CADRUL REGIONAL

CADRUL REGIONAL

ASPECTE GEOGRAFICE ALE REGIUNII DE NORD-EST

Regiunea Nord-Est este alcatuita din sase judete : Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui, cu o populatie reprezentand 16.94% (cf. Rencensamantului din 2002) din populatia totala a Romaniei si cu o suprafata de 15,46% din suprafata totala a tarii (cifre absolute sunt prezentate in Anexa 1.1 Cu aceasta structura, regiunea Nord-Est este cea mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei .

Relieful bogat ofera zone de deal si campie care se preteaza unei game largi de culturi agricole iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltarii turismului.

Regiunea are puncte de frontiera cu Republica Moldova si Ucraina (rutier si feroviar) si trei aeroporturi civile (Bacau, Iasi si Suceava).

Din punct de vedere regional, se invecineaza cu alte 3 regiuni ale Romaniei: Nord-Vest, Centru si Sud-Est.

Figura 1.1 Regiunea Nord-Est

Sursa: www.adrnordest.ro

Judetul Bacau este situat in jumatatea estica a tarii in bazinul mijlociu al Siretului si Trotusului. Amplasarea sa a contribuit la dezvoltarea zonei beneficiind de avantajele drumului european ce trece pe aici. Orase precum Targu Ocna si Trotus s-au dezvoltat datorita resurselor naturale(muntii de sare). Statiunea turistica Slanic Moldova este renumita datorita apelor curative bogate in saruri. Orasul de resedinta, Bacau, se concentreaza o gama diversificata de intreprinderi din sectorul industrial, infrastructura afacerilor, servicii bancare, precum si institute de invatamant de stat si particulare.

Judetul Botosani este situat in extremitatea de nord est a Romaniei, intre cursurile superioare ale raurilor Siret la vest si Prut la est. Orasul Botosani a aparut la o intersectie favorabila de drumuri comerciale, care i-au asigurat prosperitate de timpuriu. Este recunoscut mai ales prin geniile pe care le-a dat culturii romanesti: Mihai Eminescu, George Enescu si Nicolae Iorga.

Judetul Iasi este situat in partea central-estica a Moldovei, in bazinele mijlocii ale raurilor Prut si Siret, detinand ca suprafata al doilea loc in Romania dupa judetul Prahova. Orasul Iasi, denumit si capitala Moldovei istorice, este cel mai mare oras din regiune (cu cca 9% din populatia acesteia) este un important centru universitar cu cele sapte institutii de invatamant superior. Tot aici, este dezvoltat un important nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial, reprezentat in majoritatea ramurilor sale. In Iasi se afla cel mai mare lacas de cult ortodox din Romania - Catedrala Mitropolitana (1840-1880).

Judetul Neamt este situat in partea central nordica a Moldovei, in bazinele raurilor Bistrita, Siret si Moldova. Orasul de resedinta Piatra-Neamt, atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra lui Craciun, situat in apropierea masivului Ceahlau, nu este numai o rascruce de drumuri turistice ci si un important obiectiv industrial si turistic, el detinand monumente istorice si de arhitectura.

Judetul Suceava este situat in partea de nord a Moldovei, in bazinele superioare ale raurilor Siret si Bistrita. De o celebritate mondiala se bucura bisericile cu pictura exterioara din Suceava. Ele au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, alaturi de Putna si Probota. Orasul Suceava a fost avantajat de faptul ca aici a functionat principala vama a tarii ce detinea rolul de depozit. Prin acesta orasul avea privilegiul de a fi un mijlocitor pentru comertul cu produse orientale atat catre Polonia cat si Ungaria.

Judetul Vaslui este situat in partea de est a Romaniei, pe cursul mijlociu al raului Barlad. Vaslui, atat de bogat in istorie, este mai putin reprezentat prin monumente. Cele care au existat nu au rezistat vitregiilor timpurilor decat refacute. Bogatia naturala care face faima acestor locuri o reprezinta viile (remarcabilele vinuri de Husi). Tot aici, printr-un sistem de rafinare a vinului, experimentat perioada indelungata, se obtin coniacuri de foarte buna calitate.

1.2 PROFILUL DEMOGRAFIC AL REGIUNII

Conform Anuarului Statistic din 2008, populatia stabila totala a Regiunii Nord-Est in anul 2007 era de 3.738.601 locuitori, reprezentand 17.25% din cea inregistrata la nivel national in crestere cu 0,31% fata de 2005 si in valoare aproximativ egala cu cea inregistrata la recensamantul din 1992 - 3.751.783 locuitori. In ciuda sporului natural pozitiv inregistrat in regiune pana in anul 2005, populatia regionala a avut o evolutie intre limite relativ constante, generand ipoteza atenuarii sporului natural pozitiv de catre efectele migratiei externe. Din cele sase judete ale regiunii, cei mai multi locuitori erau concentrati in Iasi (cca 22% din populatia regiunii), iar cei mai putini in Vaslui (cca 12%).

Populatia regiunii este concentrata in 45 centre urbane, 497 comune si 2413 sate.

Tabelul 1.1 introduce evolutia ponderii populatiei intre cele doua medii de rezidenta (urban-rural) punand in lumina doua tendinte inregistrate in regiune: o tendinta de descrestere a ponderii populatiei urbane pana in 2006 (de la 44,13 in 1998 la 40,77%) explicata in principal ca fiind datorata migratiei ce a avut loc spre zona rurala, efect al procesului de restructurare industriala din aceasta perioada urmata de o usoara crestere in 2007 ( 43,58%) datorata in cea mai mare parte faptului ca in 2003 un numar relativ ridicat de comune (in special in judetul Suceava) au fost declarate orase.

La nivel judetean, judetele cu cea mai mare pondere a populatiei rurale sunt Neamt (61.3%) si Vaslui (58.6%), iar cu cea mai mica pondere Iasi (53.0%) si Bacau (53.5%).

Tabel 1.1. Variatia populatiei rezidente in mediul urban pe judete in intervalul 2001-2007

Sursa:INS - Anuarul Statistic 2007

Rata de substituire, indicator care se calculeaza prin impartirea populatiei din grupa de varsta de 15-24 ani cu populatia din grupa de varsta de 50-59 ani (tabelul 1.3), indica presiunea demografica care va fi exercitata pe piata muncii de tinerii care vor intra in randul populatiei active. Pentru Regiunea Nord-Est, aceasta rata este supraunitara (1.51), aceasta insemnand ca populatia care va intra pe piata muncii este mai numeroasa decat cea cu varsta de pensionare. Aceasta presiune este mai pronuntata in judetul Iasi unde rata de substituire este de 1.71 si mai putin pronuntata in judetul Neamt (rata de substituire = 1.35).

Structura pe sexe a populatiei la nivel global, pe regiune, evidentiaza o repartizare echilibrata a acesteia in Regiunea Nord-Est, 49.4% din populatia totala a regiunii fiind barbati, iar 50.6 % femei.

Conform datelor inregistrate in ultimul recensamant (2005), distributia pe etnii a populatiei la nivelul regiunii reflecta faptul ca in Regiunea NE romanii detin o majoritate absoluta (97.89% din total populatie) fiind urmati la mare distanta de populatia roma (1.22% din total populatie).

Pana in anul 2005 inclusiv, regiunea Nord-Est a fost singura regiune din Romania care a inregistrat valori pozitive ale sporului natural.

Conform datelor de proiectie a populatiei la orizontul anilor 2013 la nivel regional si judetean obtinute in Studiile privind Piata Muncii realizate in programul Phare TVET 2005 de Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale in 2008 evolutia populatiei in Regiunea NE urmeaza tendinta nationala de declin .

