Sisteme informatice de tip nou

Sisteme informatice de tip nou

Pentru aplicatiile traditionale pentru care au fost concepute, sistemele relationale satisfac cerintele acestora. Descrierea datelor sub forma de tabele corespunde bine tipului de informatii manipulate de aceste aplicatii. O data cu scaderea costului calculatoarelor si cresterea puterii lor de calcul au aparut noi aplicatii care manipuleaza cantitati mari de date. Printre acestea enumeram: sisteme pentru proiectarea asistata de calculator, sisteme multimedia, sisteme deschise.

Aceste aplicatii exista deja si reprezinta o piata foarte importanta pentru sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD). Majoritatea dintre aceste aplicatii nu utilizeaza insa un SGBD, ci sunt construite cu sisteme dedicate. Acest lucru se datoreaza faptului ca un sistem de gestiune a bazelor de date relational SGBDR nu ofera functionalitatile necesare. Noile generatii de baze de date vor trebui sa tina cont nu numai de aplicatiile traditionale, dar si de noile aplicatii. Utilizarea unui SGBD standard in locul unui SGBD dedicat va permite reducerea considerabila a costului de punere in functiune a acestor noi aplicatii. Este foarte probabil ca alte tipuri noi de aplicatii vor aparea. Din aceasta cauza noile generatii de SGBD vor trebui sa aiba implementat conceptul de extensibilitate. Adica ele trebuie sa fie capabile sa administreze nu numai tipurile de aplicatii identificate la un moment dat, ci sa se adapteze la alte tipuri de aplicatii care nu au fost prevazute initial.

Pasul 1. Tipuri de sisteme informatice de tip nou utilizate in cadrul organizațiilor

Sisteme de proiectare asistata de calculator Aplicatiile genereaza un ansamblu de faze (activitati) pentru realizarea unui produs. Datele manipulate sunt adesea foarte complexe, descrierea unei componente fiind dependenta in mare masura de celelalte componente ale aceluiasi produs. Se regaseste aici si o parte importanta a informatiei de tip regasire documentara.

Sisteme multimedia Aplicatiile de acest nou tip au drept caracteristica aceea ca administreaza datele intr-un mod netraditional. Exemplele cele mai cunoscute sunt aplicatiile care administreaza imagini si sunet pe langa text si grafica. Exista deja acum aplicatii comerciale care folosesc astfel de date, cum ar fi, de exemplu, aplicatiile meteorologice. Acest tip de aplicatii se caracterizeaza printr-un volum foarte mare de date tratate. Imaginile sunt date foarte voluminoase care necesita un suport de stocare si prelucrare performant. Tehnologia discurilor optice numerice este adaptata acestor aplicatii. Un SGBD care suporta aplicatii multimedia trebuie sa foloseasca tratamentul clasic asupra imaginilor si sa administreze legaturile de tot felul dintre acestea De exemplu, intr-o aplicatie meteorologica trebuie cautate printre imaginile stocate pe toate cele care ajuta la detectarea unui ciclon. Pentru o astfel de operatie trebuie folosita tehnica de cautare si acces classic intr-o baza de date, precum si tehnica specifica de tratare a imaginilor. Aceleasi observatii sunt valabile si pentru tehnica specifica de tratare a sunetului. Pentru aplicatiile multimedia este deci nevoie de o integrare tehnologica noua cu cea traditionala.

Sisteme deschise Expresia "sisteme deschise" corespunde ea insasi unui concept vag. Ideea este de a aduce un plus de flexibilitate organizatiilor prin aplicatiile care se dezvolta pentru ele.

Supletea (flexibilitatea) in dezvoltarea si exploatarea sistemelor aferente unei unitati se realizeaza prin:

t      paleta larga de diferite tipuri de periferice si platforme ce pot fi interconectate;

t      usurinta de utilizare a instrumentelor de proiectare a sistemelor deschise;

t      posibilitatea interconectarii aplicatiilor cu alte aplicatii dezvoltate pentru platforme diferite.

La sistemele deschise totul incepe cu problema standardelor. Anumite standarde sunt stabilite de comitete nationale si internationale, altele sunt impuse de grupurile de proprietari sau vanzatori, altele exista pur si simplu pentru anumite produse care sunt larg utilizate (exemplu: o versiune standard de C a fost acceptata de un comitet international, MOTIF este o interfata promovata de un grup de ofertanti incercand sa normalizeze Unix, Windows este un produs impus de proprietar - Microsoft etc.). Standardele proprietarilor sau producatorilor sunt acceptate mai usor daca produsul ofera facilitati de interconectare cu alte produse standard (exemplu: limbajul standard de regasire din bazele de date - SQL).

Pentru a se evalua nivelul de deschidere al unui produs informatic si a decide daca acesta poate fi considerat un instrument pentru elaborarea de aplicatii acesta trebuie sa aiba anumite caracteristici. Singurele instrumente cu adevarat dechise sunt limbajele de programare.

Sisteme pentru comertul electronic. Ca urmare a extinderii Internet-ului, se manifesta un interes deosebit pentru o serie de noi aplicatii dintre care comertul electronic ocupa un loc insemnat.

Comertul electronic presupune o metodologie moderna care se adreseaza folosirii tehnologiei informatiei ca un potential esential al afacerii. In contextul in care Internet-ul poate fi privit ca un univers informational, comertul electronic apare ca un nou mare orizont si trebuie doar sa se știe modalitațile de valorificare deplina a acestui potential.

Desi comertul electronic este mai mult ca niciodata o problema de afacere strategica, viitorul afacerii va depinde de abilitatea de a folosi interschimbul electronic de date.

Sintetizand se poate spune ca tendintele in dezvoltarea software sunt:

Dezvoltarea de aplicatii, pachete integrate ieftine si care se pot utiliza in mai multe domenii.

Pachete software care utilizeaza resursele de retea, permit conlucrarea la aceleasi documente.

Integrarea software-ului cu Internet-ul.

Programe usor de utilizat ce folosesc tehnologii obiectuale orientate grafic, inteligenta artificiala in scopul de a utiliza limbajul natural pentru a usura programarea.

Dezvoltarea de experti-asistenti in cadrul sistemelor expert ce inglobeaza inteligenta artificiala.

Pasul 2. Evoluția sistemelor informaționale in cadrul organizațiilor

In ultimele cinci decenii s-au inregistrat schimbari semnificative (tabelul nr. 3.1.) in configuratia structurilor informationale ale firmelor care au devenit in ultima perioada de timp mai informatizate.[Nistor&alt, 2003]

Pana in anii 1960, rolul sistemelor informationale era simplu: utilizarea lor pentru inregistrarea operatiunilor legate de functiuni critice si de procesare a tranzactiilor. La sfarsitul anilor 1960 apare conceptul de sistem informational managerial, care se va transforma cu timpul in sistem informatic managerial. Rolul acestuia era de a furniza rapoarte predefinite managerilor, rapoarte care contineau informatiile de care aveau nevoie in fundamentarea deciziilor.

Tabelul nr. 3.1.

In perioada 1970-1980 s-a remarcat ca rapoartele predefinite furnizate de sistemele informationale manageriale (Management Information System - MIS) erau insuficiente managerilor pentru luarea deciziilor, in conditiile in care au intervenit schimbari semnificative in conditiile de mediu, inclusiv la nivelul pietelor de referinta. Astfel a aparut conceptul de sisteme suport a deciziilor (Decision Suport Systems - DSS). Aceste sisteme ofereau utilizatorilor finali, in special managerilor, un suport interactiv in procesul de luare a deciziilor. In plus, aceste sisteme erau mai bine adaptate diferitelor stiluri manageriale (a se vedea Modulul 2).

In perioada 1980-1990 s-au evidentiat noi roluri ale sistemelor informationale. Aceasta perioada este caracterizata de dezvoltarea microcalculatoarelor, a pachetelor de aplicatii software, si a retelelor de telecomunicatii. Acum, utilizatorii finali pot folosi resursele informationale ca suport necesar indeplinirii sarcinilor, in loc sa astepte un suport indirect al serviciilor informatice din cadrul departamentelor.

S-a constatat ca majoritatea managerilor nu utilizau in mod direct nici rapoartele furnizate de sistemele informationale manageriale (MIS), nici modelele analitice de suport a deciziilor furnizate de sistemele suport a deciziilor (DSS). Astfel a aparut conceptul de sisteme informatice executive (Executiv Information System - EIS). Aceste sisteme informatice furnizeaza managerilor informatiile critice exact cum le doresc acestia si in formatul pe care il prefera.

Tot in aceasta perioada si in special la sfarsitul anilor 1980 au aparut si s-au dezvoltat aplicatii ale inteligentei artificiale in procesele de afaceri si astfel au aparut sistemele expert pentru afaceri (Business Expert System - BES). Astazi, sistemele expert joaca rolul de consultanti in problemele de natura economica a oricarei firme.

Ultimul deceniu al mileniului este caracterizat de dezvoltarea sistemelor informatice strategice (Strategic Information System - SIS). Acestea joaca un rol direct in obtinerea avantajului competitiv al unei firme. Modelul lui Michael Porter a stat la baza crearii a numeroase astfel de sisteme informatice strategice. Firmele de astazi trebuie sa se bazeze pe tehnologia informatiei pentru a fi competitive pe piete puternic concurentiale.