Caracterizarea
matematica a imaginilor numerice
1 Reprezentare
Exista diferite modalitati de a
interpreta din punct de vedere matematic o imagine numerica. Astfel,
imaginea poate fi considerata o secventa bidimensionala
(2D) discreta, definita pe o grila de format M N, cu elementul
general f(x,y),
x = 0,1,.,N-1, y = 0,1,.,M-1. Alternativ,
imaginea poate fi reprezentata ca o matrice F, de format M N
|
|
|
(2.2)
|
|
|
Un element al imaginii, f(x,y) sau fm,n este denumit curent pixel (de la termenii din limba engleza "picture" plus
"element"). Intr-o imagine monocromatica, pixelul este un scalar,
reprezentand luminozitatea sau nivelul de gri. La imaginile color, pixelul
devine un vector,
|
|
|
(2.3)
|
|
|
reprezentand componentele
tricromatice ce definesc culoarea. De asemenea, imaginea color poate fi
reprezentata cu ajutorul a trei matrici R,G
si B, a trei secvente 2D,
sau a unei matrice 3D de format M N 3. Imaginile multispectrale furnizate de satelitii
de teledetectie contin mai mult decat trei componente, uzual 10-15.
Uneori
este mai convenabil sa reprezentam imaginea unidimensional, ca un
vector lung, f, obtinut de
exemplu prin concatenarea coloanelor imaginii. Un element al imaginii poate fi
referit in acest caz printr-un singur indice, de exmplu fk.
Vecinatati
Vecinatatile V4 si V8
ale unui pixel p sunt definite grafic
in Figura 1.5. Prima contine numai vecinii orizontali si verticali,
in timp ce a doua ii include si pe cei diagonali. Considerente legate de
analiza topologica a imaginilor bitonale (cuantizate pe un singur bit)
impun utilizarea ambelor definitii. Doi pixeli situati reciproc in
vecinatatea V4 a celuilalt se numesc 4-conecsi sau
4-adiacenti. Doi pixeli situati reciproc in vecinatatea V8
a celuilalt se numesc 8-conecsi sau 8-adiacenti.
Distante
Distanta
euclidiana intre doi pixeli, de coordonate p = (xp,yp)
si q = (xq,yq)
se calculeaza cu ajutorul ecuatiei:
|
|
|
(2.4)
|
|
|
Alte tipuri de distanta folosite in
prelucrarea numerica a imaginilor sunt distanta d4 ("block city
distance"):
|
|
|
(2.5)
|
|
|
si d8
("chessboard distance"):
|
|
|
(2.6)
|
|
|
Cercurile de raza unitara, definind cele mai
mici vecinatati in imaginile digitale sunt ilustrate in Fig.
2.6.
Fig. 2.6. Vecinatatile unui pixel. a)
Vecinatatea V4; b) Vecinatatea V8;
2 Caracteristici statistice
Prelucrarea imaginii poate fi adaptata automat la specificul fiecarei imagini folosind caracteristici statistice ale acesteia.
Astfel, distributia nivelurilor de gri poate fi utila pentru
recuantizare sau pentru transformarea scarii de gri in vederea
redarii optimale pe ecran sau la prin imprimare. Probabilitatea de
aparitie e fiecarui nivel de gri se poate calcula folosind
ecuatia:
|
(2.7)
|
|
|
unde pi este probabilitatea de
aparitie a nivelului zi,
ni este numarul de
pixeli cu nivelul zi
si Npix este
numarul total de pixeli din imagine. Frecvent distributia nivelurilor
de gri este vizualizata cu ajutorul histogramei
nivelurilor de gri:
|
|
|
(2.8)
|
|
|
Histograma normalizata
corespunde ecuatiei (2.7), cu coloanele reprezentand
probabilitatile de aparitie ale fiecarui nivel de gri. Un
exemplu de imagine cu histograma asociata se gaseste in Figura
2.7. Pe axa orizontala a histogramei este reprezentat nivelul de gri. Pe
axa verticala inaltimea fiecarei coloane este
proportionala cu numarul de pixeli care au nivelul de gri
corespunzator. Factorul de proportionalitate a fost ales astfel incat
inaltimea maxima a coloanei sa fie de 128 de pixeli in
imaginea histogramei. Procedeul utilizat se numeste
scalare a histogramei.
Fig. 1.6. Imaginea "boats" (stanga) si histograma
ei (dreapta).
Pentru imagini color sau multispectrale,
putem construi cate o histograma pentru fiecare componenta
tricromatica. Alternativ, cele trei histograme pot fi concentrate
intr-una singura, tridimensionala, a carei vizualizere nu este insa o sarcina simpla. Cel mai frecvent
histogramele se calculeaza global,
adica pentru intreaga imagine, insa exista si
aplicatii care fac apel la histograme
locale, calculate pe subblocuri precizate ale imaginii.
Media si
dispersia nivelului de gri in imagine se numara printre
caracteristicile statistice cele mai simple si frecvent utilizate in
prelucrare. Media de gri a unei
imagini f se poate calcula cu
ajutorul ecuatiei:
|
|
|
(2.9)
|
|
|
Media
patratica a nivelului de gri are o definitie
asemanatoare:
|
|
|
(2.10)
|
|
|
Dispersia nivelului
de gri este:
|
|
|
(2.11)
|
|
|
Daca dispersia se evalueaza regional, pentru un
numar de pixeli relativ scazut, Npix
din ultima ecuatie, se inlocuieste cu Npix-1. In caz contrar, se poate demonstra ca
estimatorul dispersiei este unul deplasat.