GLOSAR

Cresterea gradului de securitate al automobilelor este un domeniu prioritar pentru constructorii de automobile avind in vedere cresterea densitatii traficului rutier si a vitezelor medii de deplasare.

Acest vast si complex doseniu al securitatii se poate imparti in trei familii:

Securitatea activa (primara)

Definitie: Ansamblul de sisteme ce au ca scop evitarea de accidente.

Domeniul: Legatura cu solul, ergonomie, vizibilitate, informare conducator.

Exemple: ABS, ESP, trenul rulant, volan reglabil pe inaltime, suprafete vitrate, SyP.

Securitatea pasiva (secundara)

Definitie: Ansamblul de sisteme ce au ca scop protectia pasagerilor in timpul producerii coliziunilor.

Domeniul: Structura vehiculelor, mijloacele de retinere.

Exemple: Airbaguri, centuri pretensionate, lonjeroane cu deformare programata, paddinguri, anti-burst, traverse..

Securitatea tertiana

Definitie: Ansamblul de sisteme ce au ca scop accelerarea interventiilor mijloacelor de securitate.

Domeniul: Localizare vehicul, prevenirea de accidente in lant, accesul la interiorul vehiculului.

Exemple: Sistemul de apelare in caz de urgenta prin GSM si localizare prin GPS ( ODYSLINE ), aprinderea lampilor de avarie, mod interventie pompieri pentru aibagurile adaptive..

Contributia constructorilor de automobile la reducerea numarului de accidente consta in a dezvolta sisteme de securitate ce participa la protectia pasagerilor.

Scopul securitatii pasive

Automobilele cu structuri rigide nu sunt cele mai sigure in ceeace priveste protectia ocupantilor. Acest lucru este demonstrat in cazul producerii unui impact la viteza de 50 km/h a unui tanc de infanterie cu un zid, cind deformatiile tacului vor fi ce cca. 10 cm iar deceleratiile la care sunt supusi ocupantii sunt mortale 100g ( o forta echivalenta cu 100 de ori greutatea propriului corp ).

In aceleasi conditii de impact un vehicul modern va avea deformatii de cca. 80 cm iar ocupantii vor fi supusi la deceleratii de 20g. Putem spune ca un vehicul sigur este acela care se deformeaza.

La producerea socurilor, doi factori sunt la originea ranirilor ocupantilor :

Deformarea habitaclului si intruziunea pieselor mecanice ;

Deceleratia ce reprezinta energia transmisa ocupantilor.

Se doreste gasirea unui echilibru :

Favorizarea deformatiilor caroseriei pentru a avea o absorbtie maxima de energie dar cu un habitaclu rigid pentru a minimiza intruziunile in acesta.

Limitarea riscurilor de ranire datorate deceleratiilor cu ajutorul mijloacelor de retinere (centuri, pretensionatoare, limitatoare de efort, airbaguri).

Energia absorbita pe perioada socului

Echivalenta intre energia absorbita de ocupanti pe perioada socului si cea datorata unei caderi de pe un imobil.

Cu cit viteza vehicului creste cu atit energia absorbita va fi mai mare.

E = 0,5×mv²

Unde : E : energia cinetica in Jouli (J);

m : masa in kilograme (kg);

v : viteza in metri per secunda (m/s).

Exemplu :

Concluzie:

Daca viteza se dubleaza energia absorbita va fi de patru ori mai mare.

Daca masa se dubleaza energia absorbita se va dubla.

Aceasta «orga» constitue un simulator. Tuburile din otel se deformeaza prin compresie la producerea unui soc. Comportamentul fiecarui vehicul poate fi reprezentat printr-o «orga» proprie acestuia.

Caroseria este compusa din elemente ce au ca scop:

Absorbtia de energie cinetica (in jurul habitaclului);

Asigurarea unui habitaclu nedeformabil.

Pentru a cistiga in eficacitate structura vehiculului integreaza ( dupa aparitia lui Laguna II ) elemente din otel HLE ( inalta limita de elasticitate ), THLE ( foarte inalta limita de elasticitate ) si TTHLE ( foarte foarte inalta limita de elasticitate ).

In completarea elementelor de mai sus se vine cu mijloace de retinere la nivelul ocupantilor.

