Programul de interventie pe baza activitatilor ludice inclus in STRATEGIA DE RECUPERARE PSIHOPEDAGOGICA A COPIILOR CU DEFICIENTA MENTALA

Programul de interventie pe baza activitatilor ludice inclus in STRATEGIA DE RECUPERARE PSIHOPEDAGOGICA A COPIILOR CU DEFICIENTA MENTALA

Activitatile de insusire si corectare a citit-scrisului pentru scolarul mic cu dizabilitati, se impun ca 'parte integranta a sistemului complex de recuperare, vizand integrarea elevilor in procesul invatarii si al comunicarii curente, contribuind prin aceasta la pregatirea lor pentru integrarea socio-profesionala ultarioara'

Unul dintre principiile fundamentale ale educatiei copilului deficient mintal este de a descoperi si de a stimula ceea ce poate face el, nu ceea ce nu poate face. Un mijloc de realizare a cerintelor acestui principiu este terapia prin joc deoarece jocul ofera totdeauna posbilitatea succesului de moment, asigurand increderea copilului in propriile posibilitati.

Necesitatea utilizarii jocurilor didactice in procesul corectarii tulburarilor de scris-citit decurge din caracterul psiho-terapeutic pe care il imprima.

Activitatile de reeducare a dislexiei si disgrafiei in scoala speciala, se impun ca 'parte integranta a sistemului complex de recuperare, vizand integrarea elevilor in pocesul invatarii si al comunicarii curente, contribuind prin aceasta la pregatirea lor pentru integrarea socio-profesionala ulterioara'.

Unul dintre principiile fundamentale ale educatiei copilului deficient mintal este de a descoperi si de a stimula ceea ce poate face el, nu ceea ce nu poate face. Un mijloc de realizare a cerintelor acestui principiu este terapia prin joc deoarece jocul ofera totdeauna posibilitatea succesului de moment, asigurand increderea copilului in propriile posibilitati.

Necesitatea utilizarii jocurilor didactice in procesul corectarii tulburarilor de scris-citit decurge din caracterul psiho-terapeutic pe care il imprima.

Utilizarea jocului didactic duce la formarea confortului psihic, de care are atata nevoie elevul deficient mintal. Elevii se lasa mai usor antrenati in astfel de activitati, sunt dispusi sa verbalizeze actiunile cerute si sa execute sarcinile terapeutice indicate. Astfel, prin joc copilul deficient mintal invata sa stabileasca relatii verbale cu cei din jur, sa coopereze cu colegii si cu factorii instructivi-educativi.

Obiectivele urmarite in jocurile didactice pentru invatarea si corectarea cititului si scrisului la elevii deficienti sunt variate:

dezvoltarea auzului fonematic si a atentiei auditive, exersarea organului fonotor in vederea realizarii unei pronuntii corecte si clare a sunetelor,silabelor si cuvintelor;

formarea capacitatii de diferentiere fonetica mai ales la nivelul silabei dar

si al cuvantului;

formarea capacitatii de pronuntie corecta;

formarea deprinderii de a se exprima corect din punct de vedere gramatical;

prevenirea si corectarea tulburarilor de citit-scris;

imbogatirea vocabularului elevilor etc.

In esenta, in jocurile didactice utilizate in invatamantul special in procesul invatarii si corectarii cititului si scrisului, trebuie sa se respecte urmatoarele conditii: sa se ofere tuturor copiilor din clasa prilejul sa vobeasca, sa citeasca si sa scrie, chiar daca la inceput sunt mai stangaci; sa fie permanent incurajati intervenind prin sugestii discrete in corectarea greselilor; sa se foloseasca un material didactic intuitiv in asa fel incat la sfarsit toti elevii sa traiasca sentimentul realizarii succesului.