Tabel 1.2. Structura populatiei pe grupe de varste in Regiunea Nord-Est in 2007

Sursa: INS Anuarul Statistic 2007

Tabelul nr.1.3. Proiectia populatiei la orizontul anilor 2013 la nivel regional si judetean

Calcule INCSMPS : Sursa datelor de intrare este : Institutului National de Statistica, «Proiectarea populatiei Romaniei in profil teritorial pana in 2025» Valorile pentru anii intermediari proiectiei INS au fost stabiliti printr-o procedura de interpolare.

Pe grupe mari de varsta, populatia proiectata pe judete si regiuni va inregistra reduceri importante la grupa 0-14 ani si 65 ani si peste si cresteri pentru grupa 15-64 ani (resurse de munca (Anexa A.1.2. a,b,c)

Putem considera caracteristic pentru Regiunea NE aspecte de tipul celor ce urmeaza: proportie ridicata a populatiei care traieste in mediul rural si rata de substituire este supraunitara, ceea ce indica pentru perioada urmatoare, o presiune crescuta pe piata muncii a tinerilor absolventi.

1.3 ANALIZA ECONOMICA LA NIVEL REGIONAL

In descrierea mediului economic al regiunii Nord-Est, un indicator important il reprezinta Produsul Intern Brut Regional (PIBR), respectiv raportul in care cele trei sectoare mari economice (agricultura, industrie si servicii) contribuie la realizarea acestuia.

La nivelul anului 2007 (pentru care exista ultimele statistici furnizate de INS), serviciile si-au adus cea mai mare contributie la formarea PIBR cu 59.31%, urmate de industrie cu 24.04%, si agricultura cu 16.64%. In servicii aportul este asigurat in principal de servicii publice (sanatate, invatamant, administratie publica), tranzactii imobiliare, transport-comunicatii, comert si constructii.

Din datele prezentate in tabelul 1.4. privind evolutia in structura a PIB-ului in perioada 1998-2003, se constata ca:

Ponderea sectorului agricol, in structura de alcatuire a PIB regional (inclusiv silvicultura si pescuit) au inregistrat anual o scadere usoara;

sectorul industrial a avut o evolutie oscilanta in jurul unei ponderi medii de 26%;

sectorul serviciilor a inregistrat anual o usoara crestere.

Daca din punct de vedere ponderea industriei in PIRB are o valoare apropiata de cea inregistrata in Statele Membre UE, in cazul agriculturii ponderea este inca mare in detrimentul serviciilor unde nivelul ar trebui sa fie in jurul a 65% din PIBR.

Tabel 1.4. Structura formarii PIB regional

%

Sursa: INS Anuarul Statistic 2007

Totodata, desi agricultura are o contributie redusa in formarea PIBR, in acest sector activeaza peste jumatate din populatia ocupata regionala, ceea ce arata gradul scazut de productivitate in domeniu precum si practicarea unei forme de agricutura de subzistenta.

In domeniul serviciilor, se constata o crestere anuala in constructii si tranzactii imobiliare, in timp ce in sectorul comertului are loc o scadere continua.

Tabel. 1.5. Evolutia PIB regional

%

Sursa:INS : Anuarul Statistic 2007

Nota: Pentru calculul variatiei PIBR s-a folosit exprimarea acestuia in preturi constante. Eliminarea   efectului inflationist a fost realizata prin folosirea deflatorului comunicat anual de catre BNR, care permite trecerea de la preturi curente la preturi constante

Evolutia PIBR in perioada 2006-2004 a urmat o tendinta descrescatoare similara cu cea a PIB-ului national pentru ambele facandu-se resimtite efectele liberalizarii cursului de schimb valutar si ale programelor de restructurare in intreprinderile cu pierderi, incepute pe parcursul anului 2002. In Regiunea Nord Est, in anul 2004 descresterea economica este cu 50% mai mare decat cea inregistrata la nivel national, dar in anul 2005 descresterea a fost mult mai mica fata de anul precedent, de 2.5%, in conditiile in care la nivel national a inceput procesul de relansare economica, cu rezultat o cresterea economica de 2.0 %. Incepand cu anul 2006 s-a inregistrat o cresterea PIBR de 8,3 % tendinta mentinuta in limita a 5.2 % in anii urmatori (Tabelul 1.5).

In perioada 2003-2007 se constata ca cele trei sectoare economice au detinut ponderi relativ constante din PIBR, agricultura inregistrand o usoara descrestere insotita de o usoara crestere a serviciilor. In domeniul serviciilor, se constata o crestere anuala in transporturi, constructii si tranzactii imobiliare, in timp ce in sectorul comertului si hotelier-restaurante are loc o scadere continua.

Incerc­and o estimare a ratei anuale de crestere a PIB-ului regional pe baza prognozelor furnizate de Guvernul Romaniei si BNR in care se estimeaza ca la nivel national pentru perioada care urmeaza PIB-ul va avea o crestere anuala de 5 % si tinand cont de faptul ca in anii 2006 si 2007 cresterea PIBR a avut un ritm superior celui inregistrat la nivel national, putem prognoza ca si in regiune rata anuala de crestere a PIBR pentru perioada urmatoare se poate afla in jurul unei valori medii de crestere de cca. 5%.

Daca preluam estimarile realizate in studiile INCSMPS (2008 - Phare TVET) privind piata muncii conform carora pentru perioada 2010-2015 contributiile la structura PIB-lui Regiunii NE pentru cele trei sectoare mari ale economiei au ponderi in jurul valorilor: agricultura va contribui cu 10%, industria cu 26% si serviciile cu 64%, putem configura anumite actiuni pe care regiunea in ansamblul ei ar trebui sa le realizeze . In termeni reali se estimeaza ca, pentru perioada 2010-2015 ritmul mediu anual de crestere in agricultura este mai scazut, in jurul valorii de 2%, in industrie 3% si in servicii mai ridicat la aproximativ 6%. In interiorul sectorului servicii, se estimeaza ca in cazul constructiior acestea vor creste cu 15%, comertul cu 1% iar in ramura hoteluri-restaurante cu 2%.

Numarul firmelor inregistrate din industrie, comert si servicii din regiunea Nord-Est insuma 7494 la finele anului 2004. Dinamica inregistrarii acestora se plaseaza pe un trend descrescator.

In ceea ce priveste pozitionarea relativa a judetelor dupa numarul de firme infiintate, constatam rolul de lider al judetului Iasi, urmat indeaproape de Bacau. Insa in ceea ce priveste dinamica, in perioada 1990-2001, trenduri crescatoare se remarcau doar in Vaslui.

Figura1.2 Dinamica numarului de firme inregistrate in regiunea Nord-Est, 1996-2007

Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2007

Figura 1.3 Dinamica firmelor inregistrate pe judetele regiunii Nord-Est

1997-2007

Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2007

Dintre firmele active in 2007, in ceea ce priveste tipul activitatii CAEN, la nivelul regiunii NE, majoritatea isi desfasurau activitatea in comert (58.9%), pe locul doi plasandu-se, la distanta mare, industria prelucratoare (17.3%), urmata de activitatile de tranzactii imobiliare (6.5%) si transport depozitare si comunicatii (5.0%).

Tabel 1.6.   Structura firmelor active pe tipuri de activitate CAEN in regiunea NE si judete, in 2007

Sursa: INS, Statistica teritoriala,

Pe judete, cea mai mare pondere a firmelor active in comert se inregistreaza in Bacau (61.9%), iar cea mai mica in Neamt (48.5%,). In industria prelucratoare cea mai mare pondere a firmelor active o gasim in Neamt (26.3%), iar cea mai mica in Bacau (15%). Activitatea de constructii este mai bine reprezentata in Bacau (5.2%), iar activitatea de tranzactii imobiliare este cel mai bine reprezentata in Iasi (8.8% din numarul de firme).