Absorbtia de energie, habitaclu rigid

*Funtie de vehicul

Limitarea intruziunilor si a ranirilor

Elementele de retinere ( crochets ) ale capotei au rolul de a minimiza intruziunea acesteia in habitaclu in cazul impactului.*

Paddingurile portierelor permit deplasarea bazinului ocupantului impreuna cu corpul la producerea socurilor laterale.

*Funtie de vehicul

Pedala de frina cu articulatie mobila face ca ranirile asupra picioarelor sa fie minime.

Schema de principiu

Calculatorul analizeaza violenta socului pentru a comanda declansarea elementelor pirotehnice.

Capsa pirotehnica

Capsa pirotehnica este constituita dintr-un filament aflat la interiorul unei capsule ce contine propergol care odata aprins declanseaza o violenta combustie. Acest ansamblu este denumit «generator de gaz».

Din punct de vedere electric capsa pirotehnica se controleaza ca si o rezistenta electrica.

Pentru a preveni orice risc de declansare accidentala capsele pirotehnice, racordurile electrice dar si anumiti conectori ai calculatoarelor contin elemente de scurt-circuitare ( sunturi ) ce intervin in cazul debransarilor acestora.

Preconizari generale

Orice interventie asupra sistemelor pirotehnice trebuie efectuata de o persoana calificata ce este formata pentru astfel de interventii. Se va consulta documentatia tehnica aferenta.

Se impune un control asupra sistemului pirotehnic in urmatoarele situatii :

aprinderea martorului de defect,

in urma producerii unui soc,

in urma unei interventii asupra sistemului,

dupa producerea unei tentative de furt sau furt,

la vinzarea unui vehicul de ocazie

Este indispensabil a efectua zavorirea calculatorului airbag si de a avea contactul taiat pe perioada interventiilor urmatoare :

interventii la sistemul pirotehnic,

interventii la nivelul caroseriei,

demontare si remontarea motoarelor si cutiilor de viteze,

demontarea si remontarea plansei de bord si a scaunelor,

inlocuirea traiectelor de evacuare,

demontarea casetelor de directie si a coloanelor acestora.

Elementele pirotehnice se vor inlocui dupa fiecare declansare a acestora.

A nu se manipula capsele pirotehnice in apropierea surselor de caldura sau a flacarilor deoarece exista un risc major de declansare al acestora.

Inainte de rebutarea capselor pirotehnice nedeclansate este imperativa distrugerea acestora conform metodei descrise in MR.

Mijloace pentru diagnostic

Documentatia

Documentatia este un mijloc de diagnostic indispensabil deoarece se intervine asupra unor elemente de securitate pirotehnice.

In continuare se prezinta diferite documente pe care le avem la dispozitie pentru a putea intervenii la sistemele airbag/pretensionatoare.

Testerul de diagnostic

Testerul de diagnostic permite prin intermediul calculatorului airbag de a efectua un diagnostic complet al sistemului ( defecte, stari, parametri, ). Acesta contine si functia XR BAG. Prin intermediul unui mod comanda se poate comanda zavorirea si dezavorirea calculatorului. Comanda de zavorire a calculatorului inhiba liniile capselor pirotehnice permitind astfel interventiile la sistem fara risc de declansare.

Functia XR BAG

Aceasta functie este integrata in testerul de diagnostic si permite a controla sistemul pirotehnic. Controalele ce se pot face sunt :

masurare rezistentei (la nivelul conectorilor si al capselor pirotehnice) ;

masurare tensiune de alimentare a calculatorului ;

controlul izolatiei circuitelor in raport cu masa si cu + Baterie sau + dupa contact ;

testul martorului de defect din tabloul de bord ( daca vehiculul nu are MUX ) ;

alimentarea cu 3,5 volti pentru airbagul autonom.

Se poate folosi si valiza XR BAG - ELE 1288.

Adaptorii

Pentru diagnostic este necesar a avea diferiti adaptorii ce sunt specifici functie de modelul vehiculului. Ei permit a se controla diverse linii de declansare a capselor pirotehnice precum si alimentarile calculatorului.

Anumiti adaptori sunt folositi pentru conectorii electrici din zona scaunelor.