In continuare vom prezenta cateva tipuri de jocuri didactice care pot fi utilizate de invatatori in vederea corectarii tulburarilor de scris-citit:

1.Jocuri didactice care urmaresc dezvoltarea auzului fonematic si a atentiei auditive

'Sarpele si albinuta ' - vizeaza pronuntia corecta a suneteor 's', 'z'. La semnalul invatatorului, grupul de copii care alcatuieste 'sarpele' executa deplasarea acestuia pe un traseu dat imitand sunetele emise de acesta: s,s,s. La alt semnal, grupul 'albinelor' porneste spre sarpe ca sa-1 alunge reproducand zumzetul; z,z,z

'Focul si vantul' - urmareste pronuntia corecta a sunetelor f, v, s, j. Copiii reproduc prin miscari si onomatopee fenomenele (focul si vantul) relatate de invatator intr-o povestire dupa ilustratii (fasss - fasss, vajjj - vajjj).

'Cine face asa? ' - urmaareste exersarea pronuntarii corecte a unor consoane cum ar fi: c, g, r, m, b aflate in diferite parti ale cuvintelor.Jocul se desfasoara cu ajutorul unui material intuitiv (animale, jucarii, imagini ale acstora) corespunzator.Elevii vor recunoaste si denumi corect animalele respective (oaia, gaina, cocosul, cainele, ursul, gasca, rata etc.) apoi vor reproduce onomatopeele respective dupa model, individual, apoi in grup (bee- bee , cot - cot - dac, cu - cu - ri -gu, ham - ham etc).

'Cum se spune corect? ' - urmareste compararea pronuntiei corecte cu cea incorecta a sunetelor aflate in componenta diferitelor cuvinte. invatatorul va prezenta pe rand cate un obiect si-1 va denumi pronuntand corect unele cuvinte, iar altele incorect. Copiii vor fi solicitati sa pronunte forma corecta.

'Saculetul fermecat' - urmareste formarea deprinderii de a pronunta corect cuvinte care cuprind grupe de consoane consecutive si sortarea obiectelor dupa criteriul unitatii. Copiii la care se opreste saculetul, la un anumit semnal dat, scot un obiect (jucarie sau imagine) il denumesc si-1 aseaza la locul potrivit pe masa sau panou.

'Jocul casei si al palatului' - urmareste exersarea sunetelor perechi: p -b, c -g, e - 1, t - d, o - u. De exemplu, toate obiectele ale caror nume cuprinde sunetul 'o' sunt duse in casa si cele ale caror nume cuprinde sunetul 'u' sunt duse in palat. Copiii observa obiectele, le denumesc si le duc la locul corespunzator. Casa si palatul vor fi reprezentate fie prin doua cercuri de culori diferite plasate in mijlocul clasei, fie prin desene la tabla.

'Alege corect' - urmareste formarea deprinderii de a separa cuvintele din propozitii. Copiii trebuie sa asculte cu atentie propozitia data, sa caute jetonul care repreznta imaginea unui obiect sau fiinta despre care se vorbeste in propozitie, sa-1 arate si sa-1 denumeasca. Sa redea propozitia in intregime, sa asocieze fiecarui cuvant o bataie de palme si sa precizeze numarul de cuvinte din propozitie.

'Ghiceste ce spun eu ' - urmareste formarea deprinderilor de citire labiala si a deprinderilor de a efectua corect miscarile articulatorii. Copiii trebuie sa recunoasca si sa denumeasca cate doua obiecte sau fiinte prezentate de invatator. Apoi trebuie sa ghiceasca ce cuvant mimeaza invatatorul din cele doua pronuntate anterior. Se va repeta in colectiv cuvantul respectiv.

2. Jocuri didactice care urmaresc formarea deprinderii de a diferentia pozitia sunetului in cuvant.

'Cu ce sunet incepe cuvantul?' - urmareste dezvoltarea capacitatii de a diferentia sunetul esential al diferitelor cuvinte. Copiii trebuie sa recunoasca obiecte, imagini, sa le denumeasca si cand invatatorul intreaba 'Cu ce sunet incepe cuvantul?' sa raspunda pronuntand corect sunetul respectiv.

