurilor de acces, a culoarelor, prin amplasarea pe ele a utilajelor, aparatelor, meselor sau prin depozitarea de materiale sau obiecte.

inainte de inceperea lucrului  se vor verifica aparatele de masurat si control, cat si etansietatea instalatiilor si a recipientelor sub presiune.

in laborator se va purta obligatoriu echipament de protectie.

usile laboratoarelor se vor deschide spre exterior.

in laborator se va asigura iluminatul corespunzator. Pardoselile laboratoarelor se vor placa. Mobilierul de lucru (mese, scaune, rafturi, dulapuri) va corespunde ca dimensiuni si forma activitatii desfasurate, asigurand confortul necesar lucratorilor respectivi. Mobilierul se va confectiona din materiale care permit o buna intretinere si curatenie. In laboratoare se va asigura o temperatura de minimum 18˚C si maximum 24˚C. Toate aparatele fixe electrice din laborator se vor lega la o instalatie de protectie prin legare la pamant si la nul. Aparatele tehnice se vor conecta la prize cu punerea la pamant prin nul, prin cordon si fise corespunzatoare. Aparatele de incalzire electrica trebuie sa fie asezate pe mese protejate cu materiale refractare si termoizolante. Ele se vor aseza la o distanta minima de 0,25 m de perete.

este interzisa conectarea aparatelor cu conductoare cu izolatie deteriorata sau fara fise, cu scurtcircuite interioare sau cu contacte interioare slabe sau defecte.

legaturile mobile se vor executa pe timpul incercarilor de laborator, incat sa asigure circulatia personalului in conditii de securitate.

in timpul probelor electrice se vor afisa placute avertizoare si se va delimita spatiul de acces al personalului care nu are contingenta la locul de lucru.

la terminarea lucrului, se va verifica daca toate utilajele electrice au fost deconectate de la retea.

mesele de lucru vor fi acoperite obligatoriu cu covor de cauciuc sau alt material electroizolant.

se interzice personalului sa lucreze cu mainile umede.

se interzice parasirea laboratorului fara acordul conducatorului de instruire practica.

se interzice catararea pe mobilier sau pe instalatiile existente in atelier cu exceptia cazurilor in care se lucreaza cu instalatiile telefonice in timpul orelor care trateaza aceste teme.

este interzisa utilizarea sculelor, aparatelor, instalatiilor, utilajelor si a materialelor de protectie care sunt defecte sau nu prezinta securitate din punct de vedere electric.

este interzisa interventia si punerea in functiune (conectarea la retea) a aparatelor, utilajelor si instalatiilor care nu sunt inchise in carcasa lor si care nu sunt protejate cu contactul de protectie pentru legarea la pamant prevazut la prizele de alimentare din reteaua electrica.

in caz de accident se vor lua masuri de prim ajutor in functie de natura accidentului. In caz de accident electric se procedeaza la intreruperea alimentarii cu tensiune electrica a accidentatului care este in atingere cu corpul electric aflat sub tensiune.

este interzisa atingerea persoanei accidentate cu mana goala, atata timp cat acesta se afla in contact cu circuitul sau cu corpul parcurs de curent electric.