Aprinzatorul inert (Allumeur inert)

Valiza pentru distrugerea elementelor pirotehnice

Cu scopul de a evita orice risc de accidentare capsele pirotehnice ale airbagurilor si pretensionatoarelor trebuiesc declansate inainte de rebutare (fie a vehiculului sau a elementelor) folosind valiza de detonare ELE 1287-01 impreuna cu cablurile sale ELE1287-02.

Pretensionatorul si perna gonflabila

La debutul socului pretensionatorul de bucla tensioneaza rapid centura iar apoi perna gonfleaza pentru a prelua capul si/sau toracele pentru a evita contactul acestora cu elementele vehiculului.

Numarul de pretensionatoare si de airbaguri la un vehicul variaza functie de nivelul de echipare. Cu toate acestea principiul de functionare este acelasi cit si modul de diagnosticare. Numai conditiile de declansare a sistemului poate diferi de la un vehicul la altul.

Pretensionatorul

Este un elemente ce permite o mai buna retinere a ocupantului prin placarea centuri pe corpul acestuia. Se reduce astfel si jocul dintre centura si ocupant ce conduce la limitarea fenomenului de sub-marinaj.

Sezutul scaunului este si el prevazut cu o traversa pentru limitarea sub-marinajului.

Pretensionatorul este comandat de calculatorul airbag in functie de nivelul deceleratiei, cam la 15 ms dupa producerea socului.

Inchizatorul centurii este legat printr-un cablu la sistemul de pretensionare. Cablul (1) este legat la un piston (2) ce poate culisa intr-un cilindru datorita fortei de presiune a gazelor ce rezulta in urma unei combustii comandate electronic.

La producerea socului generatorul este declansat iar gazele de combustie ale propergolului actioneaza violent pistonul care va trage cablul rezultind tensionarea centurii.

Functie de versiunea pretensionatorului cursa maxima (la gol) a pistonului variaza de la 70mm la 100mm.

Bilele (4) impiedica returul pistonului cind ocupantul actioneaza asupra centurii.

Cablu

Piston

Generator de gaz

Bila

	Controale posibile : - Pretensionatorul  - Cablaj, rezistenta capsa pirotehnica Declansare Conformitate

Perna gonflabila - AIRBAGUL

Airbagul amortizeaza deplasarea ocupantului si evita totodata impactul acestuia cu anumite elemente ale vehiculului (volan, plansa de bord, stilpii laterali). Actiunea acestuia este complementara actiunii centurii pretensionate. La declansarea airbagului generatorul sau pirotehnic produce o mare cantitate de gaz pe baza de azot ce conduce la gonflarea pernei.

Generatorul este comandat electronic de catre calculator cam la circa 30 ms dupa producerea socului iar perna se gonfleaza cam la 30 ms dupa comanda calculatorului.

	Controale posibile : - Perna de airbag  - Cablaj, rezistenta capsa pirotehnica Declansare Conformitate

Calculatoarele

Calculatoarele sunt prevazute cu rezerve de energie (condensatori) ce pot asigura declansarea sistemului pe perioada socului chiar daca alimentarea electrica de baza a sistemului a fost taiata.

O functie de diagnostic integrata calculatorului permite alertarea conducatorului cu privire la o defectare a sistemului sau o configurare neconforma a acestuia prin aprinderea martorului de defect din tabloul de bord (cu exceptia airbagului autonom). Martorul se aprinde citeva secunde la punerea contactului dupa care trebuie sa se stinga.

Calculatoarele din prima generatie

Captorii electromecanici

Calculatoarele nu sunt diagnosticabile cu testerul si de aceea se impune utilizarea valizei XR BAG.

Acestea pot gestiona:

numai pretensionatoarele;

pretensionatoarele si airbagurile.

	Controale posibile : - Captorul electromecanic  - Alimentare Autodiagnostic

Pentru a analiza violenta socului se folosesc captori electromecanici. Primul este folosit pentru declansarea pretensionatoarelor iar al doilea pentru declansarea airbagurilor. Pragurile de declansare pentru cele doua tipuri de elemente sunt diferite.

Principiul de functionare al captorului este cel al intrerupatorului cu lama supla ILS (contact REED).