'Alege si grupeaza' - urmareste formarea deprinderii de a diferentia sunetul initial, final sau din interiorul cuvantului. La semnalul invatatorului, elevii trebuie sa aleaga obiectul (imaginea lui) a carui denumire contine sunetul indicat in una din cele trei pozitii, le denumesc si le aseaza la locul stabilit la inceputul jocului (un cosulet, o fructiera, o cutie etc).

'Hai sa facem alfabetul' - urmareste perfectionarea deprinderii de a sesiza sunetul initial al cuvintelor. Elevii trebuie sa selecteze imagini a caror denumire incepe cu sunetele a, b, c, d, e, f etc; sa ordoneze jetoanele in ordinea indicata de invatator, (in ordine alfabetica) sa dea exemple si de alte cuvinte care incep cu sunetele respective si in final sa citeasca alfabetul.

'Raspunde repede si bine' - urmareste dezvoltarea deprinderii de a discrimina sunetele din cuvinte.

invatatorul pecizeaza un sunet. Copiii trebuie sa gaseasca minimum trei cuvinte care sa inceapa cu sunetul respectiv, sa desparta cuvintele in sunetele care le alcatuiesc si sa precizeze numarul de sunete.

'Cine spune mai multe cuvinte? ' - urmareste dezvoltarea capacitatii de a gasi cuvinte care incep cu sunetul dat. Elevii sunt impartiti pe echipe. La semnalul dat de invatator, elevii trebuie sa gaseasca jetoanele care sa reprezinte imagini ale caror nume incep cu sunetul dat de invatator. Fiecare raspuns corect se marcheaza si se precizeaza echipa castigatoare.

3. Jocuri didactice care urmaresc fixarea corespondentei sunet - litera

'Gaseste litera corespunzatoare' - Elevii au pe banci alfabetarele. invatatorul pronunta un sunet oarecare.Primul elev care gaseste litera (corespondentul grafic al sunetului auzit) o ridica in mana si o denumeste.

'Alege corect' - Elevii au in fata un citat decupat dintr-un ziar. La semnalul dat de invatator, trebuie sa recunoasca litera indicata de el si sa o incercuiasca. Castiga cel care a reusit sa incercuiasca primul toate literele cerute de invatator.

'Scrie litera corespunzatoare' - invatatorul pronunta un sunet, iar elevii scriu pe foi de caiet ce clasa I litera corespunzatoare sunetului auzit.

Jocuri didactice care urmaresc familiarizarea cu componenta grafica si sonora a cuvintelor.

'Micul topograf - invatatorul prezinta copiilor imagini cunoscute: masini, unelte, plante, animale. Elevii trebuie sa le recunoasca si sa le denumeasca. Dupa fiecare imagine prezentata se va trece la culegerea cu ajutorul alfabetului decupat.

'Repeta vocala ' - elevii au pe banci imagini in denumirea carora se repeta o anumita vocala (Exemplu: pisica - pitic, elev - elefant, muguri -struguri).Invatatorul solicita denumirea imaginii si scrierea la tabla a cuvantului corespunzator. Se va verifica cu intreaga clasa daca cuvantul contine numarul de vocale stabilit de la inceput. Jocul se utilizeaza pentru cate o vocala intr-o lectie.

5.Jocuri didactice care urmaresc formarea deprinderii de a compune cuvinte din literele invatate.

'Scrie cuvantul cu litera indicata ' - invatatorul scrie pe tabla diferite litere cu creta colorata. Copiii vor scrie pe caietele lor literele respective si apoi cuvinte care incep cu litera data.

'Schimbati litera' - elevii denumesc imaginile prezentate de invatator, scriu la tabla cuvinte corespunzatoare imaginilor si, prin schimbarea primei sau a ultimei litere, vor cauta sa formeze alte cuvinte cu sens. Jocul se desfasoara sub indrumarea directa a invatatorului care ofera modelul de desfasurare (mac - rac, joc - foc, lac - lan, sac - sar)

'Aseaza corect' - Acest joc urmareste formarea capacitatii de a reconstitui forma grafica corecta a cuvintelor. Elevii au pe banci cate o imagine reprezentand obiecte cunoscute si cartonase pe care sunt scrise literele corespunzatoare cuvantului sugerat de imagini. Ei vor aseza corect literele pentru a forma cuvantul respectiv.

'Sa compunem cuvinte ' - Jocul solicita recunoasterea si asocierea sunetelor si a literelor invatate. Clasa este impartita in doua echipe care primesc cartonase cu literele alfabetului scrise cu culori diferite ( pentru fiecare echipa o culoare). Fiecare copil detine o litera din cele invatate pana in acel moment. invatatorul rosteste un cuvant. Elevii care au literele corespunzatoare sunetelor care compun cuvantul respectiv vor iesi in fata clasei si cu ajutorul invatatorului se vor aseza astfel incat sa formeze cuvantul cerut. Se vor alege cuvinte scurte si cunoscute de elevi.

6.Jocuri didactice care urmaresc formarea deprinderii de a alcatui cuvinte pornind de la silabe date.

'Jocul silabelor 1' - Elevii au pe banci imagini ale unor obiecte cunoscute, invatatorul scrie pe tabla cu creta colorata silaba de la inceputul sau de la sfarsitul unui cuvant, reprezentand una din imagini.Elevii trebuie sa completeze cuvantul cu silaba care lipseste si sa o scrie la tabla langa prima. La inceput se folosesc cuvinte simple, formate din doua silabe.

'Jocul silabelor 2' - invatatorul scrie la tabla cu creta colorata silaba de la inceputul cuvantului. Elevii vor fi solicitati sa gaseasca cat mai multe cuvinte care sa inceapa cu aceasta silaba

Exemplu:

'Sus steguletul, frate!' - Elevii au pe banci cate un stegulet pe care este scrisa o silaba. invatatorul arunca o minge unui elev. Acesta prinde mingea, iese in fata clasei cu steguletul si spune:'sus steguletul, frate!' Elevul care are silaba potrivita, iese in fata clasei si se aseaza astfel incat silaba pe care o detine sa formeze cu a primului elev un cuvant cu sens.

'Formeaza cuvantul corect' - Elevii trebuie sa formeze cuvinte din silabe amestecate. Ei au pe banca cate o foaie de caiet pe care este lipita o imagine cunoscuta si alaturi scrise in dezordine silabele care compun cuvantul corect. Se folosesc cuvinte simple formate din doua, trei silabe.

'Jocul silabelor 3' - invatatorul va pronunta un cuvant format dintr-o silaba si le va cere elevilor sa-1 transforme intr-un cuvant scris cu doua silabe prin articulare.

Exemplu:

mar - ma - rul brad - bra - dul

cos - co - sui sac - sa - cui mac  - ma - cui dop - do - pul

7. Jocuri didactice care urmaresc pregatirea elevilor pentru invatarea scrierii.

'indoaie bine sarma ' - urmareste obisnuirea elevilor cu formarea diferitelor elemente grafice sau a literelor. Jocul antreneaza simtul tactil si coordonarea vizu-manuala. La semnalul dat de invatator, elevii vor indoi sarma in asa fel incat sa formeze elementul grafic sau litera indicata.

'Jocul bastonaselor ' - elevii vor executa scrierea bastonaselor la tabla sau in caiete sub forma de stafeta.

'Continua randul' - elevii vor primi ca sarcina sa continue randurile incepute de invatator. Se pot scrie elemente grafice sau litere.

'Jocul literelor' - urmareste dezvoltarea abilitatii in formarea si recunoasterea literelor. La semnalul dat de invatator (de exemplu: formati litera A mare de tipar) copiii vor incepe sa formeze pe banci literele cerute. Se poate folosi sarma moale, betisoare sau plastilina.

'Semnul de carte' - urmareste dezvoltarea deprinderii elevilor de a hasura corect si frumos un spatiu delimitat. Elevii vor primi fasii de hartie compartimentate in patrate pe care acestia le vor hasura in diferite moduri si culori.

