Sisteme informatice - intrebari si raspunsuri
1. Ce este un sistem informational? este un ansamblu tehnico-organizatoric de proceduri de constatare, consemnare, culegere, verificare, transmitere, stocare si prelucrare a datelor, in scopul satisfacerii cerintelor informationale necesare conducerii procesului fundamentarii si elaborarii deciziilor.
2. Care este deosebirea dintre un sistem informational si un sistem informatic? Deosebirea consta in aceea ca sistemul informatic reprezinta doar partea automatizata a sistemului informational (utilizatorii implicati in automatizare si cadrul organizatoric aferent) careia i se adauga si alte elemente necesare pentru automatizarea obtinerii informatiilor necesare conducerii in procesul de fundamentare si elaborare a deciziilor si anume: echipamente (hardware), programe
3. Care sunt nivelele de decizie pentru care sunt prevazute sisteme informatice in cadrul unor intreprinderi mari, judete sau ministere ?
34.Ce sunt sistemele suport de decizie in raport cu decidentul
Raspuns. Sunt colaboratori ai decidentului;
4. Cum sunt structurate sistemele informatice sunt organizate pe subsisteme, aplicatii si unitati functionale sau proceduri logice.
5. Un sistem informatic este integrat daca indeplineste una din doua conditii. Care sunt acelea Intrari-iesiri,relatiile dintre componente se realizeaza prin intermediul unei baze informationale,
6. Enumerati trei componente ce se disting pe orice element din compunerea sistemului informatic.
7. Care sunt cele patru tipuri de iesiri ale unui sistem informatic?
8. Ce sunt sistemele informatice integrate?
9. Ce este o metodologie de proiectare a sistemelor informatice?
10. Ce trebuie sa prevada o metodologie a elaborarii sistemelor informatice, indiferent care ar fi aceea Definitia metodei de elaborare sistemelor informatice a fost conceputa initial ca un ansamblu de principii si indicatii, tehnici si metode grupate si ordonate ca sa duca la realizarea sistemului informatic.
11. Care sunt cele mai de actualitate tipuri de metode de proiectare de sisteme informatice? sunt cele sistemice si de proiectare obiectuala
12. Ce este ciclul de dezvoltare al unei metodologii de proiectare a sistemelor informatice? se extinde de la decizia de elaborare a sistemului informatic pana la momentul intrarii sistemului in exploatare.
13. Care sunt etapele ciclului de dezvoltare al metodei MERISE?
- studiul de evaluare;
- modelarea globala;
- modelarea conceptuala;
- modelarea organizationala;
- logica;
- fizica;
- implementarea (inclusiv programarea).
14. Care sunt viziunile sistemului informatic ce trebuie avute in vedere in cadrul fiecarei etape a ciclului de dezvoltare al metodei MERISE?
- descrierea si definirea elementelor aditionale si auxiliare specifice etapei;
- comunicatii implicate in sistem;
- datele ce se vehiculeaza in sistem;
- prelucrarile specifice fiecarei etape.
15. Ce stiti despre CASE?
In prezent exista programe de calculator care permit proiectantilor sa redacteze mai usor documentatia de etapa de proiectare de sisteme informatice, iar unele pot chiar sa ceara detalii de la proiectant in legatura cu sistemul informatic pe care-l proiecteza si in final, pe baza acestor detalii sa elaboreze automat programele prin care se va materializa sistemul proiectat. Acest mod de folosire a calculatoarelor in proiectarea de sisteme informatice se numeste CASE (Computer Aided System Engineering).
In prezent metodologia este vazuta ca setul finit, particular definitoriu al unei metode (metoda de abordare a sistemelor informatice), prin intermediul unui sistem coerent de formulare si/sau procese informatice, necesare pentru modelarea si formalizarea totala a unui sistem informatic. Deci metodologia este un fel de manual de utilizare a programului asociat unei metode de proiectare.
16. Ce inseamna a sti sa proiectezi sisteme informatice in contextul etapelor ciclului de dezvoltare de sisteme informatice si al viziunilor asupra sistemului informatic?
A sti sa proiectam sisteme informatice inseamna sa stim CE si CUM trebuie facut si consemnat in documentatia de proiectare, in cadrul fiecarei etape a ciclului de dezvoltare de sisteme si in cadrul fiecarei viziuni, pentru ca sa obtinem modelul specific acelei etape, iar raspunsul la aceste intrebari il ofera metodologiile.
