Tulburarea de personalitate de tip antisocial

Tulburarea de personalitate de tip antisocial

Caracteristici:

inca din copilarie individul nu respecta nici o regula, norma, reglementare atat in joc, in familie sau la scoala. Aceasta tulburare se cristalizeaza in adolescenta; din punct de vedere statistic circa 75% din populatia penitenciarelor sunt diagnosticati cu tulburarea de personalitate de tip antisocial.

sinonimii: psihopatia amorala/sociopatia.

La varsta adolescentei si a adultului tanar, respectivul nu se poate integra in nici o activitate socio-profesionala, comportamentul sau deviant ducand de cele mai multe ori la incalcarea legilor (delicventa).

Devianta - abaterea de la limitele de normalitate si de comportament stabilite de un grup social.

Delincventa - incalcarea legilor.

Alte caracteristici ale individului cu tulburare antisociala:

inconsecventa comportamental-atitudinala

inconstanta pe planul relatiilor

insensibilitate, nerezonanta emotional-afectiva fata de cei din jur, fata de problemele lor, mai ales fata de cei din familie. S-a comentat ca cei din familia respectivului dezvolta depresii, nevroze sau alcoolism.

este cel care incalca constant orice fel de regula.

Delincventa - ansamblul comportamentelor cu caracer antisocial prin care se incalca legile unei societati sau a unei comunitati. In toate formele sale de manifestare, delincventa prezinta o amenintare la adresa echilibrului social.

Din punct de vedere psihologic, studiul legat de delincventa trebuie sa vizeze atat structura de personalitate (trasaturile si caracteristicile psihoindividuale ale subiectului- acestia reprezinta factorii psihogeni ai comportamentului delincvent) cat si aspecte legate de contextul social.

Cauzele interne ale delincventei pot fi indentificarea structurii generale a personalitatii cat si in planul schemelor relationale (modul de relationare) pe care individul le-a preluat inca din copilarie.

Din punct de vedere statistic consumul de alcool si droguri este unul din cei mai importanti factori in producerea comportamentelor delincvente.

Foarte important - starile de frustrare vs. agresivitate precum si esecurile repetate in planul relatiilor sau pe plan socio-profesional. Cauzele externe ale delincventei, deriva concret din modul defectuos de organizare a grupurilor sociale, a institutiilor si organizatiilor si mai ales din crizele sociale. Putem vorbi de un profil psihologic al delincventului ce poate curpinde elementele:

tendinte agresive, manifeste sau latente

carentele educationale, problemele conflictuale din familie

instabilitatea emotionala si fragilitatea Eului

sentimente accentuate de insecuritate si frustrare

inadaptarea sociala si profesionala

provenienta din familii dezorganizate sau camine de copii

anturajul si influenta directa a unor grupuri delincvente

tendinte spre conduite duplicitare si egocentrice

tulburari de personalitate, de comportament (in special tulburarea de personalitate numita psihopatia antisociala)

Rolul climatului familial

climatul educational familial este o formatiune psihosociala complexa, cuprinzand ansamblul de stari psihice, modul de relationare interpersonala si anumite atitudini specifice ce caracterizeaza grupul familial respectiv.

Acest climat apare ca un filtru cu nuante pozitive sau negative intre influentele educationale exercitate de parinti si achizitiile comportamentale reale de la nivelul personalitatii individului.

Climatul familial poate fi analizat din perspectiva mai multor factori:

modul de relationare interpersonala intre cei 2 parinti - nivelul de apropiere si intelegere, acordul sau dezacordul in privinta unor situatii probleme, precum si modul cum este perceput acest mod de relationare de catre copil

sistemul de atitudini parentale in raport cu diferitele norme si valori sociale

modul cum este perceput copilul de catre parinti

modul de manifestare a autoritatii parintilor (unitar sau diferentiat intre cei 2)

gradul de acceptare a unor comportamente variate ale copilului

dinamica aparitiei unor stari conflictuale

modul de aplicare al sanctiunilor si recompenselor

climatul familial hiper-autoritar sau hiper-permisiv.

Climatul familial hiper-autoritar

severitate excesiva

atitudinile rigide

impunerea unor interdictii nelipsite de brutalitate

Toate acestea isi lasa in mod semnificativ amprenta asupra procesului de formare a personalitatii copilului

-de obicei parintii impun un anumit standard ce depaseste posibilitatile reale ale acestora (psihologice cat si fizice). In acest caz copiii sunt pusi mai mereu in fata unui volum mare de sarcini pentru a putea realiza cat mai rapid acele achizitii menite sa corespunda intru totul aspiratiilor si asteptarilor parintilor.

Mentinerea copilului in climatul hiper-sever, determina treptat modificari importante intr-una din cele mai importante laturi ale personalitatii, si anume, in cea relational-atitudinala, valorica. Ca urmare a unei suite de frustratii acumulate in timp, individul va avea o reactie de protest si revolta nu numai in cazul crizei adolescentei ci fata de orice fel de influenta exercitata asupra sa.

In cazul parintilor hiper-autoritari opereaza cu anumite imagini vis-a-vis de proprii copii, imagini defavorabile acestora:

a.        copilul pitic - considerat in permanenta o fiinta nedezvoltata care mereu trebuie sa fie certata si pusa la punct si careia ii trebuiesc interdictii permanente. Acesta in ochii parintilor ramane o fiinta nedezvoltata.

b.       copilul marioneta - cat se poate de cuminte si sa corespunda intru totul dorintelor parintilor si exigentelor lor

c.        copilul salbatic - ce trebuie dresat mereu si ale carui porniri trebuie sa fie mereu reprimate.

Climatul familial hiper-permisiv

Copiii crescuti fara nici un fel de constrangere, avadu-i in permanenta la dispozitie pe ambii parinti pentru a le satisface orice dorinta, nu vor putea sa suporte nici un fel de frustare si nici un fel de cadru in care exista disciplina sau norme. Si in cazul acestora putem vorbi de anumite imagini mentale cu care acestia opereaza in defavoarea copiilor:

a.        copilul idol - pur, inocent, adorat pentru perfectiunea lui

b.       copilul rege - ale carui dorinte sunt porunci ce trebuiesc indeplinite imediat de catre parinti si care necesita orice sacrificiu din partea acestora. In aceste familii dorinta copilului este intotdeauna pe primul loc. De aceea conduitele delincvente ce pot sa apara mai tarziu se explica in cea mai mare masura prin rezistenta scazuta la cea mai mica frustratie (nu exista o cauza 100% pentru delincventa).