SUBIECTUL OPEREI LITERARE

SUBIECTUL OPEREI LITERARE

Subiectul operei literare este o succesiune de elemente reflectate artistic, pe parcursul carora personajele sunt angrenate intr-unul sau mai multe conflicte. Subiectul este un ansamblu de motive si este specific operelor epice si dramatice, fiind inexistent in lirica. De aceea nu putem discuta despre "subiectul " unei poezii lirice. Complexitatea subiectului este determinata de specia literara si de tehnica de creatie a scriitorului.

Astfel, intr-o schita (D-l Goe, de Ion Luca Caragiale) elevii afla ca subiectul este simplu linear, pentru ca scriitorul isi propune sa surprinda doar "momente" din existenta personajului literar, in timp ce elevii de la clasa a-VIII-a constata ca, in roman, subiectul detine o pondere deosebita, el este amplu, poate fi ramificat si cuprinde mai multe planuri. De exemplu, in romanul sadovenian "Neamul Soimarestilor" exista un conflict social foarte puternic, intre razesii Orheiului si marii boieri ca Stroe Orheianu, si un conflict psihologic, la fel de puternic, intre dragostea lui Tudor Soimaru pentru Magda Orheianu si datoria fata de neamul sau, in primul rind fata de Ionascu, tatal sau .

In nuvela "Alexandru Lapusneanul" de C. Negruzzi elevii de clasa a-VII-a descopera un conflict puternic intre domnitor si marea boierime, cu razbunari sangeroase de ambele parti; mai exista un conflict dramatic intre marea boierime (Motoc) si norod, intre domn si sotia sa, "rezolvat" de acesta cu un "leac de frica"! .

Majoritatea operelor epice si dramatice sunt organizate intr-o gradatie a tensiunii, ce contine urmatoarele momente sau parti ale subiectului operei literare:

expozitia (expozitiunea)

intriga

desfasurarea actiunii

punctul culminant

deznodamantul

Elevii de clasa a-VI-a le studiaza temeinic pe baza nuvelei lui Costache Negruzzi "Sobieski si romanii". Asa ei afla ca :

1. Expozitia este partea de inceput a unei opere literare in care sunt prezentate coordonatele principale ale actiunii (timpul si spatiul) precum si unele personaje. 2. Intriga este reprezentata de faptele care determina actiunea.

3. Desfasurarea actiunii constituie partea cea mai ampla a operei literare si contine succesiunea faptelor determinate de intriga.

4. Punctul culminant reprezinta momentul de maxima tensiune in desfasurarea actiunii.

5. Deznodamantul reprezinta sfarsitul actiunii si al operei literare.

Aceste cinci momente se gasesc in manualul de clasa a VI-a, la pag.75. Dupa definitiile date momentelor subiectului acestei opere literare, elevii rezolva tema de la aceeasi pagina ce le cere sa completeze pe caiete, dupa model: 1. Expozitia (situatia initiala) - indica: locul actiunii "pe drumul ce duce catre cetatea Neamtu.", timpul actiunii - "pe la sfarsitul lui septembrie 1688.", personajele - "se vedea o oaste mergand; dupa un trup de lanceri ce deschidea marsu (.)  o ceata de ofiteri calari in fruntea carora erau trei: unul in floarea varstei (.) si doi mai batrani. Tustrei in haine poloneze. (.) duiumul oastei (.) sleahta pospolita (.) si insa aceasta oaste, in stare asa ticaloasa, e aceea ce a ingiosit de atatea ori trufia Semilunii, iar acei trei fruntasi ofiteri sunt hatmanii Iablonovski si Pototki si cel din mijlocul lor este insusi Ian Sobieski, regele Poloniei."

2. Intriga (elementul care modifica situatia initiala): aparitia neasteptata a cetatii Neamtului in fata ostirii poloneze: "- Ce castel e acesta? intreaba Sobieski cand, radicand capul zarii pe spranceana dealului, vazu inaltandu-se trufasa dinaintea lui cetatuia Neamtu".

3. Desfasurarea actiunii (succesiunea intamplarilor ), astfel:

- hotararea regelui de a ataca cetatea, sugestionat de hatmanul Pototki si in ciuda sfatului intelept al hatmanului Iablonovski ("avem tunuri de camp, nu de asalt");

- situatia "interna" din cetatuia Neamtu; aici se aflau doar 18 plaiesi, plus inca unul, abia sosit de la Iasi; deci aceasta era "garnizoana" presupusa a cetatii;

- semnalizarea prin bucium a strajerului precum ca o oaste mare se apropie de cetate;

- recunoasterea armatei poloneze de catre tanarul plaies : "Lesii sunt! (.) si-au schimbat drumul si vin aici";

- decizia de a se apara cu orice pret: "sa nu zica leahul c-au intrat intr-o cetate romaneasca ca intr-o tarina pustie";

