MOSNITA VECHE (com. Mosnita Noua, jud. Timis) -arheologie

MOSNITA VECHE (com. Mosnita Noua, jud. Timis)

I. Date LMI Timis 2004:

a. cod LMI 2004: TM-I-s-B-06072

b. informatii LMI 2004: Tumuli; sat MOSNITA VECHE; comuna MOSNITA NOUA; 'Satul batran"; mil. II a. Chr. Epoca bronzului

c. cod eGISpat 2007: Mosnita Veche, Obiectiv 1

II. Istoricul cercetarilor: "Satul batran" de la Mosnita Veche, pe langa alte numeroase situatii similare din LMI Timis 2004, a generat dificultati in investigare. Singurele informatii bibliografice despre "tumulii" de epoca bronzului de la Mosnita Veche se regasesc in repertoriul lui Medelet si Bugilan[1], unde se afirma textual: "«Tumulii funerari» din punctul numit «Satu Batran», la 3 km nord de sat, sub padurea Bistra, care au fost inclusi pe lista rezervatiilor arheologice declarate ca atare de Consiliul Popular Judetean Timis, sunt, de fapt, ridicaturi de pamant indicand locul caselor din vatra satului, in sec. XVIII". Asa cum se va vedea, in cazul "Satului batran" de la Mosnita Veche avem de a face cu trei tipuri de confuzii: cronologica, de atribuire a functionalitatii obiectivului arheologic si topografica.

Primele informatii documentare prezinta localitatea Monisa ca facand parte, la 1333, dintre parohiile incluse in dioceza Cenadului[2]. Istoria ulterioara a localitatii comporta o lunga perioada despre care datele documentare sunt lacunare, dar care pot fi suplinite prin informatiile furnizate de cercetarile arheologice sistematice de teren . Alte repere de la inceputurile epocii moderne vizeaza anii 1690-1700, cand la Marsigli apare sub numele de Mosnitza, apelativ figurat si in conscriptia localitatilor banatene din 1717 , avand 50 de case. Cucerirea habsburgica a Banatului aduce schimbari majore in sursele de informare, materialele cartografice ale secolului XVIII oferind date deosebit de importante. Pe harta lui Mercy (1723-1725) localitatea Mosnitza apare cu simbolul de sat locuit. De o importanta deosebita sunt harta lui Griselini, prima ridicare topografica militara a Banatului habsburgic din 1769-1772 si planul cadastral al Mosnitei din 1774 . Identificarea in teren a vetrei localitatii de dinainte de sistematizarea habsburgica a reprezentat o constanta in cercetarea istorica moderna, incercarile rezumandu-se, in cea mai mare parte, la coroborarea datelor cartografiei secolului XVIII cu toponimia si traditia locala, pastrata inca in memoria colectiva a comunitatii. Un astfel de episod al traditiei locale, invocat in toate lucrarile care vizeaza istoria Mosnitei, il are in plan central pe un anume "Mos Nita", un intelept al satului de pe vechea vatra, amplasata undeva pe grindurile inconjurate de bratele inundabile ale Paraului Subuleasa. Nemultumiti de desele inundatii ale paraului respectiv si la sfaturile legendarului "Mos Nita", comunitatea se stramuta pe o vatra noua, undeva mai la S de cea initiala .

Fig. 1. "Satul batran" pe harta din 1769-1772

Pornind de la aceste informatii, in octombrie 2006 membri proiectului eGISpat Timis demareaza informarile si verificarile de teren. Primul areal de investigare vizeaza zona Padurii Bistra (sectorul "Cotul Babei" si "Cotul Ciorii"), unde atat LMI Timis 2004, cat si repertoriul lui Medelet si Bugilan plaseaza "Satul batran", dar fara a se ajunge la rezultatele scontate (se descopera, cu acest prilej, o asezare neolitica si o asezare medievala de sec. XIV-XV). Ulterior, in urma unor informari in localitatea Mosnita Veche, identificam in teren arealul unei vetre de sat medievale unde, intr-adevar, se vad limpede la suprafata terenului fundamentele caselor, sub forma unor movile de pamant. Coroborand datele avute la momentul respectiv la dispozitie, consideram ca acest sit este cel vizat de LMI Timis 2004 si efectuam ridicarea topografica cu Statia Totala.

În contextul demararii proiectului vizand intocmirea monografiei arheologice a localitatii Mosnita Veche, in martie 2010 se continua investigatiile din anul 2006, prin realizarea unei cercetari sistematice si exhaustive de teren a hotarului cadastral al localitatii Mosnita Veche. Observatiile inregistrate cu acest prilej permit formularea urmatoarelor constatari preliminare :

Plasarea "Satului batran" sub Padurea Bistra este eronata, cercetarile sistematice de teren desfasurate in momente prielnice (primavara devreme, in sezon fara vegetatie) neevidentiind urme arheologice atribuibile epocii medievale.

Pe terasele din versantul stang al Paraului Bistra, cel care formeaza latura sudica a padurii omonime, au fost identificate 11 asezari, majoritatea preistorice (neolitice, epoca bronzului si hallstattiene). S-a evidentiat si o mare si bogata asezare medieval dezvoltata (sec. XIV-XV), probabil vechea localitate disparuta Bistra. Au fost identificate, de asemenea, doua mici asezari medieval tarzii (sec. XVI-XVII), reprezentand grupuri de salase sau comunitati izolate, dezvoltate pe terasa proeminenta din versantul stang al Paraului Bistra.

În locatia unde traditia locala plaseaza "Satul Batran", in zona Paraului Subuleasa, cercetarile sistematice de teren au identificat o mare si bogata asezare medievala, databila intre sec. XV-XVIII, care poate fi vatra satului mentionata si in cartografia habsburgica a veacului XVIII. În acest areal, pe o suprafata de cateva sute de hectare au fost surprinse, pe langa aceasta asezare centrala, inca alte 10 concentrari distincte de artefacte, contemporane cu marea asezare, putand reprezenta cuiburi de locuinte sau dependinte mestesugaresti (una dintre aceste concentrari este reprezentata de un atelier de fierar, fapt dedus din concentrarea masiva de fragmente de lupa si zgura de fier). Paleogeografia zonei a fost marcata profund de interventiile masive de regularizari, asanari si desecari din perioada habsburgica si comunista (nivelul panzei freatice a fost coborat cu circa 3 metri fata de starea naturala), dar observatiile atente din teren au putut decela peisajul initial, siturile ocupand terase si grinduri inaltate cu circa 2 metri fata de zonele inundabile sau de baltire.

locatia topografiata ca fiind "Satul batran" este reprezentata de o alta vatra medievala, databila, de asemenea, intre sec. XV-XVIII, vatra din care mai sunt vizibile movilele de pamant care au format locuintele si anexele gospodaresti. Verificarile minutioase de teren au relevat faptul ca situl respectiv are o extensie mult mai mare spre E decat zona movilelor, de-a lungul unui meandru fosil. În teren, dar si pe imaginile satelitare si ortofotoplanuri este vizibil traiectul unor valuri liniare de pamant, provenind probabil de la parcelarile habsburgice de la finele sec. XVIII, parcelari care au nivelat latura estica a asezarii respective[8]. La 620 m NNE de acest punct se regaseste o alta vatra de localitate, amplasata pe un grind inconjurat de mandre fosile, de unde s-au recoltat fragmente ceramice identice cu cele din obiectivul arheologic topografiat pentru LMI Timis. În urma analizei materialului arheologic recoltat de la suprafata terenului, se constata numeroase analogii intre siturile din zona Paraului Subuleasa (unde traditia locala plaseaza "Satul batran", respectiv "Das Alte Dorf din hartile sec. XVIII) si cel topografiat de noi, putand reprezenta vetre de sat contemporane sau a caror datare absoluta nu poate fi precizata doar prin cercetari de teren.

Pe baza acestor date, s-a putut constata ca "Satul batran" nu are nici o legatura cu actuala Padure Bistra, dar si ca intre asezarile medievale de pe Paraul Subuleasa si cel topografiat de noi exista o relatie de contemporaneitate sau apropiere in timp (doar demararea unor viitoare campanii de cercetari arheologice sistematice va fi in masura sa aduca nuantari cronologice mai fine decat stricta cronologie data de materialul arheologic descoperit la suprafata terenului). "Movilele de pamant" mentionate de LMI sunt, asa cum se preciza si in studiul lui Medelet si Bugilan, amprentele locuintelor si dependintelor gospodaresti din ultima faza de existenta a unei asezari care a functionat intre sec. XV-XVIII, neavand nici o legatura cu "tumuli" de epoca bronzului.

III. Date geografice despre sit:

a. punct: "Satu Batran"

b. reper localizare : la 2,12 km V de biserica ortodoxa din Mosnita Veche; la 3,07 km NNV de biserica ortodoxa din Mosnita Noua si la 2,44 km SSE de biserica ortodoxa din Ghiroda

c. reper hidrografic: la 1,6 km SE de actualul versant stang al Canalului Bega

d. descriere geografica: obiectivul arheologic ocupa o terasa bine profilata din versantul stang al unui meandru, actualmente fosil, din bazinul initial al Paraului Subuleasa sau al Paraului Bistra (interventiile hidroameliorative din epoca moderna au schimbat substantial peisajul initial). Latura vestica a sitului este distrusa complet de un canal de desecare modern, iar latura estica a fost nivelata, probabil la sfarsitul sec. XVIII, pentru crearea loturilor agrare.

e. coordonate GPS: 45 44 54 N 21 18 58 E; 88 m altitudine

f. coordonate Stereo 70:

g. imagine satelitara cu localizarea obiectivului:

h. imagini de suprafata:

Fig. 2. "Satul batran vazut dinspre E"

Fig. 3. "Satu batran" vazut dinspre SV

i. harta topografica 1:25.000 cu localizarea obiectivului:

j. planuri topografice: de introdus!!!

IV. Date istorice despre sit:

a. tip sit: asezare deschisa multistratificata

b. datare: epoca medieval dezvoltata si tarzie

c. material arheologic: cercetarile arheologice de teren au relevat sporadice fragmente ceramice medieval dezvoltate si tarzii, provenind din una din veche vetre ale localitatii Mosnita Veche de dinainte de sistematizarea habsburgica. Cantitatea redusa de material arheologic este conditionata de faptul ca terenul pe care se afla situl este pasune si nu a fost supusa unor lucrari agricole recente.

d. fotografii si desene artefacte:

V. Importanta sitului:

a. starea de conservare: buna, afectat pe latura de V de construirea unui canal de desecare modern.

b. stare actuala: pasune

c. importanta si relevanta stiintifica: situl arheologic in cauza prezinta, chiar si in stadiul actual al investigarii sale, o importanta stiintifica sporita in demararea unor cercetari complexe si interdisciplinare de geografie istorica (prin coroborarea datelor documentare, cartografice, analiza imaginilor satelitare, a ortofotoplanurilor, etc.).

d. importanta turistica: in stadiul actual de investigare si punere in valoare, situl arheologic nu se preteaza includerii in circuite turistice pentru un public neavizat. În contextul demararii unor campanii de cercetari sistematice si al coroborarii cu punerea in valoare a altor obiective arheologice cu potential deosebit din hotarul Mosnitei Vechi si "Satul batran" va putea reprezenta un punct de interes turistic.

e. propunere de restaurare: doar demararea unor campanii de cercetari arheologice sistematice va fi in masura sa stabileasca daca complexele arheologice descoperite se pot preta unei restaurari.

VI. Periegheza:

a.     data cercetarilor de teren:

b. autorii investigatiilor: Liviu Maruia, Adrian Cintar, Mircea Ardelean si studentii Andrei Stavila, Lavinia Bolcu, Cristian Floca, Ioan Vedrila, Oana Borlea, Cristina Baltaretu

VII. Bibliografie:

Calincof, Eleonora, Contributii documentare privind localitatea Mosnita in secolulul al XVIII-lea, in SIB, 16, (1992), 1993, p. 180-205

Cretan, Remus; Fratila, Vasile, Dictionar geografico-istoric si toponimic al judetului Timis, Timisoara, 2007, p. 279

Medelet, Florin; Bugilan, Ioan, Contributii la problema si la repertoriul movilelor de pamant din Banat, in Banatica, 9, 1987, p. 149

Pal, Ervin, A Temesvari és Moldovai szandszak törökkori települései (1554 - 1579), Szged, 1996, p. 92

Suciu, Coriolan, Dictionar istoric al localitatilor din Transilvania, vol. I, Bucuresti, 1967, p. 409