17. Cum se clasifica obiectivele sistemului informatic financiar contabil?
Proiectarea sistemelor informatice prin metoda MERISE
Enumerati trei activitati pe care trebuie sa le desfasoare proiectantul de sisteme informatice in cadrul viziunii descrieri si definitii din etapa de modelare globala a metodei MERISE.
- studierea cadrului legislativ in care-si desfasoara activitatea unitatea studiata;
- descrierea functiilor/domeniilor specifice unitatii studiate;
- definirea activitatilor, subactivitatilor si operatiilor incluse in fiecare domeniu.
19. Cum este structurata in conceptia MERISE, o unitate ce urmeaza a fi informatizata o unitate este structurata pe functii, domenii, activitati, subactivitati/procese, operatii complexe si operatii simple
20. Care sunt activitatile ce se desfasoara de catre proiectantul de sisteme informatice in etapa de modelare globala, in cadrul viziunii asupra datelor?
- definirea obiectivelor manageriale si functionale ale sistemului;
- definirea intrarilor si iesirilor in concordanta cu obiectivele stabilite.
21. Care sunt activitatile ce se desfasoara de catre proiectantul de sisteme informatice in etapa de modelare globala, in cadrul viziunii asupra prelucrarilor?
- definirea subsistemelor informatice si aplicatiilor informatice;
- descrierea conexiunilor dintre subsisteme /aplicatii in scopul asigurarii functionalitatii sistemului realizat.
22. Ce se specifica in cadrul etapei de modelare conceptuala, la viziunea descrieri si definitii referitor la intrarile sistemului?
- stabilirea functiilor/domeniilor sau activitatilor
- stabilirea intrarilor sistemului pe tipuri: off-line (documente de intrare) si on-line
- stabilirea iesirilor
sistemul de codificare
23. Ce se specifica in cadrul etapei de modelare conceptuala, la viziunea descrieri si definitii referitor la iesirile sistemului?
stabilirea iesirilor (rapoarte, grafice, indicatori sintetici, iesiri catre alte sisteme). Pentru fiecare raport sau grafic se va prezenta macheta si dispozitivul de iesire, iar unde este cazul si algoritmii de calcul precum si reguli de disciplina informationala concretizate in specificatii legate de modul practic de utilizare a unui raport (functia, activitatea, compartimentul beneficiar, numarul de exemplare, frecventa, termen, dispozitiv periferic de iesire, etc.);
24. Care sunt conceptele cu care se opereaza in cadrul modelului conceptual de comunicatii? Foloseste concepte specifice ca: actori, fluxuri, diagrame de flux, matrice de flux, diagrama conceptuala de flux.
25. Ce materializeaza diagramele de flux?
Diagramele de flux materializeaza actorii, legati intre ei cu sageti pe care sunt trecute simbolurile documentelor, iar langa simboluri se trece in paranteza numarul curent al operatiei in tabelul ce insoteste diagrama.
26. Care sunt conceptele folosite in cadrul modelului conceptual de prelucrare?
Se bazeaza pe conceptele: actori, evenimente/rezultat/mesaje, operatie, sincronizare, procese, reguli de verificare, reguli de sintaxa, reguli de functionare. Pentru fiecare concept exista simboluri, iar dintr-un ansamblu de actori, evenimente/rezultat/mesaje, operatie, sincronizare poate rezulta o operatie complexa, care poate fi reprezentata cu un simbol general ca in figura de mai jos.
27. Ce trebuie sa rezulte din modelarea organizationala(MO)?
- organizarea previzibila diferentiata pe departamente/servicii/posturi de lucru privite ca centre de activitate;
- circulatia informatiilor intre aceste centre de activitate;
- sarcinile si cronologia ce vor fi realizate la nivelul fiecarui post de lucru.
28. Care sunt tipurile de resurse cu care se opereaza in cadrul modelarii organizationale a prelucrarilor(MOP)? Resursele se pot grupa in:
-factorul uman;
-resurse organizationale: departamente, servicii sau ghisee;
-resurse informatice si/sau de telecomunicatii: videoterminale, imprimante, colectii de date, proceduri automate, faxuri/modemuri;
-resurse de timp: termenele, succesiunea fazelor si a sarcinilor.