'Umbreluta in ploaie' - urmareste dezvoltarea deprinderii de a realiza linioare oblice. Elevii primesc coli de hartie pe care este desenata o umbrela, iar ei au obligatia de a trasa picaturile de ploaie

'Ratuscape apa' - umareste dezvoltarea deprinderii de a efectua 'zala'. Elevii vor primi fise cu ratusca desenata urmand ca ei sa faca valurile

Jocuri care urmaresc corectarea si consolidarea deprinderilor de scris-citit. 'Jocul vocalelor' - vizeaza corectarea pronuntarii vocalelor in diftongi si

triftongi. invatatorul rosteste:'a, e, i, o, u, a, i, vino-n fata clasei tu!' Elevul chemat vine in fata clasei si citeste cuvintele scrise pe fisa sa. Exemple: ceai, beau, joi, pai, cai, vioara, piatra, mioare etc.

'Gaseste cuvantul potrivit' - elevii citesc cuvintele scrise pe cartonase si le aseaza langa imaginea corespunzatoare la plansa.

'Completeaza denumirea desenului' - elevii primesc fise cu desene sub care se afla scris cate o jumatate din cuvantul ce reprezinta desenul. Ei trebuie sa intuiasca desenul, sa gaseasca silabele din care este alcatuit cuvantul si sa scrie silaba lipsa:

'Gaseste cuvantul cerut' - elevii primesc fise pe care sunt scrise coloane de
cuvinte, ca de exemplu:

banca Vica masina un

balon  vite sapca mal

Bebe vine apa lalele
invatatorul cere copiilor sa incercuiasca anumite cuvinte:

a) Incercuieste numele de persoane.

A.

b)     Incercuieste cuvantul care incepe cu 'u'.

c)     Incercuieste cuvantul care se termina cu '1'.

'Schimba-le locul' - Elevii primesc jetoane cu cateva cuvinte. Au ca sarcina sa desparta cuvintele respective in silabe, sa le scrie la tabla si sa invereseze silabele obtinand cuvinte noi.

Exemple: ra-na na-ra

mi -re re - mi

re - ce ce - re

sa - pa pa - sa

va - se se - va
Jocuri didactice care urmaresc formarea unei exprimari corecte din punct
de vedere gramatical

'Eu spun una, tu spui multe' - vizeaza formarea deprinderii de a folosi corect singularul si pluralul substantivelor. Jocul se axeaza pe folosirea suportului concret: jetoane cu diferite imagini reprezentand mai multe obiecte asemanatoare sau identice cu primul. invatatorul prezinta un jeton cu un singur obiect si il denumeste. Elevul va trebui sa arate jetonul cuprinzand in imagine doua sau trei obiecte si sa le denumeasca.

'Jocul cu batista' - urmareste formarea deprinderii de a se acorda adjectivul cu substantivul. Elevii stau in banca. Un elev ia batista si iese in fata clasei, o arunca unui coleg spunand un cuvant (de regula un subsatantiv: floare, fata etc). Elevul care prinde batista trebuie sa spuna un cuvant care arata o insusire a primului (parfumata, rosie, proaspata, cuminte, frumoasa, gospodina etc). Daca isi indeplineste corect sarcina, trece in fata clasei si arunca el batista altui coleg spunand un substaniv.

'Sa asezam cartonasele' - vizeaza formarea deprinderii de a construi propozitii simple, corecte din punct de vedere gramatical. invatatorul prezinta o imagine (reprezentand diferite fiinte: un copil, un cal, un medic, un invatator etc). Copilul care are imaginea pereche se va ridica si o va aseza langa prima, pe plansa. Va formula propozitia corespunzatoare imaginii (Un elev citeste. Un cal alearga.)

'Bagheta fermecata ' - vizeaza formarea deprinderii de a alcatui propozitii corecte din punct de vedere gramatical. invatatorul incepe o propozitie si atinge cu bagheta fermecata un elev care va avea sarcina sa termine propozitia.

'indreapta gresala !' - invatatorul va prezena in paralel cate doua propozitii, una formulata corect si cealalta incorect. Elevul va trebui sa pronunte propozitia corecta. Jocul se va desfasura pe etape. Se vor face greseli de tipul: omisiuni, inversiune de sunete (piatra - piata, banca - panca, strugure - sturgure etc).