- solia poloneza de a capitula: "ca sa va inchinati si sa-i cuceriti cetatea impreuna cu toate averile si merindele; atunci garnizoana va fi sloboda a iesi cu arme si bagaje, fara a i se face nimica, iar cutezand a se impotrivi, cetatea se va cotropi, si garnizoana se va trece sub ascutisul sabiei";

- refuzul plaiesului batran;

- inceperea asaltului: " asaltul incepu.";

- zadarnicirea acestuia, opozitia, replica vitejeasca a plaiesilor: "plaiesii raspundeau cu gloante care nu faceau gres";

- capitularea conditionata, dupa patru zile lungi de lupta, determinata de epuizarea munitiei si a alimentelor ("si nu mai avem nici pusti nici merinde");

4. Punctul culminant - furia oarba si dezlantuita a regelui Sobieski, cand, deschizandu-se portile cetatii, vede un palc de plaiesi iesind din cetate in loc de o straja numeroasa;

- decizia nedemna de reputatia unui rege nobil (si incalcarea juramantului dat) de a-i pedepsi: "Spanzurati-i!".

- interventia salutara, salvatoare a hatmanului Iablanovski: "fie-mi iertat, sire, (.) a arata Mariei Tale ca acesti viteji n-au facut decat datoria lor, datorie patriotica si vrednica de toata lauda, si ca au avut nenorocirea a castiga fagaduinta marelui Sobieski ca vor fi slobozi si nesuparati."

5. Deznodamantul:

- devastat initial de furie oarba, regele isi revine cu demnitate si-i iarta pe bravii moldoveni. Mai mult, ii rasplateste ,,regeste": "sa li se deie fiecaruia cate cincizeci de zloti; Apoi, intorcandu-se catre romani: "Voinicilor, zise, sunteti slobozi si mergeti in pace si spuneti copiilor si fratilor vostri ca a-ti avut cinstea a va impotrivi cinci zile regelui de Polonia";

- "in timp ce oastea poloneza se cobora incet la vale", moldovenii se retrag in creierii muntilor, iar cetatea Neamtu "ramane singura pe culmea inverzita, ca un mare schelet de urias.".

Dupa parcurgerea minutioasa a acestor momente, si semnaland permanent citatele semnificative, elevii inteleg ca actiunea nuvelei se complica permanent, pana la punctul culminant, prin folosirea naratiunii ca mod principal de expunere, iar dialogul dinamizeaza naratiunea si reliefeaza, in mod deosebit, trasaturile personajelor, in timp ce descrierea reda imaginea locurilor evocate si a armatei poloneze. Dupa aceasta activitate, profesorul si elevii sai rezolva setul de intrebari propuse de manualul clasei: Ex. 1 de la pagina 76: care este punctul culminant al naratiunii "Sobieski si romanii" ? Dar deznodamantul ? - Elevii precizeaza: punctul culminant din naratiunea aceasta este prezentata in scena: a - cand regele isi iese din fire si decide sa-i spanzure pe plaiesi; b - plaiesii privesc calm soarta ce li se pregateste; c - interventia salutara a hatmanului Iablanovski. Apoi elevii precizeaza deznodamantul astfel:

a - regele isi revine in fire;

b - ii felicita pe plaiesi, si ii rasplateste "regeste";

c - plaiesii se retrag spre munti, iar oastea poloneza se coboara incet la vale.

Ex. 2 de la pagina 76: Stabiliti momentele subiectului pentru o naratiune studiata in clasa a V-a. Exista multe posibilitati, dar elevii aleg naratiunea "Puiul" de Ioan Alexandru Bratescu -Voinesti, care i-a impresionat profund.

1. Expozitiunea: prepelita si-a facut cuib pe un musuroi de pamant, a clocit timp de trei saptamani si, dupa aceasta, au iesit sapte pui frumosi "ca niste gogosi de matase";prepelita ii hranea si-i iubea ca o mama adevarata.Traiau fericiti acolo clipele copilariei si puiul cel mare a fost prins de un flacau caci n-a ascultat. A fost salvat de un batran.

2. Intriga: aparitia unui vanator schimba soarta puilor. Cei ascultatori au scapat, dar puiul cel mare (neascultand sfatul mamei) a fost ranit : "cand l-a gasit, cand i-a vazut aripa rupta, a inteles ca era pierdut

3. Desfasurarea actiunii:

a - in locul zilelor frumoase de vara au venit zile "mici si posomorate";

- s-a rarit frunza lastarului;

- oamenii au arat miristea;

- toate pasarile se pregateau de marea calatorie;

b - drama prepelitei: in sufletul ei de mama se dadea "o lupta sfasietoare": mila pentru puiul ce nu putea zbura si datoria pentru ceilalti sase pui ce sufereau de frigul toamnei.

c - clipele de groaza ale celui ranit.

4. Punctul culminant: suflarea nemiloasa a vantului a hotarat-o: decat sa-i moara toti puii, mai bine unul singur, si prepelita a zburat cu cei sase pui spre rasarit.

5. Deznodamantul: dupa trei zile aspre, campia este acoperita in haina alba a zapezii, si, dupa un ger napraznic, puiul moare, "cu degetele ghiarei impreunate ca pentru inchinaciune".

Ex. 3 de la pagina 76 din manualul clasei a VI-a:

Extrageti din textul studiat elementele care indica indirect timpul actiunii: - de zece zile caii n-au ros decat coaja copacilor si oamenii s-au hranit numai cu poame; - la vreme de razboi; - cu cateva ceasuri mai inainte sosise inca un tanar plaies; - dupa ce s-au dus lesii; - in vremea aceasta, oastea se apropiase; - in ziua dintai, a doua zi si a treia zi.a patra zi.; - apoi, maine dimineata;

- a va impotrivi cinci zile regelui de Polonia. "Coltul cuvintelor propune elevilor urmatoarele exercitii:

Ex. 1, pagina 76: care este forma literara actuala a cuvintelor: septemvrie, tatari, horopsita, talhari, pre, mainte, pusce, nimica, dintai, manile, sa perd, radicand, ostei, se videa, au perit? Raspuns: formele literare actuale ale acestor cuvinte sunt: septembrie, tatari, oropsite, talhari, pe, inainte, pusti, nimic, dintai, mainile, sa pierd, ridicand, ostirii oastei - ostii, se vedea, au pierit

Ex. 2: Alegeti din text cinci arhaisme. Alcatuiti enunturi cu acestea. De ce nu se mai folosesc decat in literatura?

1. Hatmanul Pototki maguleste trufia regelui. Hatmanul Iablonovski este un om intelept,cinstit.

2. Plaiesii s-au asezat pe la metereze. Plaiesii aveau pusce, sanete.

3. Oastea leseasca a injosit trufia Semilunii. Lesii vin aici.

Arhaismele se folosesc numai in literatura pentru a infatisa mai bine coloritul istoric al unei epoci trecute.

Ex. 3, pagina 76: Care este forma actuala a verbului subliniat? - Incuieti-le si gramaditi bolovani pe ziduri. Raspuns: forma actuala a verbului este incuiati-le.

Ex. 4, pagina 76: Gasiti cate doua sinonime pentru cuvintele: posomorat, sloboda, merinde, brav, pilda. Alcatuiti propozitii cu ele:

Regele sedea posomorat, suparat, intristat, posac, trist etc. .

Garnizoana ramasese sloboda, independenta.

Plaiesii au terminat merindele - de hrana, mancare, alimente.

Un plaies era un granicer brav, viteaz, curajos.

Plaiesii au dat o pilda, un exemplu, o invatatura lesilor.

Tema pentru acasa:

1. Alcatuiti rezumatul naratiunii "Sobieski si romanii" de C. Negruzzi, respectand succesiunea momentelor subiectului operei literare

- oastea poloneza a regelui Sobieski se retragea prin Moldova, pe la sfarsitul lui septembrie1686;

- oastea, desi numeroasa, se afla intr-o stare jalnica, cu intristarea pe fata si cu durerea in inima, deoarece de peste zece zile caii au ros doar coaja copacilor si oamenii s-au hranit numai cu poame; n-ai fi crezut ca aceasta ostire injosise de multe ori trufia Semilunii turcesti!

- deodata le apare, (,,trufasa"), in fata lor cetatuia Neamtu. Regele Sobieski se hotaraste s-o cucereasca, bucuros ca ar obtine o izbanda foarte usoara;

- in cetate se aflau optsprezece plaiesi si venise inca unul, de la Iasi; auzind semnalul strajerului, plaiesii alearga, cu sufletul la gura, la metereze, privind oastea ce venea spre cetate; plaiesul cel tanar ii recunoaste pe lesi; plaiesii se decid sa apere cetatea, cu orice pret;

- regele trimite un sol sa-i predea cetatea; plaiesii refuza, categoric;

- asaltul incepe. Tunurile bateau cetatea zadarnic, dar plaiesii raspundeau cu gloante care nu dadeau gres. Ei ocheau mai ales pe ofiterii polonezi si lesii piereau fara a face vreun spor. Au murit si zece plaiesi; apoi, cei ramasi au terminat munitiile si merindele. Atunci s-au hotarat sa predea cetatea cu invoiala sa fie lasati liberi, sa se duca unde vor voi. Lesii primesc toate conditiile predarii.

- sunt deschise portile cetatii. Regele este uluit de palcul de vanatori ce apare in fata ochilor sai, i se pare de necrezut si izbucneste intr-o manie oarba; pe loc hotaraste sa-i pedepseasca, prin spanzuratoare.

- plaiesii nu au ce mai face si isi asteapta calmi soarta.

- intervine insa, salvator, hatmanul Iablonovski, care il opreste pe rege de a-si pata onoarea, mai ales ca plaiesii nu si-au facut decat datoria;

- regele isi vine in fire, ii iarta pe moldoveni si chiar ii rasplateste, regeste, pentru vitejia lor si, mai ales, pentru "cinstea" de a se impotrivi cinci zile regelui de Polonia.