29. Operatiilor complexe din MCP (modelul conceptual de prelucrare), se descompun in operatii elementare carora le corespund in MOP (modelul organizational al prelucrarilor), sarcinile. Prin ce sunt caracterizate in MOP, sarcinile? Sarcinile sunt caracterizate prin: post de lucru (unde li se asociaza resurse umane si informatice), grad de automatizare (manual, conversational/interactiv si automatizat), timp de raspuns si mod de functionare (unitar, de tip lot).
30. CE trebuie sa evidentieze modelarea organizationala a comunicatiilor(MOC)?
- locul si rolul fiecarui actor (departament, serviciu, ghiseu, posturi de lucru) sub aspectul legaturilor informationale;
- numarul de aparitii ale fiecarui actor (de ex. un ghiseu apare in 5 exemplare identice);
- resursele necesare fiecarui actor (umane, informatice, linii de comunicatie, timp, secventa si resurse organizatorice: tip actor, numar maxim de aparitii, resursele utilizate, fazele si sarcinile realizate de el).
31. Modelarea logica trebuie sa asigure luarea a doua decizii fundamentale referitoare la sistemul elctronic de calcul si la SGBD. Ce trebuie sa precizeze aceste decizii?
32. Ce este si ce contine dictionarul atributelor? Este un tabel contine denumiri, identificator, lungime(tip),conditii de validare.
33. Care sunt componentele modelului logic relational al datelor(MLD)?
3. Transformarea diagramelor entitate-relatie in relatii
4. Ordinea de prelucrare a bazei de date si ordinea de obtinere a rapoartelor
34. Ce functii trebuie sa asigure modelul logic de prelucrare (MLP)?
5. Structurarea sistemului, subsistemelor si unitatilor functionale (valabil numai la sisteme informatice).
6. Modelul logic al prelucrarilor, un tabel cu structura: activitatea, faze, actiuni (sarcini), actor, frecventa (Z, d, l, etc.) si tipul activitatii (A - automat, sau M - manual).
Pentru aceasta se pleaca de la MOP folosindu-se in continuare simbolul grafic destinat reprezentarii activitatilor, dar sarcinile nu mai apar una sub alta ci sunt deplasate pe orizontala, in dreptul actorului care trebuie sa le execute.
7. In continuare, in documentatie vor fi incluse machetele documentelor de intrare, (daca au fost reproiectate) organigrama unitatilor functionale (daca au fost identificate mai multe unitati functionale), machetele formularelor si rapoartelor, eventual a meniurilor (toate asamblate in asa fel incat sa se constituie in dialoguri si interfete, specifice fiecarui actor din institutia beneficiara) precum si un tabel cu algoritmii folositi in diferite calcule.
Societatea comerciala (organizatia) - sistem cibernetico-industrial si informational
Care sunt obiectivele sistemelor informatice folosite in cadrul unei intreprinderi traditionale
36. Ce stiti despre structura sistemelor si starea acestora, despre functii si echilibru
Ce stiti despre sisteme deschise sau inchise, sistem cibernetic
Daca sistemul nu dispune decat de o lege de variatie a iesirii in functie de intrare, sistemul este deschis, dar daca si intrarea depinde de iesire, atunci sistemul dispune de o legatura inversa numita feedback. Un astfel de sistem este inchis. Este inchis pentru ca in acest caz controlul pleaca de la intrare, dar nu se opreste la iesire ci revine asupra intrarii cu o alta valoare care sa asigure atingerea sau macar apropierea de o stare dorita a sistemului (stare care este materializata printr-o anumita valoare a iesirii).
Un sistem care dispune de un feedback intre iesire si intrare este un sistem cibernetic.
Sistemul cibernetic al societatii comerciale cuprinde:
sistemul de productie;
sistemul financiar-contabil;
sistemul comercial;
sistemul de resurse umane;
sistemul tehnic.
38. In ce consta proprietatea sistemului de a invata se manifesta prin faptul ca noile obiective pe care si le propune conducerea societatii comerciale se vor baza pe cunoasterea posibilitatilor interne de realizare si dezvoltare.
39. Luata ca un sistem, in cate feluri poate fi caracterizata societatea comerciala? Care sunt acelea si cum justificati fiecare fel de sistem care i se potriveste societatii comerciale Pornind de la aspectele specifice teoriei sistemelor, se poate caracteriza societatea comerciala ca un sistem:
- socio-economic (reuneste mijloacele de productie si cele financiare cu forta de munca si produce bunuri materiale sau servicii);
- dinamic (evolueaza sub impactul controlabilitatii si adaptabilitatii);
- complex (intre forta de munca, mijloacele de munca si obiectele muncii exista relatii de cauzalitate);
- probabilistic (activitatea de ansamblu a societatii este supusa actiunii factorilor aleatori generati de concurenta);
stabil (in cadrul anumitor limite este capabil sa-si mentina functionarea).
40.Ce stiti despre starea entropica a societatii comerciale
- starea ce caracterizeaza sistemul este un rezultat predictibil al evolutiei sistemului;
- in legatura cu starea se pot identifica si evenimentele probabilistice care ar putea duce la devierea sistemului de la traiectoria proiectata;
Cand se produc astfel de evenimente, informatia de care dispunem despre proces creste;
- departarea sistemului de starea dorita este d e fapt o dezordine si mai exact o dezordine masurabila probabilistic (si masurarea ei care creste informatia), numita entropie.
41. Ce rol joaca rezultatele predictive si evenimentele probabilistice in starea sistemului? starea entropica
42. Cum se numeste departarea sistemului de starea dorita, adica acea dezordine masurabila probabilistic
43. In practica, pe parcursul desfasurarii activitatii unei intrepprinderi, exista o tendinta continua de crestere a nivelului entropiei. Caror factori se poate datora aceasta tendinta
In practica, pe parcursul desfasurarii activitatii societatii comerciale, exista o tendinta continua de crestere a nivelului entropiei, tendinta care se poate datora urmatorilor factori:
cresterii capacitatii de actiune a fortei de munca;
uzurii mijloacelor de productie;
cresterii nivelul progresului tehnic introdus in activitatea societatii
44.Ce subsisteme interactioneaza in cadrul sistemului de management al societatii comerciale
-subsistemul decizional;
-subsistemul metodelor si tehnicilor de management;
-subsistemul teritorial;
-subsistemul de comunicatii
45. Cum definiti componenta informationala, respectiv sistemul informational al sistemului de management
- un ansamblu tehnico-organizatoric de proceduri de constatare, consemnare, culegere, verificare, transmitere, stocare si prelucrare a datelor;
- care se desfasoara in scopul automatizarii prelucrarii datelor
- necesare pentru gestiunea resurselor de orice fel (materiale, umane, de timp
46. In afara de date si informatii ce alte elemente mai cuprinde sistemul informational 1.date , 2.informatii
Circuitele informationale (ansamblul legaturilor existente intre diferitele verigi
4Fluxurile informationale (trasee reprezentate prin actori si entitati intre care circula
informatiile)
5Proceduri informationale (totalitatea metodelor si tehnicilor de reprezentare a informatiilor primare prin care se asigura interfata aplicatiilor informatice cu utilizatorul)
organizatorice din structura agentilor economici) .
6Mijloace de tratare a informatiilor (ansamblul de suporturi fizice si logice prin care se asigura prelucrarea informatiilor si obtinerea rezultatelor finale).
Sisteme de asistare a deciziilor
47. Sistemul suport de decizie (SSD) ofera suport pentru toate etapele procesului decizional. Care sunt acestea in ordine cronologica
- INFORMARE GENERALA
- CONCEPERE
- ALEGERE
- IMPLEMENTARE
48. Ce conditii trebuie sa indeplineasca o problema pemtru a fi considera structurata
Probleme structurate (pentru care exista modele standard de rezolvare - de exemplu, alegerea unui nivel al stocului pentru un anumit produs in conditiile existentei unei cereri constante),
49. Pentru luarea deciziilor trebuie prelucrata o mare cantitate de informatii care, de cele mai multe ori se prezinta pe formate diferite, provin de pe platforme hardware diferite si din structuri de date diferite, ceea ce induce nevoia a numeroase aplicatii folosite pentru extragerea, pregatirea si agregarea datelor necesare activitatii de analiza si raportare.
