Inteligenta artificiala

Inteligenta artificiala

Tehnologiile inteligentei artificiale (IA) au inceput sa fie utilizate intr-o varietate de domenii pentru a imbunatati suportul de decizii furnizat managerilor din mai multe companii. Pentru oricine programeaza, planifica, aloca resurse, deseneaza noi produse, utilizeaza netul, dezvolta software, este responsabil pentru calitatea produsului sau utilizeaza tehnologii informationale si de comunicatie (TIC), tehnologiile inteligentei artificiale ocupa un loc important si furnizeaza atribute competitive (Winston).

Cercetatorii lucreaza pentru un sistem cu abilitatea de a rationa, invata si acumula cunostiinte, sa lupte pentru autoimbunatatire si sa simuleze abilitati umane senzoriale si mecanice .

Acest domeniu de cercetare e cunoscut sub numele de inteligenta artificiala (Long).- computerele nu vor fi niciodata capabile sa simuleze calitati umane cum ar fi : creativitatea, umorul si emotiile.

O definitie a IA a fot data de Barr, Feigenbaum.

IA este stiinta parte a informaticii care proiecteaza sisteme inteligente cu comportament inteligent adica sisteme ce manifesta proprietati pe care in mod obisnuit le asociem inteligentei umane:

Intelegerea limbajului (invatare)

Invatarea

Rationament

Rezolvarea problemei

Astfel de sisteme pot raspunde flexibil in situatii care nu au fost anticipate de programatori. Asociatia de promovare ofera urmatoarele definitii pentru IA:

Intelegerea stiintifica a mecanismelor ce stau l baza gandirii si a comportamentului inteligent si materializarea lor in masini.

Scopul IA este dezvoltarrea calculatoarelor (masinilor) astfel incat sa simuleze abilitatea de a gandi, a vedea, a auzi, a merge, a vorbi, a simti (O'Bien; Marokos)

Atribute ale comportarii inteligente:

A gandi si a rationa;

Utilizarea ratiunii pentru rezolvarea problemelor;

A capata si a aplica cunoasterea/cunistiinte;

A manifeta creativitate si imaginatie;

A trata situatii complexe si inedite;

A raspunde cu succes si rapiditate la situatii noi;

A recunoaste importanta relativa a elementelor intr-o situatie;

A stapani informatii incomplete sau eronate;

Domeniul inteligentei artificiale incearca sa reproduca aceste abilita ti in sisteme bazate pe calculator . Dezbaterile privind inteligenta artificiala au inceput inainte de anii '50.

Alan Turing- a propus in 1936 testul Turing prin care un computer isi testeaza inteligenta. Potrivit testului un computer e inteligent daca o persoana care ia un interviu unei alte persoane si unui computer nu le poate deosebi.

1996-1997 - Deep Blue- Kasparov- au jucat 6 runde se sah (computer inzestrat cu IA dezvoltat de IBM)

-1 tona si 480 procesoare

2003 - Deep Junior- produs in Israel face remiza

Deep Junior- joaca cu Fritz si face remiza

Putem concluziona ca inteligenta artificiala e un domeniu de mare interes si are legaturi cu doua idei de baza :

Inplica studierea proprietatilor umane de gandire pentru a intretine ce e inteligenta

E in legatura cu reprezentarea acelor procese prin calculator robot sau alta masina inteligenta

Sistemele de inteligenta artificiala sunt pregatite sa memoreze cunoasterea din cele mai diverse domenii:

Cunoastere sistemelor inteligente este definita intr-o baza de cunostiinte ce contine fapte, concepte, proceduri, relatii;

O limita a cunoasterii acestor sisteme consta in faptul ca scopul sau il constituie un domeniu particular.

A -II-a componenta a inteligentei artificiale consta in faptul ca scopul e in legatura cu tehnicile si metodele utilizate pentru ca sistemele sa gandeasca si sa rationeze pe baza cunoasterii.

Istoria inteligentei artificiale

1936- Testul Turing

1956- IA - testul de IA propus de John Mc carthy

1959- I limbaj de IA - Lisp

1970- II-lea limbaj - Prolog

1980- primul sistem expert

1994- Pegassus- sistem inteligent pentru recunoasterea vocii

2000 - agenti inteligenti

Cele 3 etape ce marcheaza IA

Jocurile si demonstrarile de teoreme (imediat dupa al-II-lea razboi mondial).

Jocurile cu care s-au facut experiente au fost cele de sah si de dame.

Oamenii pusi in situatia de a juca restrang numarul combinatiilor posibile castigatoate folosindu-se de experienta anterioara. De aici s-a tras concluzia:- chiar daca e vorba de jocuri programul are nevoie de cunostiinte aditionale altele decat regulile jocului.

Intelegerea limbajului natural (1965-1975)

ELIZA- era un sistem inteligent ce simuleaza comportamentul unui psiholog.

1975- prezent - este legata de aparitia sistemului expert.

Caracteristicile IA

Tehnologiile IA au de obicei urmatoarele caracteristici:

Procesarea simbolica - e o caracteristica esentiala a inteligentei artificiale si focalizeaza 2 elemente:

- numeric versus simbolistica - calculatoarele au fost proiectate initial pentru a procesa numere IA se bazeaza mai mult pe abilitatea de a procesa simboluri,

- algoritmic versus simbolistic - un algoritm este constituit dintr-o succesiune de pasi ce descriu modul de obtinere a datelor de iesire precum si de la datele de intrare.

Cele mai multe activitati umane se bazeaza pe regulile invatate din experienta anterioara si pe simturi.

Euristicile - sunt cunoastere intuitiva sau reguli bazate pe practica invatate din experienta. IA se ocupa cu modurile de reprezentare a cunoasterii utilizand simboluri cu metode euristice pentru reprezentarea de informatii.

Inferentiere - ca o alternativa la euristici IA include capacitati de rationare care pot construi un nivel ridicat de cunoastere de la euristicile existente.

Invatarea masinii - este o capacitate umana importanta. Sistemele de inteligenta artificiala au un fel de capacitate de invatare mecanica ce permite sistemelor sa-si ajusteze reactia si comportamentul fata de schimbarile mediului exterior.

Aplicatiile inteligentei artificiale

IA are aplicatii ce constiuite tot atatea tehnologii noi cu mare insemnatate pentru lucrul inteligent in cele mai multe domenii.

Algoritmii genetici - au un mecanism inspirat din functionarea sistemelor

biologice in sensul ca incurajeaza solutiile "candidat" capabile sa rezolve o problema si penalizeaza solutiile fara succes. In felul acesta se obtin (dupa mai multe generatii) solutii foarte bune pentru probleme (de optimizare) complex cu un numar mare de parametrii. Aplicatiile acetor sisteme s-au dovedit utilein domeniile afacerilor financiare, comertului cu titluri, evaluarii creditelor, detectiei fraudelor si predictiei falimentului.

Sistemele expert - sunt sisteme informatice bazate pe calculator care

utilizeaza cunoastere unui expert pentru a a tinge performanta la un nivel inalt al deciziei intr-un domeniu restrans. Sunte destinate simularii comportamentului unui expert uman pentru rezolvarea unor probleme complexe dintr-un domeniu relativ restrans.

Sistemele logice Fuzzy - logica fazei reprezinta o aplicatie importanta a IA

in afaceri. Este o metoda de rationare care seamana cu inteligenta umana deoarece accepta valori aproximative, date ambigue si incomplete in loc sa se bazeze pe date certe cu alegeri binare: da sau nu. Logica Fuzzy utilizeaza in mod deliberat termeni lingvistici imprecisi cum ar fi : mic, mare, inalt, scund, tanar, batran, scump, ieftin. Aceasta permite sistemelorb Fuzzy sa proceseze date incompletesi sa frunizeze rezultate aproximative, care sunt solutii acceptabile pentru probleme diificile pentru alte aplicatii.

Robotica - inseamna dotarea masinii cu capacitatea de a se deplasa. Robotii

sunt capabili sa execute un numar important de sarcini mai ales in productie, medii periculoase pentru oameni, operatii repetitive sau obositoare. De obicei robotii au un brat cu cateva articulatii ce sunt miscate sub controlul unui program inteligent. Inteligenta electronica cuplata cu metafizica (creativitatea mecanica) a generat o varietate rara de roboti dotati cu senzori a caror functie e de a vede, a citi, a pipai, a auzi, a mirosi.

Instruirea asistata de calculator - se refera la masinile care pot fi meditator

pentru oameni. Este un subdomeniu al IA in legatura cu o interfata utilizator foarte dezvoltata si un sistem expert ce o controleaza si ajusteaza din mers nivelul cursului in functie de nivelul elevului.

Inteligenta artificiala versus inteligenta naturala

Valoarea potentiala a IA poate fi inteleasa mai bine daca punem in contrast inteligenta artificiala si inteligenta naturala, umana. IA are cateva avantaje:

IA este mai permanenta. Inteligenta umana naturala este perisabila dintr-un

punct de vedere comercial, in sensul ca un angajat isi poate schimba locul de munca sau poate uita o informatie.

IA poate fi usor duplicata sau raspandita, de la un computer la altul, prin

Internet sau Intranet. Transferarea cunoasterii de la o persoana la alta necesita un proces lung de ucenicie si chiar si atunci rareori poate fi duplicata complet.

IA poate fi uneori mai ieftina decat inteligenta naturala. Sunt multe situatii

in care cumpararea serviciilor computerizate costa mai putin decat a avea un corespondent uman care sa aibe in grija toate sarcinile. Aceasta este adevarat in special cand cunoasterea este raspandita pe Web.

IA fiind o tehnologie computerizata este consecventa si organizata.

Inteligenta naturala este dezorganizata, deoarece oamenii pot fi capriciosi, dezordonati, ei nu sunt tot timpul consecventi.

IA poate executa inevitabil sarcini mai bine decat multe persoane.

IA poate executa inevitabil sarcini mai repede decat oamenii.

Inteligenta naturala are cateva avantaje fata de IA:

Inteligenta naturala este creativa, in timp ce IA este de cele mai multe ori

neinspirata. Abilitatea de a capata cunostiinte este inascuta pentru fiintele umane, dar pentru IA cunoasterea trebuie sa fie construita cu mare atentie in sistem.

Inteligenta naturala pernite oamenilor sa beneficieze si sa utilizeze direct

experienta senzorilor in timp ce IA trebuie sa lucreze cu intrari simnbolice si reprezentari.