Pe clase de marime, unitatile cu pana la 10 salariati sunt majoritare in toate judetele, reprezentand, la nivelul regiunii, 85,9% din total, judetul Iasi detinand locul I (cu 87,8% din firme cu sub 10 salariati). Firmele cu peste 10 salariati sunt mai bine reprezentate in Neamt.

Tabel 1.7. Structura firmelor active pe clase de marime in judetele regiunii NE,

Sursa: INS, Statistica teritoriala 2007

Dinamica firmelor cu capital strain, la nivelul regiunii Nord-Est, se poate spune ca a fost fluctuanta, dupa care numarul lor reincepe sa creasca, trendul general fiind de usoara crestere.

Pe judete, dinamica a inregistrat, dupa startul "in forta" a urmat o perioada de crestere, insa mai putin spectaculoasa. Cel mai mare numar de firme cu capital strain le regasim in judetul cu cel mai ridicat potential economic Iasi. Retinem insa ca importanta observatia cu privire la trendul de crestere a firmelor cu capital strain in toate judetele( Figura 1.4).

Figura 1.4. Dinamica numarului de firme cu capital strain in judetele regiunii NE, 1997-2007

Sursa: INS, Statistica teritoriala 2007

In anul 2007, la nivel judetean aproximativ o treime din firmele cu capital strain se aflau in judetul Iasi, cele mai putine firme de acest gen activand in Botosani si Vaslui.

Insa din punct de vedere al volumului investitiilor straine directe realizate in Regiunea Nord-Est aceasta este plasata pe ultimul loc, cu numai 3% din volumul total national.

Figura 1.5. Distributia firmelor cu capital strain la nivel judetean in 2007

igura 1. F4.

Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2007

In anul 2006, structura cifrei de afaceri a unitatilor locale active pe tipuri de activitati CAEN indica, la nivelul regiunii pe locul 1, industria prelucratoare si, la mica distanta, comertul. Dintre judete, pentru industria prelucratoare, ponderea cea mai mare o detine Neamt (50,2% din cifra totala de afaceri), iar cea mai mica Iasi (32,8%).

Principala concluzie ce se desprinde din analiza regionala si din tentativa de prognoza economica este ca, in Regiunea NE ca si in Romania, trebuie intreprinse actiuni prin care sa se asigure o crestere durabila a ocuparii fortei de munca in sectoarele "locomotiva". Ramane in continuare fara raspuns intrebarea care vor fi sectoarele economice "locomotiva" in economia regiunii alaturi de cea romaneasca. Singura certitudine pe care o putem exprima la acest moment este ca structura economica a regiunii va trebui sa se schimbe, sa se adapteze unei structuri moderne, flexibile si competitive in competitia globalizata si ca structura ocuparii in economia regiunii va trebui sa reflecte aceste schimbari din structura economica.

1.4 PARTICIPAREA LA EDUCATIE / FORMARE PROFESIONALA

In regiunea NE, in prezent populatia in varsta de 0-15 ani reprezinta 66,5 % din populatia rurala si analizand transferul de la un ciclu de educatie si formare la un ciclu superior, se constata o crestere a numarului de elevi ce parasesc scolarizarea. Numarul elevilor ce parasesc sistemul de educatie / formare, sunt majoritari din mediul rural, avand ca factor favorizant, venituri reduse pe membru de familie.

La nivelul Regiunii Nord-Est o structura a participarii la educatie/formare profesionala arata dupa cum urmeaza :

Tabel 1.8. Participarea la educatie in anul scolar 2004-2007

Sursa: PRAI NE 2007-2013

In regiunea NE, in prezent populatia in varsta de 0-15 ani reprezinta 66,5 % din populatia rurala si analizand transferul de la un ciclu de educatie si formare la un ciclu superior, se constata o crestere a numarului de elevi ce parasesc scolarizarea. Numarul elevilor ce parasesc sistemul de educatie / formare, sunt majoritari din mediul rural, avand ca factor favorizant, venituri reduse pe membru de familie.

In vederea identificarii participarii elevilor la educatie si formare profesionala datele au fost colectate privind participarea elevilor in educatie si formare profesionala initiala.

Analiza din PRAI privind participarea elevilor la educatie si formare profesionala se bazeaza pe date certe pentru perioada 1999-2007 furnizate de sistemul inspectoratelor scolare si date prognozate pentru perioada 2007 - 2015. .

Din analiza acestor date s-au evidentiat concluzii dupa cum urmeaza:

- Pe durata instruirii preuniversitare sunt recuperari reprezentand 8% din populatia scolara.

- Pe durata instruirii preuniversitare sunt pierderi in valoare de 24,55% din populatia scolara.

- 7,7 % dintre cei inscrisi in clasa a 9-a parasesc studiile si devin someri.

- 5,25% din populatia scolara intra in somaj la terminarea unei calificari de nivel 1 sau 2.

- 4,8% din populatia scolara intra in somaj la terminarea liceului.

- 1,6% din populatia scolara intra in somaj la terminarea studiilor superioare.

- 52,75% din populatia scolara este angajata la terminarea unui ciclu de formare nivel 1,2,3,4,5.

Neparticiparea la educatie are cauze multiple: situatie familiala foarte grea - familie numeroasa, dezinteresul elevului, lipsa de supraveghere, regim educational necorespunzator: severitate excesiva-indiferenta, parinti plecati in strainatate, elevi plecati din tara, angajare temporara, familie dezorganizata, repetentie, parasirea domiciliului, vagabondaj, casatorie (pentru romi), refuzul parintilor de a trimite copilul la scoala, parinti bolnavi, alcoolici etc.

CAPITOLUL 2

ANALIZA PIATEI MUNCII IN REGIUNEA NORD-EST

2.1 ANALIZA STRUCTURALǍ A OCUPǍRII IN REGIUNEA NORD-EST

In perioada 2002-2007 la nivelul regiunii s-a manifestat o tendinta de scadere continua a populatiei active (tabelul 2.1). Aceasi tendinta s-a manifestat si pentru populatia ocupata si rata de ocupare, datorate in principal fenomenului de declin economic si a restucturarilor efectuate de intreprinderile cu capital majoritar de stat, tendinte prezente de altfel si la nivelul tarii.

Tabel 2.1. Principalii indicatori ai ocuparii populatiei in perioada 2003 - 2007

(media anuala) Romania

Sursa: Publicatia Institutului National de Statistica redactata in anul 2008 si intitulata "Forta de munca in Romania - ocupare si somaj"

Observatii: * datele privind forta de munca in Romania (populatia activa, populatia ocupata si in somaj) in perioada 2002-2003, publicate anterior,au fost recalculate avandu-se in vedere estimarea populatiei la RPL din martie 2007

Tabel 2.2. Principalii indicatori ai ocuparii populatiei in perioada 2002 - 2007 (media anuala) in Regiunea NE

Sursa : Publicatia Institutului National de Statistica redactata in anul 2008 si intitulata "Forta de munca in Romania - ocupare si somaj"

In perioada 2002-2007, populatia activa totala (15 ani -64) s-a diminuat cu 10.94% intr-un ritm mai lent decat la nivel national (11,72%) implicand o scadere in regiune a ratei de activitate corespunzatoare cu 5.8%.

La nivel regional, in intervalul 2007-2009 conform estimarilor INS, se va inregistra o crestere a populatiei active, tendinta care caracterizeaza fiecare judet. (tabelul 2.3.)

In anul 2007, populatia ocupata la nivelul Regiunii Nord-Est reprezinta 18.57% din totalul populatiei ocupate a tarii. Comparativ cu anul 2009 in 2007 rata de ocupare a populatiei in varsta de munca s-a redus cu 4.4 puncte procentuale, diferenta mai mica decat cea inregistrata la nivel national, respectiv de 5.6 puncte procentuale.

Tabel 2.3. Structura si evolutia prognozata a populatiei active

Sursa: Anuar INS 2007  * - estimare

Nota: Populatia activa; reprezinta populatia din grupa de varsta 15-59 ani.In prognozarea acestor grupe de varste, datorita lipsei informatiilor referitoare la mortalitatea pe grupe de varsta si migratie, nu s-a luat in calcul influenta acestor factori. In 2009, populatia activa s-a calculat scazand din populatia activa pe anul 2007grupa de varsta 55-59 ani si adunand grupa de varsta 10-14 ani.

Trebuie mentionat faptul ca nivelul ridicat al ratei de ocupare de 62,4% in Regiunea NE fata de rata de ocupare inregistrata la nivelul tarii de 57.9% se datoreaza in principal ponderii ridicate a populatiei ocupate in agricultura ca principala caracteristica a structurii ocuparii din aceasta regiune.

In ceea ce priveste ocuparea pe sexe si grupe de varsta in perioada 2002-2007, rata de ocupare a scazut atat in randul populatiei masculine, cat si in randul populatiei feminine, in toate grupele de varsta, astfel incat, la finalul anului 2007, decalajul procentual intre ratele de ocupare ale celor doua sexe era de 6.1 puncte (65.4% pentru barbati, fata de 59.3% pentru femei, Tabelul 2.4.)

Ratele de ocupare pe sexe si grupe de varsta pastreaza caracteristica ratei de ocupare regionala fata de cea nationala, indicand valori peste ratele de ocupare la nivelul tarii; exista o exceptie data de caracteristica ratei de ocupare masculina in grupa de varsta 25-54 ani, care in perioada analizata (2002-2007) a inregistrat permanent valori mai mici fata de nivelul national.

Tendintele in interiorul grupelor de varsta pentru grupa de varsta 15-24 ani, inregistreaza scaderi ale ratei de ocupare de 9.1 puncte procentuale in perioada 2002-2007, in timp ce pentru grupa de varsta 25-54 ani, scaderea inregistrata a ratei de ocupare este de 2.4 puncte procentuale in aceiasi perioada. O scadere mai pronuntata o inregistram la grupa de varsta 55-64 ani de 9.9 puncte procentuale .

De asemenea, la fel ca si in cazul indicatorilor nationali, rata de ocupare in randul persoanelor de sex masculin a cunoscut o scadere mai puternica (5.8 puncte procentuale, de. la 71.2%, la 65.4%) decat rata de ocupare in randul populatiei feminine (3.1 puncte procentuale, de la 62.4%, la 59.3%).

Tabel 2.4. Rata de ocupare pe sexe si grupe de varsta

Sursa : INS , AMIGO cu observatia ca datele la nivel national pentru anii 2002-2003,au fost recalculate avandu-se in vedere estimarea populatiei la Recensamantui Populatiei si Locuintelor din martie 2002

Rata ocuparii pentru populatia de 15-64 ani in mediul urban (Tabelul 2.5.), la nivel regional, in perioada 2002-2007, a inregistrat o scadere foarte usoara, de 0.9 puncte procentuale, ajungand la 54.5% in anul 2004, cu 1.4 puncte procentuale mai putin fata de media pe tara.

In schimb, in mediul rural, rata de ocupare a populatiei, in perioada 2002-2007, a inregistrat valori mai mari la nivel regional fata de media pe tara, pentru toate grupele de varsta. Scaderea ratei in acest interval de timp a fost de numai 7.6 puncte procentuale, fata de 12.1 puncte procentuale cat a inregistrat scaderea mediei pe tara. 

Daca evolutia ratei ocuparii la nivel national inregistreaza reduceri in perioada 2002-2007 de cca. 10 puncte procentuale la toate grupele de varsta, la nivel regional aceasta reducere, cu exceptia grupei de varsta 15-24, scaderea este de cca. 5 puncte procentuale in perioada raportata, ceea ce sustine ipoteza conform careia agricultura de subzistenta este inca puternic reprezentata in regiune si se reflecta in datele privind ocuparea. Coroborate si cu datele din tabelul 2.6, privind activitatea pe sectoare economice mari, datele confirma caracteristica regiunii cu privire la ocuparea a fortei de munca preponderenta in domeniul agricol, in conditiile unei productivitati scazute/ de subzistenta si implicatii in gradul de saracie ridicat care se manifesta in regiune.

Tendintele sunt de reducere a dependentei de sectorul agricol dar este mult prea lent, fapt ce implica luarea in considerare a unor politici sustinute de modernizare a structurii ocuparii in regiune.

Tabel Rata de ocupare pe medii si grupe de varsta

(%)

Sursa: INS , AMIGO cu observatia ca datele la nivel national pentru anii 2002-2003,au fost recalculate avandu-se in vedere estimarea populatiei la Recensamantul Populatiei si Locuintelor din martie 2002

Referitor la distributia pe sexe, se observa ca la nivel regional, femeile au un grad mai mare de ocupare in agricultura si servicii, in timp ce barbatii au rata de ocupare mai mare in industrie si constructii.

Corelat cu ponderea ridicata a populatiei ocupate in mediul rural, se observa ca populatia ocupata in agricultura are un caracter majoritar situandu-se la o distanta de 16.7 puncte procentuale in plus fata de media pe tara, la nivelul anului 2007. (figura 2.1.)

Tabel 2.6. Ponderea populatiei ocupate in sectoarele mari ale economiei

Sursa : INS , AMIGO cu observatia ca datele la nivel national pentru anii 2002-2003,au fost recalculate avandu-se in vedere estimarea populatiei la Recensamantui Popultieisi Locuintelor din martie 2002.

Sursa: INS, Statistica teritoriala,

Ponderea populatiei ocupate in industrie si constructii la nivel regional a cunoscut o usoara scadere in perioada 1998-2004, dupa care a crescut in perioada 2005-2007, urmand acelasi trend cu media pe tara. Astfel, la nivelul anului 2007, 23.8% din populatia ocupata a regiunii active in industrie si constructii, fata de 31.2% cat reprezenta media pe tara. Acest fapt indica o mai slaba dezvoltare a acestui sector economic in regiune.

Sursa: INS, Statistica teritoriala,

In domeniul serviciilor, ponderea populatiei ocupate a crescut in perioada 2002-2007 (de la 23.1% in 2002 la 27.9% in 2007), mai lent decat ritmul de crestere inregistrat la nivel national.

Sursa: INS, Statistica teritoriala,

Din punctul de vedere al distributiei populatiei ocupate pe medii si sectoare de activitate, se observa ca la nivel regional populatia din mediul rural este in mod majoritar ocupata in agricultura. In perioada 2002-2007, ponderea populatiei ocupate din mediul rural in agricultura, a scazut de la 80.3% in 2002, la 74.3% in 2007, situandu-se insa permanent peste valorile medii pe tara. Scaderea a fost totusi mai lenta fata de media pe tara, astfel ca daca la nivelul anului 2002 exista un decalaj de 7 puncte procentuale, aceasta s-a marit la nivelul anului 2007, la 10.8 puncte procentuale aspecte ce sustin interventii sustinute si urgente in mediu rural pentru reducerea ocuparii in agricultura, cu accent pe reducerea ocuparii femeilor (tabel 2.7.).

Tabel 2.7. Ponderea populatiei ocupate pe medii si sectoare economice

(%)

Sursa: INS , AMIGO cu observatia ca datele la nivel national pentru anii 2002-2003, au fost recalculate avandu-se in vedere estimarea populatiei la Recensamantui Populatiei si Locuintelor din martie 2002

Populatia ocupata cu program complet de lucru reprezinta majoritatea populatiei ocupate din regiunea Nord-Est si ponderea acesteia a inregistrat o crestere in perioada 2002-2007, de la 75.8% in 2002, la 86,7% in 2007, avand totodata valori mai mici decat media pe tara. Populatia ocupata cu program partial de lucru inregistreaza valori mai mari in Regiunea Nord-Est (15.7% in anul 2007), fata de media pe tara (10.6% in anul 2007). Distributia pe sexe a acestui indicator, arata o rata mai ridicata de ocupare a barbatilor cu timp complet de lucru, decat in randul populatiei feminine.

Sursa: INS, Statistica teritoriala,

Sursa: INS, Statistica teritoriala

Dupa mediul de lucru, ponderea populatiei ocupate cu program complet de lucru in mediul urban are valori mult mai ridicate si mai stabile in perioada 2001-2007 (de la 94% in 1999, la 95.7% in 2007), in comparatie cu ponderea populatiei ocupate in mediul rural care a inregistrat o crestere de 10.2 puncte procentuale (de la 67.2% in 2002, la 77.4% in 2007), mentinandu-se totusi o diferenta apreciabila de 18.3 puncte procentuale intre cele doua categorii, la finalul anului 2007.

In ceea ce priveste structura populatiei dupa nivelul de instruire la nivel regional, ponderea populatiei in varsta de peste 15 ani cu studii medii si superioare este mai mica decat media pe tara, inregistrand totusi o usoara crestere in perioada 2002-2007 (de la 4.4% ponderea populatiei cu studii superioare in 2002, la 6.1% in 2007). In schimb, ponderea persoanelor cu nivel scazut de instruire atingea valoarea de 45.1% in anul 2007, cu 3.2 puncte procentuale mai mult, fata de media pe tara.

Sursa: INS, Statistica teritoriala

Dupa sexe, (tabel 2.8.), la nivelul regiunii, ponderea femeilor cu nivel scazut de instruire (49.6% in anul 2007) este mai mare fata de ponderea barbatilor (40.4% in anul 2007), in timp ce pentru nivelurile mediu si superior de instruire populatia masculina are o pondere mai mare.

Tabel 2.8. Structura populatiei in varsta de 15 ani si peste, dupa nivelul de instruire si sexe

(%)

Sursa : INS , AMIGO

Nota : * scazut cuprinde : invatamant gimnazial, primar, fara scoala absolvita

** mediu : cuprinde nivel liceal(inclusiv treapta I), profesional, postliceal de specialitate sau tehnic de maistri

*** superior: universtar de scurta si lunga durata, doctorat

Dupa medii (tabelul 2.9.) populatia cu nivel scazut de instruire are o pondere mult mai mare in mediul rural (61.4% in anul 2007), fata de mediul urban (24.1% in anul 2007), in timp ce populatia cu nivel superior de instruire are o pondere mult mai mare in mediul urban (12% in anul 2007).

Tabel 2.9. Structura populatiei in varsta de 15 ani si peste, dupa nivelul de instruire si medii

Sursa : INS , AMIGO cu observatia ca datele la nivel national pentru anii 2002-2003,au fost recalculate avandu-se in vedere estimarea populatiei la Recensamantui Populatiei si Locuintelor din martie 2002

Referitor la structura populatiei dupa statutul profesional ponderea salariatilor in total populatie ocupata a crescut de la 42.1% in anul 2002, la 49.6% in anul 2007, ponderea non-salariatilor scazand de la 57.9% in anul 2002, la 50.4% in anul 2007. Se observa totusi faptul ca in timp ce la nivel national 65.9% din totalul populatiei ocupate sunt salariati, la nivelul regiunii Nord-Est, mai putin de jumatate, respectiv 49.6% sunt salariati. Acest fapt se datoreaza ponderii mari a populatiei ocupate in agricultura, multe persoane fiind ocupate intr-o agricultura de subzistenta si intrand astfel in categoria persoanelor ocupate cu venituri scazute.

Pe sexe, ponderea non-salariatilor femei (52.1% in anul 2007) este mai mare decat ponderea non-salariatilor barbati (48.9% in anul 2007) iar raportul fata de nivelul national la nivelul anului 2007 contribuie la ipoteza ca in regiune ponderea femeilor ocupate in agricultura este foarte ridicata generand necesitatea unei atentii deosebite in policile promovate (Tabelul 2.10.).

Tabel 2.10. Structura populatiei ocupate, pe sexe si dupa statutul profesional

Sursa : INS AMIGO

Nota: * non-salariati reprezinta :patroni, lucratori pe cont propriu, lucratori familial nerenumerati, membrii ai unei societati agricole sau ai unor cooperative neagricole

Dupa medii de rezidenta (tabelul 2.11), ponderea salariatiilor in mediul urban in anul 2007 era de 90.3%, indicand faptul ca cea mai mare parte a populatiei urbane ocupate era salariata. In schimb, in mediul rural, in anul 2007, 75.4% din populatia ocupata era non-salariata, indicand astfel ocuparea in agricultura de subzistenta si gradul ridicat de saracie

( 40.7 % in anul 2004 conform metodologiei CAPSIS " Planului National Antisaracie si Promovarea Incluziunii Sociale in cadrul caruia Regiunea NE are cel mai inalt nivel de saracie).

Indicatorii statistici folositi pentru analizarea fenomenelor de pe piata fortei de munca din Romania provin din doua surse de date diferite : Balanta Fortei de Munca (BFM) si Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO). Cele doua serii de date nu sunt comparabile deoarece metodele de colectare si de calcul sunt diferite, dar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completa si reala asupra pietei muncii.

Populatia activa in Regiunea Nord Est si-a mentinut an de an tendinta de usoara scadere.

Tabel 2.11. Structura populatiei ocupate, pe medii si dupa statutul profesional

Sursa : INS AMIGO, cu observatia ca datele la nivel national pentru anii 2002-2003,au fost recalculate avandu-se in vedere estimarea populatiei la Recensamantui Populatiei si Locuintelor din martie 2002

Astfel, conform datelor prezentate in tabelele de mai sus, exceptand anul 2004 atat populatia activa cat si cea ocupata au avut o descrestere anuala.

Figura 2.7. Evolutia populatiei active in Regiunea Nord-Est

Sursa: INS, Statistica teritoriala

In cifre absolute, fata de anul 2003, reducerea populatiei active a fost de 24 mii persoane inregistrandu-se o scadere a populatiei active masculine ( 28 mii persoane ) in timp ce populatia activa feminina a crescut cu 4 mii de persoane. De asemenea s-a inregistrat o crestere a populatiei active in mediul urban concomitent cu o scadere in mediul rural.

Figura 2.8. Populatia ocupata totala din Regiunea Nord-Est

Sursa: INS, Statistica teritoriala

Populatia ocupata totala din Regiunea NE (fig. 2.8) era de 1645 mii persoane in anul 2002 ajungand la un varf de 1701 mii persoane in 2004 dupa care a inregistrat o scadere anuala la nivel regional. Pe medii rezidentiale se constata un dezechilibru: in mediul urban populatia ocupata a crescut cu 93 mii persoane iar in mediul rural a scazut cu 85 mii persoane fata de anul 2002.

2.2 SOMAJUL

2.2.1 Rata somajului BIM

Rata somajului BIM la nivel regional a inregistrat o scadere in perioada 2002-2007, de la 7% in 2002, la 6.2% in anul 2007, valorile acesteia situandu-se sub media pe tara in perioada 2004-2007 (figura 2.9.).

La nivel regional, rata somajului BIM in randul tinerilor a avut o curba sinusoidala in perioada 2002-2007, avand un varf de maxim in anul 2005, cand a inregistrat valoarea de 21.7% ajungand la valoarea de 21% in anul 2007. Comparativ cu valorile medii pe tara pentru aceasta perioada, acest indicator a avut permanent valori mai mari la nivel national, diferenta cea mai mare fiind in anul 2007, cand rata la nivel national a avut cu 4.4 puncte procentuale mai mult decat cea onala (Figura 2.10).Tendintele confirma aprecierile facute anterior privind rata de substituire a populatiei si presiunea demografica care va fi exercitata pe piata muncii de tinerii care vor intra in randul populatiei active. Indica de asemenea necesitatea concentrarii politicilor din regiune pentru sprijinul populatiei tinere in ceea ce priveste ocuparea unui loc de munca.

Figura 2.9. Rata somajului BIM pentru somerii BIM cu varsta de 15 ani si peste

Sursa : Publicatia Institutului National de Statistica redactata in anul 2007 si intitulata "Forta de munca in Romania - ocupare si somaj".

Figura 2.10. Rata somajului in randul tinerilor someri in sens BIM (15-24) ani

Sursa : Publicatia Institutului National de Statistica redactaa in anul 2007 si intitulata "Forta de munca in Romania - ocupare si somaj"

2.2.2 Somajul inregistrat (date adminisrative AJOFM)

Rata medie a somajului inregistrat la nivelul regiunii Nord-Est, conform datelor furnizate de AJOFM-urile din regiune, a inregistrat permanent valori mai ridicate fata de media pe tara in perioada 2002-2007. Trendul acesteia a fost unul descendent, scazand de la 14.9% in anul 2002, la 7.5% in anul 2007, si reducandu-se totodata decalajul fata de media nationala, de la 3.1 puncte procentuale in anul 2002, la 1.3 puncte procentuale in anul 2007.

Figura 2.11. Rata somajului inregistrat pentru somerii din evidenta

ANOFM / AJOFM 2002-2007

Sursa : Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca / Institutul National de Statistica- Balanta Fortei de Munca

Comparativ cu valorile medii pe regiune si valorile medii pe tara, cu cele mai mari valori ale ratei somajului se inregistreaza in judetul Vaslui, respectiv 10.3% in anul 2007, fata de 6.2% media pe tara si 7.5% media pe regiune. La polul opus, cele mai mici valori ale ratei somajului se inregistreaza in judetele Botosani, Iasi si Bacau.

Analizand graficele 2.12. si 2.13. de descrestere a ratei somajului pe judete, se observa ca cele mai mari descresteri au avut loc in judetele Botosani (de la 18.8% in anul 2002, la 6% in anul 2007) si Neamt (de la 17.8% in anul 2002, la 7% in anul 2007), in timp ce in judetele Bacau (de la 12.4% in anul 2002, la 6.8% in anul 2007) si Iasi (de la 10.5% in anul 2002, la 6.8% in anul 2007) descresterile au fost mai mici, datorita dezvoltarii economice si faptului ca valorile de pornire din anul 2002 erau cele mai mici din regiune.

Numarul de someri inregistrati in evidentele AJOFM la nivelul regiunii Nord-Est are o tendinta de scadere permanenta in perioada 2002-2007, de la 243450 persoane in anul 2002, la 106122 in anul 2007. Comparativ cu media pe tara, numarul somerilor din regiune are o pondere foarte importanta, astfel ca 19.02% din numarul total de someri la nivelul tarii se afla in regiunea Nord-Est (Anexa A.1.5.).

Figura 2.12. Rata somajului inregistrat pentru somerii din evidenta

AJOFM-uri din Regiunea Nord-Est 2002-2007

Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est / Institutul National de Statistica

Figura 2.13. Rata somajului inregistrat pentru somerii din evidenta

AJOFM-uri din Regiunea Nord-Est 2002-2007

Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est / Institutul National de Statistica: Balanta Fortei de Munca

Numarul de someri inregistrati in evidentele AJOFM la nivelul regiunii Nord-Est are o tendinta de scadere permanenta in perioada 2002-2007, de la 243450 persoane in anul 2002, la 106122 in anul 2007. Comparativ cu media pe tara, numarul somerilor din regiune are o pondere foarte importanta, astfel ca 19.02% din numarul total de someri la nivelul tarii se afla in regiunea Nord-Est (Anexa A.1.5.).

Distributia numarului de someri pe judete indica o descrestere importanta la nivelul tuturor judetelor in perioada 2002-2007, astfel ca, la finalul anului 2007, se inregistra cel mai mic numar de someri in judetele Botosani (13283 persoane) si Neamt (15382 persoane), in timp ce judetele Iasi (22289 persoane) si Suceava (20418 persoane) aveau cel mai mare numar.

Dupa sexe, barbatilor are o pondere mai mare in numarul total al somerilor, decat femeile, inregistrandu-se la finalul anului 2007, 62,4 % barbati si 37,6% femei in evidentele AJOFM-urilor din regiune ( Anexa A1.6.)

Ponderea somerilor tineri in totalul somerilor indica o medie la nivelul regiunii Nord-Est de 24.6% in anul 2007 tabelul 2.12. Valoarea cea mai mare a acestui indicator se inregistra in judetul Bacau (30.5%), iar valoarea cea mai mica in judetul Vaslui (20.7%). Dupa numar, judetul Iasi avea cel mai mare numar de someri tineri inregistrati (5688 persoane), in timp ce judetul Botosani avea cel mai mic numar (3210 persoane Tabelul 2.12.).

Tabel 2.12. Situatia somerilor tineri inregistrati in Regiunea Nord Est, in anul 2007 (nr.persoane)

Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est

In situatia somajului inregistrat exista doua tendinte care necesita a fi mentionate: situatia somajului in judetele Bacau si Vaslui si ponderea somerilor tineri . Daca in 2007, somajul inregistrat pentru judetul Bacau (fig. 2.12.) arata o valoare la 6,8 % situand judetul aproape de media pe tara, trebuie mentionata ponderea somerilor tineri de cca. 1/3 din total someri in timp ce pentru judetul Vaslui, situatia este inversa, inregistrand cea mai mare rata a somajului (10,3% in 2007 ) dar cu cea mai mica pondere a tinerilor ( 20,7%). Intre aceste doua extreme se inregistreaza judetele din regiune. Consideram insa ca, in cazul celor doua extreme, o analiza mai profunda trebuie avuta in vedere pentru a propune actiuni de corectare.

La nivel regional, (tabelul 2.13.) ponderea somerilor de lunga durata in totalul numarului de someri inregistrati era in anul 2007 de 26.5%. Distributia acestui indicator la nivel de judete nu este una echilibrata, astfel ca, in judetul Bacau ponderea era de 4%, in timp ce in judetul Neamt aceasta era la 40.8%. Dupa numarul somerilor de lunga durata, cei mai multi erau inregistrati in evidentele AJOFM Suceava (7837 persoane) si cei mai putini in judetul Bacau (684 persoane). Dupa varsta, somajul de lunga durata este un fenomen mai putin frecvent in randul tinerilor si cu impact mai mare in randul adultilor, cu varsta peste 25 ani. Trebuie mentionat faptul ca in statistica ANOFM calculul ponderii somerilor de lunga

durata este un proces realizat incepand cu sem.II 2007 si nu detinem informatii cu specificitatea duratei pentru tineri privind monitorizare la 6 luni.

Tabel 2.13. Somerii de lunga durata din evidenta AJOFM-urilor din Regiunea Nord Est, in anul 2007 (nr.persoane

Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est

Repartizarea numarului de someri dupa beneficii evidentiaza urmatoarea situatie: in perioada 2005-2007, numarul somerilor indemnizati era cu mult mai mare fata de numarul somerilor neindemnizati, reprezentand 70% din totalul numarului de someri la nivel regional, in anul 2007. In perioada 2005-2007, numarul somerilor indemnizati a scazut vertiginos, concomitent cu ponderea acestora in numarul total de someri, care a ajuns la valoarea de 30.91% in anul 2007. Acest fapt se datoreaza schimbarii cadrului legislativ privind protectia somerilor si aplicarea Legii 76/2002 (anexa A.1.7).

Repartizarea somerilor dupa mediul de provenienta indica faptul ca, in perioada 2005-2007, ponderea somerilor din mediul urban in numarul total de someri a scazut de la 39.5% in anul 2005, la 36.4% in anul 2007, in defavoarea somerilor din mediul rural. Totusi, in judetul Botosani, acest indicator a inregistrat o crestere constanta, de la 29.2% in anul 2005, la 35% in anul 2007, iar in judetul Vaslui a avut o evolutie sinusoidala, inregistrand insa permanent cele mai mari valori (Tabelul 2.14.).

Tabel 2.14. Ponderea somerilor din Regiunea Nord Est dupa mediul de provenienta,in perioada 2005 - 2007

Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est

Dupa nivelul de educatie, se observa ca somerii cu nivel scazut de educatie au o pondere covarsitoare in totalul numarului de someri, respectiv 81.32% , la finalul anului 2004, la nivel regional (tabelul 2.15) fapt ce implica necesitatea considerarii aspectelor de formare profesionala ca extrem de importante nu numai in lumina conceptului de invatare permanenta ci si ca o evidenta a unei nevoi la nivel regional in contextul cresterii sanselor de ocupare a fortei de munca.

Participarea somerilor la cursuri dupa grupe de varsta, arata o distribuire aproximativ egala a numarului de cursanti intre cele doua grupe: someri tineri pana in 25 ani si someri adulti, peste 25 ani, la nivel regional, desi pe judete raportarile nu respecta intru totul aceleasi rapoarte. Astfel, in anul 2007, judetele Botosani, Iasi si Vaslui au avut inscrisi in forme de pregatire un procent mai mare de someri din grupa de varsta pana in 25 ani, in timp ce judetele Suceava si Bacau au avut un procent mai mare de someri pregatiti din cadrul adultilor peste 25 ani.

Tabel 2.15. Ponderea somerilor inregistrati dupa nivelul de pregatire

Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est

Tabel 2.16. Repartizarea somerilor cuprinsi la cursuri de formare dupa grupe de varsta, in anii 2006 si 2007 (numar persoane)

Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est

Rata de plasare in urma absolvirii cursurilor de formare profesionala a inregistrat o valoare mai mare in anul 2005, respectiv 61.9% la nivel regional. La nivel judetean, cele mai ridicate rate de plasare, in perioada 2005-2007, s-au inregistrat in judetul Iasi, cu valori de peste 70% (anexa A.1.8).

Pentru formarea profesionala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, exista la nivel regional 5 Centre de Formare Profesionala, in cadrul AJOFM-urilor, respectiv in judetele Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Bacau. Pentru formarea profesionala a adultilor mai exista la nivelul Regiunii NE un numar de 123 furnizori autorizati pentru formarea profesionala a adultilor. Tabelul 2.17.

Judetul cu cel mai mare numar de furnizori autorizati pentru formare profesionala a adultilor este judetul Neamt (34 furnizori, inclusiv AJOFM Neamt), insa cea mai mare diversitate a meseriilor pentru care exista furnizori autorizati este in judetul Iasi (52 meserii). Totusi, relativ la numarul mare de someri din regiune si avand in vedere ca marea majoritate a acestora au un nivel scazut de educatie, numarul furnizorilor autorizati in conditiile legii este mic pentru a acoperi nevoile de formare in conditiile in care vor exista surse de finantare a acesteia.

Tabel 2.17. Lista furnizori de formare profesionala acreditati in conditiile legii

Sursa:Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor, www.cnfpa.ro

In ceea ce priveste participarea adultilor la sistemele de formare continua, nu exista date si informatii la nivel regional dupa cum la nivel national aceste informatii sunt foarte reduse. Totusi, trebuie mentionat faptul ca in conformitate cu putinele date existente la nivel national, Romania are o pozitie deficitara in lista Statelor Europene in ceea ce priveste formarea continua si in acest context estimam ca regiunea trebuie sa fie cel putin in aceeasi situatie. Exista o multitudine de bariere care impiedica participarea la invatarea permanenta pornind de la lipsa surselor de finantarea pana la modul rigid de organizare a sistemului de formare a adultilor. Nu sta in puterea regiunii sa solutioneze problema, dar consideram ca mentionarea problematicii privind absenta mecanismelor de transfer a rezultatelor invatarii dobandite in contexte formale, informale si nonformale care limiteaza posibilitatile populatiei adulte, in special, de a reintra in sistemul formal de educatie si de a-si certifica competentele dobandite in afara scolii, trebuie facuta. Majoritatea furnizorilor de instruire evita programele modulare deoarece legislatia in vigoare nu este suficient de clara si parcurgerea unui modul sau mai multor module dintr-un program de formare nu confera dreptul de a practica o ocupatie pe piata muncii.

2.2.3 Structura somajului pe grupe de varsta

La sfarsitul anului 2007, somerii pana in 25 de ani ocupa o pondere relativ mare in numarul total de someri inregistrati la AJOFM, la nivel regional (17.9%), cu valori mai ridicate in judetul Bacau ( 21,6%) si Suceava (21,8%), dar in scadere fata de anul 2006 .

Figura 2.14. Structura somajului inregistrat, pe grupe de varsta Regiunea Nord-Est la 31 dec. 2007

Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est

Pe ansamblul regiunii se mentine scaderea numarului de someri pe toate grupele de varsta si mentinerea procentului ridicat de someri pentru segmentul de varsta 30 - 39 si 40 - 49 de ani. De asemenea se poate observa o crestere a numarului de someri pe segmentul de varsta peste 50 de ani, dar care nu compenseaza scaderea numarului pe toate celelalte categorii de varsta.

Ponderea somerilor tineri in total someri inregistrati, pe Regiunea Nord - Est este in scadere de la 24,5% la 17,9% dar prezinta disparitati la nivelul judetelor si al anilor dar in 2007 fata de 2004 in toate judetele exista o scadere semnificativa.

Somerii de lunga durata reprezinta persoanele care se afla in somaj pentru o perioada mai mare de 6 luni ( persoanele pana in 25 de ani) sau de 12 luni (pentru persoanele peste 25 de ani).

La nivelul regiunii Nord Est in perioada 2004 - 2006 se constata o scadere urmata pentru anul 2007 de o crestere atat la nivelul fiecarui judet cat si pe total regiune. Cele mai mari valori se inregistreaza in judetele Suceava si Vaslui unde 33,6% respectiv 30,2% din somerii tineri inregistrati sunt de lunga durata.

Pentru persoanele peste 25 de ani in perioada 2004 - 2007 a existat o scadere in 2005 urmata de o crestere usoara in fiecare an. Si pentru aceasta categorie judetul Vaslui inregistreaz una din cele mai ridicate valori ( 50,6%), urmat de judetul Neamt cu 38,3%.

Figura 2.15 Evolutia somajului de lunga durata in randul tinerilor in

Regiunea Nord-Est

CONCLUZII

In rezumat putem caracteriza Regiunea de Dezvoltare NE ca fiind:

- in ultimii 5 ani, intr-o tendinta de scadere continua ca numar de persoane in populatia activa si a populatiei ocupate;

- aflata intr-o tendinta generala de descrestere a ponderii populatiei urbane pana in 2007, cand se inregistreaza o schimbare usoara de tendinta, dar ramane totusi o regiune caracterizata de o proportie ridicata a populatiei care traieste in mediul rural;

- cu o rata de substituire supraunitara, ceea ce indica pentru perioada urmatoare, o presiune crescuta pe piata muncii a tinerilor absolventi.

- cu o rata a ocuparii ridicata in comparatie cu nivelul national datorata in special ponderii ridicate a populatiei ocupate in agricultura.

- cu o structura a ocuparii in regiune cu nivel ridicat in agricultura, fapt ce indica existenta unei structuri economice ce necesita interventii majore si sustinute in modernizare, cu reducerea ocuparii in agricultura de subzistenta caracteristica regiunii si cresterea ocuparii in sectorul tertiar al serviciilor.

- in nevoia de a intreprinde actiuni concertate si sustinute pentru schimbarea structurii economice a regiunii astfel incat aceasta sa se adapteze unei structuri moderne, flexibile si competitive in competitia globalizata acompaniate de masuri astfel incat structura ocuparii in economia regiunii sa reflecte aceste schimbari din structura economica.

- cu o dinamica pe un trend descrescator de firme inregistrate din industrie, comert si servicii din regiunea si cu un volum al investitiilor straine directe realizate in Regiunea Nord-Est de numai 3% din volumul total national.

cu rate de ocupare pe sexe si grupe de varsta similara cu cea de la nivel national cu mentiunea ca, la nivel regional, femeile au un grad mai mare de ocupare in agricultura si servicii, in timp ce barbatii au rata de ocupare mai mare in industrie si constructii; in ceea ce priveste rata de ocupare pe grupe de varsta, persoanele cu varsta intre 15-24 ani si cele cu varsta 55-64 ani au inregistrat nivelele cele mai scazute necesitand o atentie sustinuta in politicile de promovare a ocuparii.

- cu pierderi mari pe durata instruirii preuniversitare, de 24,55% din populatia scolara.

- avand pe niveluri de instruire o pondere a populatiei, in varsta de 15 ani si peste, cu nivel scazut de instruire ce depaseste cu mult media pe tara in timp ce nivelurile de studii medii si superioare este mai mica decat media pe tara;

- avand o pondere covarsitoare in totalul numarului de someri (81.32%, 2007) pentru somerii cu nivel scazut de educatie.

- o regiune afectata de fenomenul migratiei fortei de munca in afara granitelor Romaniei, fapt insa care nu poate fi cuantificat din lipsa parghiilor si a interesului pentru o monitorizare coerenta a procesului; totusi semnale din ce in ce mai consistente apar legat de problema copiilor de varsta scolara ramasi in grija bunicilor sau a fratilor mai mari aspecte asupra carora regiunea va trebui sa caute si sa gaseasca solutii pentru mentinerea acestora in scoala si asigurarea de asistenta specializata;

- deasemenea, regiunea are cel mai ridicat nivel al saraciei din Romania, de 40,7% (Planul National anti-saracie si de Promovare a Incluziunii Sociale) fapt ce necesita atentie deosebita.

In ceea ce priveste structura populatiei dupa nivelul de instruire la nivel regional, ponderea populatiei in varsta de peste 15 ani cu studii medii si superioare este mai mica decat media pe tara, inregistrand totusi o usoara crestere in perioada 2002-2007 (de la 4.4% ponderea populatiei cu studii superioare in 2002, la 6.1% in 2007). In schimb, ponderea persoanelor cu nivel scazut de instruire atingea valoarea de 45.1% in anul 2007, cu 3.2 puncte procentuale mai mult, fata de media pe tara.

Populatia ocupata cu program complet de lucru reprezinta majoritatea populatiei ocupate din regiunea Nord-Est si ponderea acesteia a inregistrat o crestere in perioada 2002-2007, de la 75.8% in 2002, la 86,7% in 2007, avand totodata valori mai mici decat media pe tara. Populatia ocupata cu program partial de lucru inregistreaza valori mai mari in Regiunea Nord-Est (15.7% in anul 2007), fata de media pe tara (10.6% in anul 2007). Distributia pe sexe a acestui indicator, arata o rata mai ridicata de ocupare a barbatilor cu timp complet de lucru, decat in randul populatiei feminine.

Rata medie a somajului inregistrat la nivelul regiunii Nord-Est, conform datelor furnizate de AJOFM-urile din regiune, a inregistrat permanent valori mai ridicate fata de media pe tara in perioada 2002-2007. Trendul acesteia a fost unul descendent, scazand de la 14.9% in anul 2002, la 7.5% in anul 2007, si reducandu-se totodata decalajul fata de media nationala, de la 3.1 puncte procentuale in anul 2002, la 1.3 puncte procentuale in anul 2007.

In ceea ce priveste participarea adultilor la sistemele de formare continua, nu exista date si informatii la nivel regional dupa cum la nivel national aceste informatii sunt foarte reduse. Totusi, trebuie mentionat faptul ca in conformitate cu putinele date existente la nivel national, Romania are o pozitie deficitara in lista Statelor Europene in ceea ce priveste formarea continua si in acest context estimam ca regiunea trebuie sa fie cel putin in aceeasi situatie.

Bibliografie

Anuarul Statistic al Romaniei . Forta de munca in Romania. Ocupare si somaj

(Serii de date recalculate pe baza RPL 2002) Anul publicarii: 2007

Planul National de Dezvoltare 2007-2013

Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2007-2013 elaborat de Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Est

Programul Operational Regional 2007-2013

Analiza comparativa a pietei muncii in Romania,Uniunea Europeana si tarile candidate - Simona Vonica Radutiu

Joint Assessment Paper (Documentul comun de evaluare a prioritatilor politicilor de ocupare in Romania

PRAI N-E

Date statistice A.J.O.F.M.-uri

ANEXE

A1.1. Unitati administrativ teritoriale

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2003

Proiectia populatiei la orizontul anilor 2013 la nivel regional si judetean

A.1.2.a

Mii pers

A.1.2.b

Mii pers

A.1.2.c.

Mii pers

A.1.3. Structura populatiei ocupate, pe sexe, raportata la programul de lucru

(complet / partial)

A.1.4. Structura populatiei ocupate pe medii, raportata la programul de lucru

(complet/ partial)

A.1.5. Somerii din evidenta AJOFM-urilor din Regiunea Nord Est, in perioada 2002-2007 (nr.persoane)

Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est

A.1.6. Repartizarea somerilor inregistrati in Regiunea Nord Est dupa sexe, in perioada 2005-2007 (nr.persoane)

Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est

Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est

A.1.7. Repartizarea somerilor din Regiunea Nord Est dupa statut

Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est

A.1.8.Situatia somerilor incadrati in munca in urma absolvirii unui curs de formare, in perioada 2005-2007

Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est