Ce solutie s-a adoptat pentru a se evita efectuarea tuturor prelucrarilor enumerate mai sus de fiecare data cand se pune problema elaborarii unei decizii
50. Care sunt cerintele ce se impun unui SSD pentru ca acesta sa poata sa sprijine decidentul in fiecare etapa a procesului de luare a unei decizii
51. Care sunt componentele ce se interactioneaza in cadrul unui SSD
52. Ce destinatie au sistemele expert si ce realizeaza ele
53. In afara de baza de cunostinte si baza de fapte, ce alte componente mai are un sistem expert
54. Indicati cele mai reprezentative pachete de programe utilizate pentru optimizarea conducerii unor activitati economice.
55. Care sunt etapele procesului de adoptare a deciziilor?
56. Ce activitati include prima etapa a procesului de adoptare a deciziilor - etapa de informare generala?
Etapa de informare generala are drept rezultat o descriere formala a problemei identificate, a categoriei din care face parte precum si a responsabilitatilor implicate.
57. Ce activitati include conceperea - a doua etapa a procesului de adoptare a deciziilor?
Conceperea (design). in aceasta etapa, se stabilesc diversele modalitati de actiune pentru rezolvarea problemei identificate anterior. Aceasta implica realizarea unui model pentru adoptarea deciziei, testarea si validari acestuia
58. Pentru a evalua si compara diferite alternative ale deciziei este necesara previzionarea rezultatelor fiecarei alternative in parte. Deciziile sunt clasificate deseori in functie de cunostintele de care dispune decidentul despre rezultatele previzionate, care se pot situa pe o scala intre doua extreme: complete si inexistente.
Cum se clasifica deciziile in functie de acest criteriu?
59. In cadrul procesului decizional, mai exact in etapa de alegere decidentul alege intre diferitele actiuni pe care a fost capabil sa le identifice si sa le construiasca.
Ce operatii presupune aceasta alegere?
Decidentul alege intre diferitele actiuni pe care a fost capabil sa le identifice si sa le construiasca, aceasta alegere presupunand operatii ca:
-solutionarea definitiva a modelului,
-analiza de senzitivitate,
-selectarea celei mai bune alternative,
- alegerea planului de implementare.
60. In cadrul procesului decizional, in functie de criteriile care stau la baza alegerii alternativelor de decizie, se pot identifica mai multe metode de cautare.
Cum se clasifica aceste metode?
Exista mai multe metode de cautare : metode (telurici) analitice, metode de cautare exhausiva (blind search) prin care sunt comparate rezultatele oferite de fiecare alternativa in parte si se aplica in cazul metodelor normative sau metode euristice care se aplica in cazul modelelor descriptive.
61. Ce este specific metodelor analitice de cautare
Metodele analitice utilizeaza formule matematice pentru a obtine o solutie optima. Ele sunt aplicate in general in cazul problemelor structurate, aflate la nivelul tactic sau operational, cum ar fi, de exemplu, alocarea resurselor sau gestiunea stocurilor.
In cadrul acestor metode se utilizeaza algoritmi in scopul sporirii eficientei cautarii celei mai bune solutii.
62. Ce stiti despre procedurile si obiectivele de care trebuie sa dispuna sistemul informatic de asistare a deciziei pentru cazul deciziilor structurate, si partial si pentru deciziile semistructurate?
In cazul deciziilor structurate, si partial in cel al deciziilor semistructurate procedurile pentru obtinerea celei mai bune (sau cel putin satisfacatoare) solutii sunt cunoscute; obiectivele sunt definite in mod clar - de regula, acestea sunt functii de minimizare pentru cheltuieli si de maximizare pentru venituri.
63. Care sunt etapele procesului (bazat pe metodele si modelele cercetarii operationale) ce are loc in cadrul sistemului informatic de asistare a deciziei orientat spre modele pentru adoptarea deciziilor structurate si in parte si cel al deciziilor semistructurate?
Definirea problemei.
Incadrarea problemei intr-o anumita categorie.
Construirea unui model matematic care descrie problema respectiva.
Obtinerea unor solutii potentiale pentru modelul respectiv si evaluarea acestora.
Alegerea unei solutii.
64. Ce stiti despre sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date:
ce metode folosesc, care este componenta tehnologica principala, pe ce se bazeaza functionarea lor?
au baza (depozitul sau zacamantul) de date a corporatiei drept componenta tehnologica principala, functionarea lor fiind bazata pe analiza si agregarea datelor, ca raspuns la necesitatea utilizarii unor metode eficace de analiza. Functiile principale a acestor sisteme sunt: accesul imediat la date, realizarea unui mecanism pentru analize ad-hoc ale datelor actuale sau cu caracter istoric si analiza informatiilor.
65. Care sunt functiile principale ale sistemelor informatice de asistare a deciziei orientate pe date?
Functiile principale a acestor sisteme sunt: accesul imediat la date, realizarea unui mecanism pentru analize ad-hoc ale datelor actuale sau cu caracter istoric si analiza informatiilor.
66. Care sunt obiectivele pentru care au fost create tehnologii noi ce au ca rezultat sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date
- depozitarea unor volume mari de date istorice acumulate in cadrul organizatiilor (Dataware)
- exploatarea depozitelor de date prin procesare analitica desfasurata on-line (OLAP).
67. Integrarea componentei 'cunoastere' in sistemele informatice de asistare a deciziei a condus la aparitia unei noi clase de sisteme. Care este aceasta clasa noua de sisteme?
sistemele informatice de asistare a deciziei bazate pe cunostinte sau sisteme informatice de asistare inteligenta a deciziei.
68. In ce priveste utilizarea de catre un sistem a tehnologiilor informationale pentru asistarea decidentilor in rezolvarea problemelor manageriale sau organizationale exista mai multe abordari. Care sunt acestea?
utilizarea anumitor tehnologii in mod independent, pentru rezolvarea diferitelor aspecte ale unei probleme complexe;
utilizarea unor tehnologii care comunica intre ele in sensul transferului de date si informatii in scopul solutionarii unei probleme;
utilizarea mai multor tehnologii integrate intr-un singur sistem (un sistem hibrid).
69. Care este deosebirea dintre MIS si EIS sub aspectul punctelor de la care pleaca ele in elaborarea deciziilor?
- sistemele informatice manageriale - MIS,
- sistemele informatice destinate conducerii executive -EIS sau sistemele expert -SE.
70. Care sunt cele mai bine delimitate sisteme de asistare a deciziei din cadrul sistemelor informatice de asistare a deciziilor?
In cadrul sistemelor informatice de asistare a deciziilor, sistemele informatice destinate conducerii executive (EIS - Executive Informatic Systems) constituie o clasa aparte ca fiind cele mai bine delimitate sisteme de asistare a deciziei
-SIAD -MIS, -EIS
71. Cum putem defini sistemul informatic de asistare a deciziei?
Nu exista o definitie unanim acceptata pentru sistemele informatice de asistare a deciziei. In general, incercarile de a defini SIAD au pornit fie de la obiectivele sale si de la modul in care acestea sunt indeplinite fie de la compararea trasaturilor acestora cu cele ale altor sisteme informatice.
72. Cum se numesc sistemele de inteligenta artificiala destinate rezolvarii unor probleme dificile, de natura practica, la nivelul de performanta a expertilor umani
SIAD & SE
73. Cum se numeste sistemul de asistare a deciziei rezultat din combinatia SIAD & SE
SIAD & SE - SIAD face apel la tehnologii inteligente pentru rezolvarea anumitor probleme al caror context este insuficient definit si parametrii sunt mai mult calitativi. In aceasta configuratie, sistemul de asistare a deciziei se numeste SIAD inteligent (SIIAD).
74. Care sunt tehnologiile noi pe care le poate folosi un sistem informatic de asistare a deciziei in etapa de informare generala, alaturi de sistemele informatice de gestiune?
Noile tehnologii, cum ar fi "descoperirea de noi informatii' (data mining) sau prelucrarea analitica a datelor in timp real (online analytic processing - OLAP).
75. Ce mai poate folosi, un sistem informatic de asistare a deciziei, in etapa de informare generala, alaturi de tehnologii noi si de sistemele informatice de gestiune?
Sistemele informatice destinate conducerii executive (EIS), care au drept obiectiv principal monitorizarea surselor de informatii interne si externe, in vederea sesizarii in timp util a posibilitatii de aparitie a unor probleme sau oportunitati pentru organizatia respectiva.
Sistemele expert pot furniza de asemenea, informatii privind natura unei anumite probleme, clasa in care se poate incadra, oportunitatea diverselor metode de abordare a sa. Unul din domeniile dedicate al sistemelor expert o reprezinta diagnosticul si interpretarea informatiilor, ori tocmai in acest domeniu se poate incadra si aceasta prima faza a procesului decizional.
