Planimetrul Polar Electronic

Planimetrul Polar Electronic

Planimetrul Polar Electronic

Este compus din:

-un brat polar, cu un capat fixat de greutatea polara si celalalt de

dispozitivul de inregistrare;

- un brat urmaritor, fixat de dispozitivul de inregistrare; la capatul opus

acest brat prezinta o lupa cu indice pentru urmarirea conturului suprafetelor;

- un dispozitiv electronic de setare a aparatului si inregistrare a

masuratorilor;

- o greutate polara, care trebuie sa ramana nemiscata pe toata durata unei

masuratori.

Modul de lucru este acelasi ca si la planimetrul mecanic cu deosebirea ca in cazul planimetrului digital scara hartii pe care se fac masuratorile se tasteaza la aparat, iar ariile suprafetelor conturate se citesc pe ecran, direct in unitatea de masura specificata in prealabil de utilizator (km , m , cm , acri, ft , in

Masurarea suprafetelor

Pe hartile topografice la scara mare se poate face prin urmatoarele metode:

- numararea ochiurilor retelei caroiajului rectangular (sferturile si

jumatatile de ochiuri se apreciaza);

- trasarea conturului suprafetei de masurat pe o hartie milimetrica si apoi

numararea centimetrilor si milimetrilor patrati;

- procedeul cantaririi;

- procedeul mecanic, cu planimetrul polar.

Dintre acestea vom folosi metoda planimetrarii. Rezultatele ei depind foarte mult de tipul aparatului. Precizia este mult mai mare la planimetrul digital decat la cel mecanic.

Planimetrul este un instrument construit pentru determinarea ariilor pe

planuri topografice la scara foarte mare. Totusi, planimetrele pot fi folosite si pentru determinarea ariilor pe harti la scara mare, inmultindu-se rezultatul obtinut cu patratul raportului dintre scari. De exemplu, daca am reglat planimetrul pentru scara 1:1 000 si dorim sa determinam o suprafata pe o harta la scara 1:50 000, va trebui sa inmultim rezultatul obtinut cu 502 (adica patratul raportului scarilor: 50 000 / 1 000 = 50).

Modul de lucru cu planimetrul

Caruciorul planimetrului se fixeaza pe bratul trasor, in dreptul diviziunii care corespunde scarii planului pe care se lucreaza .Greutatea polara se fixeaza intr-un punct de pe plan, care se alege in asa fel, incat stiletul bratului trasor sa poata descrie cu usurinta conturul figurii, fara ca bratele planimetrului sa faca intre ele unghiuri prea mari sau prea mici.In cazul suprafetelor mici polul se plaseaza in afara lor, in timp ce la suprafetele mari in interior. Suprafetele mari se si pot descompune in altele mai mici si apoi planimetra cu polul in afara.

Planimetrul fiind fixat se duce stiletul in unul din punctele conturului, se

noteaza citirea la dispozitivul de inregistrare, dupa care se incepe, in sensul acelor de ceasornic, conturarea suprafetei de planimetrat. Stiletul trebuie condus cu foarte multa atentie, in asa fel incat varful lui sa urmeze in mod riguros linia de contur, pana ce revine la punctul de plecare, cand se face o noua citire la dispozitivul de inregistrare. Diferenta dintre ultima si prima citire reprezinta numarul generator, care inmultit cu 3

numarul constant, corespunzator scarii planului (notat in tabelul planimetrului) ne da aria suprafetei conturate de stiletul bratului trasor. Daca, inainte de inceperea conturarii suprafetei aducem dispozitivul de inregistrare la valoarea zero, atunci ultima citire ne va da numarul generator.

Numarul generator este format intotdeauna din patru cifre:

- prima cifra (miile de unitati), se citeste pe inregistratorul de ture (disc);

- urmatoarele doua cifre (sutele si zecile de unitati) se citesc pe ruleta

inregistratoare pana la valoarea zero a vernierului;

- ultima cifra (unitatile) se citeste pe vernier.

In fig. 3 numarul generator este 5720.

Planimetrarea unei suprafete se face de cel putin doua ori. Daca intre cele

doua planimetrari exista o diferenta prea mare, se va face o a treia planimetrare.

Media dintre cele doua rezultate mai apropiate da numarul generator definitiv.

In cazul cand nu se cunoaste constanta planimetrului pentru o anumita scara si nici pozitia caruciorului pe bratul trasor pentru acea scara, etalonarea aparatului la scara data, pentru planimetrarea cu polul in exterior, se face astfel:

- se alege o suprafata de pe harta a carei arie este cunoscuta (la hartile

topografice la scara 1:50 000 si 1:25 000 un patrat de caroiaj reprezinta in

teren o suprafata de 1 km2);

- se planimetreaza de 5-6 ori aceasta suprafata, din media citirilor rezultand

numarul generator, care reprezinta de fapt 1 km2 pe harta respectiva;

- toate suprafetele care vor fi planimetrate pe harta respectiva vor rezulta

din impartirea numerelor generatoare la numarul generator de un km2 (1).