'Cine lipseste ? ' - invatatorul va prezenta jetoane sau fise cu propozitii paralele. O propozitie completa si una incompleta.Elevii trebuie sa sesizeze ce cuvant lipseste.

'Eu zic, tu zici' - vizeaza cultivarea vorbirii expresive prin folosirea diminutivelor. invatatorul va avea pe catedra o serie de jetoane asezate cu fata in jos. Elevul solicitat vine la catedra, ia un jeton si il arata spre colegi, dupa care va spune diminutivul cuvantului reprezentat de imagine. Exemple: copil - copilas, rata - ratusca, galeata - galetusa etc.

'Cum se spune corect ? ' - vizeaza folosirea corecta a pronumelui personal in vorbire. Elevii primesc fise de lucru pe care vor fi scrise de o parte pronume personale, iar in cealalta parte verbe. Elevii vor avea ca sarcina sa uneasca prin linii pronumele cu verbele potrivite in asa fel incat sa fie corecta exprimarea din punct de vedere gramatical.

Exemple:

Eu  alergam.

Noi  lucrezi.

Tu  sunt bucuros.

Ele  citeste.

Ea  se joaca.

'Steguletul calator' - vizeaza dezvoltarea deprinderii de a face corect acordul subiectului cu predicatul. invatatorul va scrie la tabla propozitii neterminate. Elevul care va avea steguletul in mana va completa propozitia cu forma corecta a predicatului si va inmana steguletul altui coleg. Exemple:  Cartea si caietul lui Mihai sunt (curat). La scoala toti elevii (a invata). Unii. . . frumos, (a canta) Saniile la vale. (a aluneca) etc.

10. Jocuri pentru dezvoltarea vocabularului. 'A (al) cui este ? ' - vizeaza folosirea corecta a substantivelor comune si proprii, a unor pronume (posesiv, demonstrativ, de politete). invatatorul va chema cate un copil cae va extrage din saculet un obiect sau imaginea unui obiect si va formula corect raspunsul la intrebarea ' A (al) cui este ?' Exemple : Cartea este a scolarului.

Fundita este a fetitei. Seringa este a medicului. Etc.

'Jocuri de constructie' - acestea urmaresc antrenarea unor termeni referitori la forma, marime, culoare, spatiu.

Exemple : 'Unde am asezat jucaria ?' 'Jocul asemanarilor' 'Jocul figurilor geometrice' 'Ghici ce s-a intamplat'

'Unde a zburat fluturele ?' - vizeaza formarea deprinderii de a utiliza adverbele de loc in precizarea reprezentarilor spatiale. invatatorul va prezenta o plansa in fata elevilor. De preferat este sa se intuiasca o plansa reprezentand o livada sau o gradina, o curte, un parc etc. Elevii vor inchide ochii, iar invatatorul va fixa un fluturas intr-un anumit loc pe plansa, punand intrebarea: 'Unde a zburat fluturele rosu ?' Elevii vor trebui sa formuleze cat mai precis raspunsul.

'Eu spun tu ce spui ?' - are ca scop activizarea vocabularului prin folosirea cuvintelor cu sens contrar. La semnalul invatatorului copiii vor cauta civintele cu sens contrar celor date de el.

'Jocuri cu cantec si miscare' - urmaresc corespondenta dintre numele de actiune (reala) si utilizarea unor termeni corespunzatori pentru diverse notiuni spatiale. Ex. : Misca vantul frunzele, La padure, Hora.

'Jocuri ghicitori' - urmaresc recunoasterea si denumirea unor obiecte, fiinte, fenomene naturale, anotimpuri, pe baza unor descrieri partiale. Ex. : Ghici cine (ce) este asa ? Se pot organiza jocuri de identificare si denumire a unor actiuni, ocupatii, meserii pe baza de pantomima. Exemple: 'Cine sunt?, Ce am facut?'

'Jocuri cu imagini' - invatatorul expune la tabla imagini ilustrand obiecte si persoane in miscare. Elevii sunt solicitati sa formuleze enunturi adecvate imaginilor si sa le spuna in ordinea desfasurarii cronologice. Se pot folosi imagini din povestile cunoscute de elevi.

'Jocul de dramatizare ' - este o activitate indragita de copii, deoarece le da posibilitatea de a se transpune in 'pielea' personajului respectiv, imprumutand comportamentele verbale si atitudinile gata elaborate de la acestea. invatatorul va participa la aceste activitati pentru a dinamiza conversatia si pentru a sugestiona pozitiv pe copii.

. Jocuri didactice care vizeaza gandirea, imaginatia, limbajul

'Este adevarat ? ' - are ca scop sa dezvolte la copii capacitatea de a sesiza realul dintr-o situatie data, pe baza cunostintelor acumulate anterior. Copiii sunt impartiti in doua grupe si se organizeaza un concurs. Se pun intrebari de tipul :

Este adevarat ca autoturismul are 6 roti ?

Dupa vara vine iarna. Asa este ?

Saptamana are 10 zile. Asa este ?

Elefantul este mai mic decat cainele. Asa este ?

Vulpea este animal domestic. Asa este ?

Randunica eate o pasare calatoare. Asa este ?

Va castiga grupa care va da cele mai multe raspunsuri corecte.

'Vietuitoarele' - vizeaza cunoasterea lumii inconjuratoare. Elevii vor primi fise pe care vor fi scrise propozitii incomplete.

Cum sunt? Furnica este harnica.

Iepurasul este

Vulpea este

Fluturasul este

Floarea este Etc.

'Stopul' - vizeaza cunoasterea culorilor semaforului si dezvoltarea deprinderii de a traversa corect strada. Se va intui o plansa care reprezinta imaginea unui semafor, dupa care se va organiza un concurs: Cine invata mai repede versurile ?

'Nelu-ar vrea strada sa treaca, Dar nu stie cum s-o faca. Iata ca Razvan apare Si-i explica cu rabdare: - Cand e rosu, te opresti; Cand e galben nu pornesti, Verdele daca te cheama, Tu sa treci fara de teama. Semaforul spune : Hai ! Acum treci ! Acum mai stai !'

'Lucrurile' - vizeaza dezvoltarea proceselor gandirii prin efectuarea corespondentei dintre obiectele prezentate.

Elevii primesc fise cu desenele urmatoare

Au ca sarcina sa denumeasca obiectele desenate si sa faca legatura dintre ele cu ajutorul sagetilor.

'Raspunde atent' - vizeaza dezvoltarea atentiei elevilor. Elevii se aseaza in linie in fata invatatorului care indica cate un copil si striga: pamant, aer, apa,. Elevul indicat va raspunde in timp de 5 - 10 secunde spunand numele unui animal sau pasare care traieste in mediul respectiv.

De exemplu: pamant - caine

apa - peste

aer vrabie

Daca raspunsul este gresit, elevul este depunctat.

'Gradina zoologica' - pe 12 dreptunghiuri de carton de marime 40/60 cm.fiecare, se deseneaza cate un animal de dimensiuni egale, apoi, cartoanele se taie in doua pe inaltime, astfel incat fiecare figura de animal sa fie compusa din doua parti egale. Pe un panou se vor aseza, unele sub altele, jumatatile care reprezinta partile din fata ale corpului si se acopera cu o perdea. Cand incepe concursul, se arata desenele expuse timp de un minut, apoi sunt din nou acoperite. Se cere ca in timp de trei minute, sa aseze in partea cealalta jumatatile care lipsesc pentru a intregi animalele. Acest joc se poate realiza si cu alte desene, de exemplu - figuri geometrice.

Desigur ca insusirea citi-scrisului in scoala speciala este o activitate complexa cu multe oscilatii si intoarceri la stadiile initiale.

Consideram ca jocurile didactice descrise pot fi utilizate cu succes de catre invatatori in insusirea si dezvoltarea deprinderilor de scris-citit, facilitand astfel procesul de invatare si implicit adaptarea lor scolara si sociala.