76. Care sunt principalele functii ale unui sistem suport de asistare a deciziei (SSAD)?
Principalele functii ale unui SSAD sunt:
-gestiunea datelor, gestiunea modelelor,
-gestiunea cunostintelor si
-gestiunea dialogului (intre utilizator si sistem pe de o parte si intre date, modele si cunostinte, pe de alta parte).
77. Ce subsisteme trebuie sa cuprinda in arhitectura sa un sistem suport pentru realizarea unui SIAD?
Un sistem suport pentru realizarea unui SIAD va cuprinde in arhitectura sa urmatoarele subsisteme:
Subsistemul de gestiune a datelor
Subsistemul de gestiune a modelelor
Subsistemul de gestiune a cunostintelor
Subsistemul de gestiune a dialogului (interfata cu utilizatorul)
Sisteme expert: structura si principiu de functionare
Ce inseamna un comportament inteligent
Comportament inteligent inseamna un comportament care implica realizarea unor activitati ce necesita calitati intelectuale deosebite cum ar fi: posibilitate de abstractizare, flexibilitate, adaptare la situatii noi, creativitate, etc.
Ce elemente au in compunerea lor sistemele de inteligenta artificiala
Inteligenta artificiala se bazeaza pe memorarea cunostintelor si asigurarea conditiilor de prelucrare automata a cunostintelor.
Cum se mai numesc sistemele de inteligenta artificiala
sistemele de inteligenta artificiala se numesc sisteme bazate pe cunostinte sau sisteme cu baza de cunostinte.
Care este deosebirea dintre sistemele conventionale si cele de inteligenta artificiala in ce priveste modul de reprezentare si modul de utilizare a cunostintelor
Ce categorii de metode si tehnici trebuie sa furnizeze inteligenta artificiala
a.Metodele si tehnicile de achizitionare a cunostintelor precizeaza modul in care se construieste baza de cunostinte
b.Metodele si tehnicile de reprezentare a cunostintelor definesc structurile de reprezentare a cunostintelor
Cum se construieste baza de cunostinte intr-un sistem de inteligenta artificiala
Modul in care se construieste baza de cunostinte intr-un sistem de inteligenta artificiala. Acestea sunt invatarea teoretica, invatarea empirica si legat de invatarea empirica - invatarea simbolica.
Care este rolul retelei neurale bazata pe cunostinte in constructia bazei de cunostinte?
La inceput s-a incercat invatarea teoretica bazata pe calcul simbolic, dar rezultatele nu au fost satisfacatoare. Ca urmare invatarea teoretica a fost completata cu invatarea empirica aplicata pe o baza de cunostinte sub forma unei retele neurale (retea neurala bazata pe cunostinte).
Ce rol joaca algoritmii de extragere a cunostintelor din retele neurale
Completarea acestei retele cu noi cunostinte (instruirea) se realizeaza pe baza exemplelor de instruire (aplicabile acestui tip de retea), cu ajutorul unuia dintre algoritmii de instruire a retelelor neurale.
Ce definesc metodele si tehnicile de reprezentare a cunostintelor
Metodele si tehnicile de reprezentare a cunostintelor definesc structurile de reprezentare a cunostintelor si ele trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
Care sunt cerintele pe care metodele si tehnicile de reprezentare a cunostintelor trebuie sa le satisfaca?
- adecvare reprezentationala ( sa poata reprezenta toate categoriile de cunostinte dintr-un domeniu dat);
- adecvare achizitionala (sa permita achizitionarea cunostintelor);
- adecvarea informationala (structurile de reprezentare trebuie sa permita definirea unor operatori, sa fie prelucrabile);
- eficacitatea inferentiala (structurile de reprezentare trebuie sa permita prelucrarile nu oricum ci numai in conditii de eficienta) .
Care sunt caracteristicile metodelor si tehnicilor de reprezentare a cunostintelor?
gradul de granularitate (nivelul de detaliere);
gradul de modularitate a structuriilor (independenta modulelor) ;
gradul de compilare (masura in care reprezentarea favorizeaza anumite scheme de utilizare a cunostintelor);
gradul de nedeterminare (numarul de solutii alternative de reprezentare din care se poate poate face reprezentarea unei anumite piese de cunoastere).
Cum se clasifica metodele si tehnicile de reprezentare a cunostintelor
Metodele si tehnicile de reprezentare a cunostintelor pot fi de tip:
simbolic (calculul predicatelor, regulile de productie, cadre-frame, grafuri, etc.)
neural (retele neurale) ;
genetic (cromozomi)
Ce reprezinta sistemele expert in cadrul sistemelor de inteligenta artificiala
Sistemele expert reprezinta sisteme de inteligenta artificiala destinate rezolvarii unor probleme dificile, de natura practica, la nivelul de performanta a expertilor umani. Ele realizeaza o automatizare a expertizei dintr-un anumit domeniu numit domeniu de expertiza.
Ce sunt domeniile de expertiza si care sunt categoriile de cunostinte incluse in aceste domenii
Domeniu de expertiza se caracterizeaza prin cunostinte generale, cunostinte de specialitate si cunostinte expert. Sunt incluse doar cunostinte generale si de specialitate
Prin ce se defineste arhitectura sistemelor expert si care sunt componentele sale?
Caracteristicile si conceptele expertizei definesc arhitectura SE iar din ea rezulta componentele sale:
baza de cunostinte (cunostinte din domeniul de expertiza reprezentate sub forma unor structuri cum ar fi formule din calculul predicatelor, reguli de productie, ierarhii cadre, etc.) ;
baza de fapte (contine descrierea problemei ce trebuie rezolvata. Pentru descriere se folosesc structuri de reprezentare a faptelor, care se prezinta sub forma de triplete
< obiect, atribut, valoare> sau perechi < atribut, valoare>);
mecanisme rezolutive (asigura utilizarea cunostintelor prin implementarea unui ansamblu de operatori definiti pe structurile de reprezentare a cunostintelor);
spatiul de lucru (ansamblul rezultatelor intermediare si setarilor parametrilor de functionare ai sistemului);
interfata de realizare (ansamblul instrumentelor cu care este posibila realizarea diferitelor componente ale sistemului. De ex. mecanismele de achizitionarea automata a cunostintelor care permit prelucrarea on-line a surselor de cunostinte in scopul identificarii si exprimarii cunostintelor);
interfata utilizator (asigura comunicarea intre sistem si utilizator in scopul descrierii de catre utilizator a problemei si obtinerii de la sistem a rezultatelor si explicatiilor referitoare la rezultate).
In ce consta sistemul logic al calculului cu predicate?
Acesta este un limbaj de reprezentare a cunostintelor (sub forma structurilor de reprezentare) dar contine si reguli de inferenta si de aceea poate fi considerat ca fiind sistemul logic al calculului cu predicate.
Cum se asambleaza constructiile compuse in cadrul calculului cu predicate
Constructiile compuse se incheaga cu ajutorul conectivelor si cuantificatorilor.
Ce permite din punct de vedere semantic limbajul calculului predicatelor?
Limbajul calculului predicatelor permite exprimarea cu ajutorul formulelor a adevarului sau falsitatii unor stari sau situatii din domeniul real.
Care sunt etapele reprezentarii cunostintelor cu ajutorul limbajului calculului cu predicate?
a) se identifica propozitiile logice (asertiunile) din descrierea in limbaj natural a cunostintelor;
b) cu ajutorul conectivelor logice se exprima legaturile (asocierile) dintre propozitiile logice;
c) se detaliaza structura fiecarei asertiuni prin utilizarea simbolurilor din alfabet.
Ce presupune rezolvarea unei probleme in cadrul procesului automatizarii rationamentelor prin calculul cu predicate?
Rezolvarea unei probleme presupune:
reprezentarea cunostintelor sub forma de formule (axiome);
descrierea starii initiale a problemei sub forma de formule (axiome);
descrierea solutiei (starii scop) sub forma de formule (teorema);
aplicarea regulilor de inferenta in scopul demonstrarii teoremei.
Cu aceasta ocazie pot aparea unele dificultati de automatizare cum ar fi:
problema decidabilitatii si problema eficientei procedurilor de demonstrare a teoremelor.
Din ce sunt constituite sistemele de inteligenta artificiala bazate pe reguli
Sistemele de inteligenta artificiala bazate pe reguli sunt constituite din:
baza de reguli;
ansamblul de fapte
interpreterul de reguli
Care este categoria de reguli care permit SE sa faca fata unor situatii cu informatii incomplete si/sau imprecise?
Care sunt categoriile de metode cu care SE s-au extins in domeniul automatizarii rationamentelor?
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |