Zborul la incidente mari
Circa 20% din accientele aviatice ale ultimilor ani inregistrate pe plan mondial si mult mai multe in tara noastra au fost legate de angajarea in limita de viteza survenita in urma zborurilor la unghiuri de incidenta mari, apropiate de unghiul acritic (vezi Fig. 72.).
Fig. 72. Cz functie de a Fig. 73.
Pentru planoare, zborul cu viteze mici corespunzator pe curba Cz(a) zonei A, este uzual intalnit la spiralarea in caminul termic, procedurile de decolare si aterizare (mai ales in cazul terenurilor obstacolate alese din aer), sau mentinerea punctului fix la zborul in curenti ondulatorii.
In oricare din aceste situatii, putem ajunge prin cresterea unghiului de incidenta Da, din zona subcritica in zona supercritica, rezultand o scadere mai mult sau mai putin accentuata a Cz-ului functie de comportarea fiecarui tip de profil in parte (Fig. 73.):
a = unghi de incidenta subcritic;
a = unghi de incidenta supercritic;
Forta portanta :
|
se va diminua, ecuatia de echilibru a fortelor in evolutia respectiva nu va mai fi satisfacuta si planorul se va angaja.
Modificarea Da a unghiului de incidenta poate apare:
- comandat, prin actiunea pilotului asupra comenzilor;
- accidental, datorita unor rafale verticale ale aerului.
In primul caz aripa planorului gasindu-se initial la incidenta a (vezi Fig. 73.), urmatoarele situatii sunt frecvent intalnite:
a. dintr-un motiv anume, pilotul trage mansa. Profundorul se bracheaza in sus si da nastere unui moment care va ridica botul planorului, marind astfel unghiul de incidenta al aripii de la valoarea a la a . Urmeaza conform celor aratate mai sus angajarea functie de pozitia planorului in momentul respectiv;
b. pilotul bracheaza brusc voletul. Acesta coboara, marind curbura profilului. Pe zona aripii dotata cu volet, se depaseste acritic (vezi variatia coeficientului aerodinamic paragraful 10.2.) si planorul se angajeaza de regula pe bot, daca nu este inclinat.
Fig. 74.
c. Pilotul bracheaza de asemenea brusc si cu amplitudine mare eleroanele. Pe aripa care coboara, datorita componentei verticale a curentului de aer ce ataca profilul, incidenta creste si acr este depasit,
planorul angajandu-se pe aripa respectiva (vezi Fig. 75.A.).
Si in cel de-al doilea caz, datorat unei rafale verticale, aripa planorului gasindu-se initial tot la incidenta a (Fig. 73.), prin compunerea vitezelor pe profil, exista posibilitatea depasirii incidentei critice, urmand angajarea planorului (vezi Fig. 75.A.).
Modificarea necomandata Da va fi cu atat mai mare cu cat:
- viteza de zbor este mai mica;
- viteza rafalei verticale este mai mare.
Demn de remarcat este faptul ca toate situatiile prezentate in cele de mai sus pot apare atat la zborul in linie dreapta, cat si la cel in viraj sau spirala, unde datorita unghiului de inclinare al aripii fata de orizontala, forta portanta necesara sustentatiei este mai mare (vezi paragraful A.14.):
|
si deci, cu atat mai mult se fac simtite efectele depasirii incidentei critice. Din acest motiv, in timpul spiralarii in termica, un planor se poate angaja la viteze superioare vitezei limita.
Unghiul critic mai poate fi depasit si din alte cauze cum ar fi:
- efectul de giratie asupra aripii din interiorul virajului (datorita scaderii vitezei); sau
- viteza indusa de aripa pe ampenajul orizontal, ducand la angajarea acestuia.
Fig. 75. Modificarea accidentala a unghiului a
1. Masuri si manevre pentru evitarea depasirii unghiului acritic
A. Din constructie se prevad:
- curse diferentiale la eleroane (eleronul care coboara se bracheaza mai putin ca cel care urca);
- fante la bordul de atac al aripii si al flapsului, care intarzie desprinderea fileurilor de aer de pe profil.
B. Manevrele care se executa dupa ce s-au produs simptomele aparitiei unghiului critic sunt urmatoarele:
- se reduce unghiul de incidenta prin usoara impingere a mansei spre inainte;
- se reduce viteza de rotire prin reducerea cursei palonierului.
Dupa ce s-a produs efectul primelor doua comenzi, se va reduce inclinarea laterala cu mansa.
Este interzisa in timpul virajului scoaterea din inclinare ca prima manevra, in momentul aparitiei tremuraturilor care preced angajarea.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |