METODE - TEHNICI - INSTRUMENTE DE FORMARE

METODE - TEHNICI - INSTRUMENTE DE FORMARE

Metodele de formare pot fi grupate pe doua categorii: metode centrate pe formator si metode centrate pe grup.

METODELE CENTRATE PE FORMATOR

1. Prelegerea

Prelegerea (expunerea realizata de formator centrata pe elemente de continut - cunostinae declarative) este cea mai frecventa intr-o abordare formativa.

Perspectiva interactiva este foarte usor de realizat in conditiile in care luam in considerare urmatoarele:

• Stimularea interesului participantilor prin: intrarea in prelegere prin intermediul unei glume, povesti, imagini captivante si in deplina relatie cu ceea ce urmeaza sa fie predat prin intermediul prelegerii; prezentarea unei probleme / studiu de caz pe care se focalizeaza prezentarea; lansarea unei intrebari incitante (astfel incat participantii sa fie atenti la prelegere pentru a afla raspunsul).
• Aprofundarea intelegerii participantilor prin: folosirea de exemple si analogii pe parcursul prezentarii (pe cat posibil cu trimitere la viata reala); dublarea verbalului cu alte coduri - oferirea de imagini, grafice si alte materiale ilustrative; folosirea limbajului corporal.
• Implicarea participantilor pe parcursul prelegerii prin intreruperea prelegerii: pentru a incita participantii la a oferi exemple, analogii, experiente personale; pentru a da raspunsuri la diferite intrebari; pentru a efectua o sarcina scurta care clarifica diverse pozitii enuntate.
• Evitarea unui punct final la final: incheierea prelegerii prin intermediul unei probleme / aplicatii care urmeaza a fi rezolvata de catre participanti; solicitarea participantilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona.

2. Demonstratia

Exista cateva recomandari pentru o demonstratie de succes:

• Exerseaza tu insuti
• Asigura-te ca materialele si echipamentele sunt in bune conditii
• Aranjeaza scaunele pentru buna vedere si auditie
• Nu imprastia obiectele in grup pentru a nu distrage atentia
• Coreleaza demonstratia cu scopul propus
• Arata si explica procedura etapa cu etapa
• Explica termenii noi
• Prezinta demonstratia usor, etapa cu etapa
• Intreaba participantii despre procedurile demonstratiei ca sa te asiguri ca au inteles
• Urmareste limbajul non-verbal al participantilor, vei sti daca este nevoie sa repeti procedurile
• Incurajeaza participantii sa se implice activ
• Rezuma etapele si punctele cheie
• Cere feed-back de la participanti.

3. Metoda puzzle

Este utila de folosit in cazul in care partiicpantii au de stabilit impreuna o lista de control, ai carei pasi sunt dati deja de formator sau identificati prin brainstorming de catre participanti. Grupul va aranja aceste etape in succesiune logica, sau in secventa lor cronologica, intr-o anumita limita d timp. Ulterior se discuta in grup procedura si concluziile.

4. Studiul de caz

Este o analiza a unei situatii ipotetice, prin care participantii identifica variante de actiune si iaudecizii in conformitate cu propriul sistem de valori. Un studiu de caz descrie pe scurt o situatie unde exista o dilema. Aceasta dilema constituie baza discutiei. Se poate discuta in grupuri mici ce strategie se poate aborda. In grupul mare se impartasesc diferite pareri.

Etapele studiului de caz sunt:

Prezentati cazul.

Dati participansilor timp suficient sa se familiarizeze cu cazul.

Prezentati problema de rezolvat sau intrebarile pentru discutia finala.

Dati participantilor timp pentru rezolvarea problemei.

Participnatii prezinta solutiile / raspunsurile.

Discutati toate raspunsurile / solutiile posibile.

Intrebati participantii ce au invatat din acest exercitiu.

Rezumati.

METODE CENTRATE PE GRUP

Icebreak (spargatorul de gheata)

Este un exercitiu de deschidere si acomodare.

Rolul exercitiului:

• Sa-i ajute pe participanti sa se obisnuiasca cu cei din jur; sa se simta in largul lor.
• Incalzeste atmosfera si energizeza participantii.
• Introduce obiective educationale specifice sau face legatura cu subiectul de prezentat.
• Defineste personalitatea grupului si a membrilor lui.
• Da tonul cursului, creand un climat necompetitiv.
• Construieste si mentine increderea in sine a participantilor.
• Dezvolta un nivel bazal pentru participare.

Aceasta metoda poate include jocuri, activitati neconventionale. Din acest motiv este important sa se tina cont de contextul cultural si cadrul in care se defasoara cursul.

Brainstorming-ul

Reprezinta formularea a cat mai multor idei - oricat de fanteziste ar parea - ca raspuns la o situatie

data. Pentru a ajunge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai mare.

Pentru derularea optima a unui brainstorming se pot parcurge urmatoarele etape:

• Alegerea temei si a sarcinii de lucru.
• Solicitarea exprimarii intr-un mod cat mai rapid. Se pot face asociatii cu afirmatiile celorlalti, dar sub nici un motiv nu se va admite critica ideilor celorlalti participanti.
• Scrierea tuturor ideilor.
• Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de solutiile eficiente pentru problema supusa atentiei.
• Afisarea ideilor rezultate in forme cat mai variate si originale: cuvinte, colaje, imagini, desene, cantece, joc de rol etc.

Lucrul in grupe mici

Este o activitate care permite participnatilor sa-si impartaseasca experientele, ideile sau sa rezolve

probleme. La lucrul pe grupe mici este indicat sa tinem cont de urmatoarele lucruri:

Sarcinile date grupului trebuie sa fie foarte clare.

Limitele de timp trebuiesc aduse la cunostinta participantilor.

Participnatii trebuie sa fie capabili sa se asculte unii pe ceilalati, chiar daca nu intotdeuna sunt de acord cu ce spun colegii lor.

Discutiile de grup nu trebuie sa fie dominate d eo persoana.

Marimea grupului trebuie sa fie intre 4 - 7 persoane.

Fiecare participant trebuie incurajat sa participe.

Piramida (bulgarele de zapada)

Presupune reducerea numarului de elemente, aspecte ale unei probleme / situatii pentru

focalizarea celor esentiale. Se recomanda respectarea urmatoarelor etape:

• Impartirea grupului in echipe de 7 - 8 persoane.
• Enuntarea temei.
• Fiecare participant noteaza ideile si le aseaza in centrul mesei.
• Fiecare participant citeste ideile si le ierarhizeaza (1 - 8). Se vor retine primele 2 - 3.
• Se reuneste tot grupul cu cele doua idei de la fiecare grup mic si se repeta algoritmul. Astfel, se vor retine aspectele / ideile pe care tot grupul le considera relevante.

Discutia in grupul mare

Consta intr-un schimb organizat de informatii si idei, de impresii, pareri, critici si propuneri in jurul

unei teme date, in scopul examinarii si clarificarii in comun a unor notiuni, idei, al consolidarii si sistematizarii datelor si conceptelor, al explorarii unei analogii, similitudini si diferente, al solutionarii unor probleme. Etapele pentru acesta metoda constau in:

• Stabilirea regulilor discutiei si reamintirea acestor reguli.
• Dispunerea participantilor in cerc sau semicerc.
• Prezentarea subiectului discutiei cu claritate si intr-un mod care sa incurajeze exprimarea ideilor.
• Modelarea discutiei facilitand exprimarea punctelor de vedere.

Acvariul

Consta in furnizarea unui context in care participantii pot sa exerseze observtia care sa contribuie

la dezvoltarea spriritului critic si a intelegerii diferentelor de opinie. Presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

• Impartirea participantilor in doua grupe asezate in cercuri concentrice.
• Prezentarea sarcinii sau a temei discutiei.
• Distribuirea fiselor de observatie persoanelor din exterior.
• Invitarea grupului interior la executarea sarcinii de lucru.
• Invitarea grupului exterior la observare si notare a ceea ce se dicuta si ceea ce se intampla in cercul interior.
• Grupul exterior prezinta grupului interior observatiile in legatura cu ceea ce s-a intamplat.
• Se realizeaza analiza comportamentului participantilor care au fost observati.
• Se realizezaa rezumatul experientei.

Jocul de rol

In cadrul acestei metode, doua sau mai multe persoane joaca roluri intr-un scenariu prestabilit. Se

respecta urmatoarele etape:

• Se pregatesc actorii astfel incat sa isi inteleaga rolurile.
• Se pregatesc observatorii in legatura cu elementele pe care trebuie sa le identifice.
• Se aranjeaza ambianta astfel incat audienta sa stie ce implica situatia.
• Se asista jocul de rol.
• Se multumeste actorilor si se scot din rol.
• Actorii sunt intrebati cum s-au simtit jucand acel rol
• Audienta este rugata sa prezinte reactiile si observatiile.
• Se discuta eventualele reactii fata de ceea ce s-a pus in scena.
• Se intreaba participantii ce au invatat din acest exercitiu si se formuleaza principii cu caracter general valabil.
• Se intreaba participantii ce legatura exista intre situatia jucata si realitate.
• Se formuleaza concluzia.