Pentru o deceleratie importanta magnetul se deplaseaza si produce inchiderea contactului prin cimpul magnetic pe care il produce.

Calculatorul autonom

Calculator

Martor defect

Ansamblu de pile

Pila principala

Pila secundara

Particularitatea acestui sistem consta in faptul ca alimentarea calculatorului ( 1 ) se face printr-un ansamblu de doua pile electrice ( 3 ) si nu prin bateria vehiculului ( sistem autonom ).

Dupa consumarea pilei principale ( 4 ) o pila secundara ( 5 ) preia rolul de alimentare cca. 5 saptamani.

Conducatorul este astfel alertat prin intermediul martorului luminos plasat la nivelul volanului. Totodata acesta est folosit si ca martor pentru defecte.

	Controale posibile : - Airbag-ul autonom  - Alimentare

Calculatoarele din a doua generatie

Aceste calculatoare sunt diagnosticabile prin intermediul testerului. Ele pot gestiona pilotarea pretensionatoarelor, airbagurilor frontale dar si a celor laterale sau perdea ( functie de echipare ) datorita captorilor de soc laterali.

Pentru a analiza violenta socului calculatoarele folosesc captori electronici, dintre care doi sunt plasati in stilpii centrali din partea dreapta si din stinga pentru socurile laterale ( sateliti ).

Legaturile multiplexate

Dupa aparitia Laguna II calculatoarele airbag sunt prezente pe reteaua multiplexata a vehiculului (exista si exceptii) astfel ele pot transmite si receptiona diverse informatii.

La producerea unui soc calculatorul airbag emite in reteaua multiplexata trama CRASH necesara urmatoarelor calculatoare :

* Calculatorul airbag cere tabloului de bord (fara producerea de soc) aprinderea martorului airbag off la inhibarea airbagului pasager prin contactorul cu care acesta este prevazut.

Calculatorul airbag primeste la rindul sau informatii cum ar fi :

Daca martorul airbag off este defect calculatorul va cere aprinderea martorului de defect airbag.

** Calculatorul airbag foloseste informatia de viteza pentru a gestiona cu precizie pragurile de declansare ale elementelor pirotehnic.

	Controale posibile : - Calculatorul de airbag   - Alimentarile Zavorire sistem Conformitate

Lecturare contex soc

Calculatoarele din a doua generatie pot contine un meniu ce permite a se cunoaste starea sistemului inainte de producerea socului. Totodata acest meniu permite a se cunoaste elementele pirotehnice comandate dupa producerea socului facilitind astfel repararea vehiculului.

Preconizari

Zavorarea calculatorului inaite de orice interventie se face astfel :

Airbag autonom : se raporteaza la documentatie.

Calculatoarele din prima generatie: se intrerupe alimentarea ( fuzibil sau baterie ) si se asteapta citeva minute. A se consulta Manualul de Reparatie al vehiculului.

Calculatoarele din a doua generatie: se zavoraste prin testerul de diagnosticare sau se taie alimentarea ( fuzibil sau baterie ) si se asteapta citeva secunde.

Dupa producerea unui soc ce a condus la declansarea pretensionatoarelor sau airbagurilor calculatorul se zavoraste definitiv si trebuie inlocuit (FARA EXCEPTII).

Dupa demontarea unui calculator este imperativ ca inaite de rebransarea electrica sa se fixeze pe vehicul conform MR. Sageata de pe acesta va fi orientata catre fata vehiculului (sensul de rulare).

Sisteme Renault de Protectie (SRP)

Sistemele Renault de Protectie din prima generatie

Se compun din :

pretensionatoare de bucla fata,

limitatoare de efort la 600 daN,

airbag-uri frontale numai pentru protectia capului.

Sistemele Renault de Protectie din a doua generatie

Se compun din :

pretensionatoare de bucla fata,

limitatoare de efort la 400 daN,

airbaguri cu retinere programata de volum marit pentru protectia capului si a toracelor ce vin in completarea centurilor pretensionate.

Airbagurile folosite la aceasta generatie sunt prevazute cu orificii de descarcare progresiva, pentru a limita brutalitatea socului, situate la spatele pernei.

Sistemele Renault de Protectie din a treia generatie

Acestea se adapteaza la intensitatea socului, se compun din :

dublu pretensionator la partea fata (buclier + ventral),

limitator de efort de 400 daN,

airbaguri adaptive dublu volum.

Diverse pretensionatoare

Pretensionatorul ventral

Pretensionatorul ventral creste eficacitatea pretensionarii centurii si diminueaza efectul de sub-marinaj.

El se afla fixat pe partea stinga a scaunului conducator si pe partea dreapta a scaunului pasagerului.

Momentul de declansare al acestuia nu este acelasi cu cel al pretensionatorului de bucla.

Pretensionatoarele pentru locurile spate

Pretensionatoarele spate sunt integrate la nivelul infasuratoarelor si sunt denumite «infasuratoare pirotehnice».

Aprinderea generatorului pirotehnic ( 1 ) expulzeaza bilele continute in tubul de proiectie ( 2 ) care la rindul lor antreneaza coroana pretensionatorului ( 4 ). Bilele vor fi in final recuperate de camera ( 3 ).

Initial bilele sunt mentinute pe tub de opritorul A.

Alte module de pretensionatoare

Aprinderea generatorului pirotehnic ( 1 ) actioneaza asupra pistonului de tip cremaliera ( 2 ). Acesta la rindul sau actioneaza coroana ( 3 ) a infasuratorului centurii ( 4 ). Astfel se realizeaza pretensionarea.

generator pirotehnic

piston - cremaliera

coroana

infasurator

Preconizari

Toate interventiile asupra sistemelor airbag trebuiesc efectuate de personal calificat ce a urmat o formare in acest sens. Se va consulta manualul de reparatie al vehiculului.

Functie de vehicul, declansarea pretensionatoarelor impune inlocuirea armaturii scaunului.

Limitatoarele de efort

Limitatoarele au rolul de a reduce tensiunea din centura asupra careia apasa toracele si bazinul pe perioada socului.

Limitarea eforturilor asupra toracelor

Limitator tip brida

Infasuratorul este montat pe o brida. Cind efortul in centura depaseste 600 daN brida cedeaza si permite a relaxarea centurii limitind astfel tensiunea in aceasta.

Limitator tip bara de torsiune

Limitatorul de efort este integrat la nivelul infasuratorului de unde si numele de LEI.

Limitarea efortului se obtine prin eliberarea controlata a centurii datorita deformarii barei de torsiune. Ea se afla in legatura cu suportul zavorului (4) si cu bobina (2). Dupa producerea socului zavorul (5) blochiaza bobina (2) prin suportul zavorului (4). Cind efortul in centura depaseste pragul de 400 daN, bobina (2) elibereaza centura prin deformarea barei de torsiune (3) deteriorind astfel plotul fuzibil (1).

Limitarea eforturilor ventrale

Limitator de efort realizat la nivelul centurii

Este constituit dintr-o rezerva de material textil la nivelul centurii si realizata prin intermediul unei cusaturi specifice de tip fuzibil. Cusatura cedeaza cind in centura efortul depaseste 600 daN.

Limitator de efort integrat in pretensionatorul ventral

Pretensionatorul ventral poate integra un limitator de efort caz in care cablul pretensionatorului este legat la un piston ( 2 ) prin intermediul unei tije in forma de spirala ( 3 ).

Atunci cind efortul aplicat de ocupant centurii ventrale depaseste 600 daN tija de tip spirala se deformeaza la traversarea pistonului care se blochiaza anterior printr-un sistem de bile.

Diverse airbaguri

Airbagurile frontale

Airbagul de inalt randament

Aceste airbaguri au o forma specifica pentru a retine capul si toracele. Totodata sunt prevazute cu orificii de descarcare progresiva si care evit totodata ca perna de aer sa se afle in stare degonflata atunci cind ocupantul inca nu a intrat in contact cu aceasta. Dupa producerea socului limitatorul de efort integrat in infasuratorul centurii produce retinerea progresiva a ocupantului care apoi va apasa asupra pernei ce incepe sa se degonfleze eliminind gazul intern prin orificiile de descarcare cind apasarea depaseste cca. 300 daN.

Aceste airbaguri au un volum mai mare in raport cu cele din generatia anterioara. Pentru anumite cazuri sunt necesare doua generatoare de gaz pentru a produce gonflarea airbagului pasager (functie de volumul acestora).

Airbagul dublu volum

Airbagul dublu volum permite a adapta gonflarea acestuia la violenta socului cit si la pozitia scaunelor fata. Aceste airbaguri sunt numite airbaguri adaptive.

Generatoare pirotehnice

Fiecare airbag frontal dispune de doua generatoare pirotehnice comandate prin doua linii separate.

Calculatorul comanda un singur generator pentru a obtine micul volum si ambele generatoare pentru a gonfla total airbagul. Conectorii electrici ai generatorilor sunt de culori diferite si nu se pot monta gresit.

volum mic

volum mare

cusatura fuzibila

Sacul frontal este constituit din doua anvelope legate intre ele printr-o cusatura fuzibila. Obtinerea volumului maxim se face prin ruperea cusaturii la declansarea celui de al doilea generator pirotehnic.

Contactorul de glisiera

Controale posibile : - Airbag - Cablaj, rezistenta Conformitate

Contactorul rotitor

Contactor rotitor

Airbag dublu volum

Rolul sau este acela de a asigura o legatura electrica mobila intre calculatorul airbag si volan.

Se compune dintr-o banda ce contine doua piste conducatoare a caror lungime este prevazuta sa asigure minim 2,5 ture volan pentru ambele sensuri de rotatie.

Inhibarea airbagului pasager

Pe anumite vehicule, un contactor sau cheia vehiculului permite inhibarea airbagului frontal pasager pentru a se putea monta un scaun pentru copii cu spatele acestuia catre fata vehiculului.

	Controale posibile : - Controlorul rotitor  - Cablaj, rezistenta Conformitate

Airbagul lateral

Se afla fixat pe armatura scaunelor fata si / sau spate spre partea portierei, si contine un generator pirotehnic. Pernele gonflabile au rolul de a proteja ansamblul cap / torace sau numai toracele functie de tipul vehiculului. In plus, pentru protectia capului vehiculul poate fi dotat cu un airbag perdea.

La acest sisteme, airbagurile laterale sunt pilotate de calculatorul airbag in functie de informatia captorilor de soc laterali ( sateliti ).

Airbagul lateral autonom

Scaunul integreaza un captor pirotehnic ( 1 ), doua tuburi « NONEL » si o perna gonflabila ( 3 ).

La producerea unui soc lateral percutorul este actionat de chesonul portierei deformate. Combustia declansata la nivelul percutorului se continua prin cele doua tuburi NONEL ( 2 ) captusite la interior cu praf de combustie. In final sunt declansate generatoarele de gaz ( 4 ) si se produce gonflarea pernei. Pentru a se putea gonfla perna rupe capacul modulului airbag, spuma scaunului si materialul textil al acestuia.

Dispozitivul de securitate ( 5 ) permite interventia la nivelul scaunului, limitind riscul de declansare. Acesta maschiaza percutorul.

Airbagul perdea

Pe anumite vehicule, protectia capului ocupantilor este asigurata de airbagurile perdea.

Generator pirotehnic

Sac gonflabil

Captorii de soc laterali

Sunt captori de tip piezo-electrici numiti sateliti plasati de fiecare parte a vehiculului si care sunt plasati fie in stilpi centrali fie in pragul caroseriei.

Satelitii informeaza calculatorul despre violenta socului lateral, si nu ei comanda delansarea capselor pirotehnice.

Functie de vehicul, in caz de soc lateral, calculatorul va putea comanda declansarea airbagurilor de pe partea respectiva dar si pretensionatoarele.

	Controale posibile : - Airgag-ul lateral  - Cablaj, rezistenta Conformitate

Airbagul antialunecare

Acest tip de airbag permite a limita efectul de sub-marinaj.

Comanda generatorului pirotehnic al airbagului antialunecare deformeaza anvelopa metalica de sub sezutul scaunului. Obstacolul astfel creat se opune sub-marinajului.

Preconizari

Toate interventiile asupra sistemelor airbag trebuie efectuate de personal calificat ce au urmat o formare in acest sens. A se consulta Manualul de Reparatie al vehiculului.

Vehiculele echipate cu airbaguri frontale, laterale, perdea sunt identificate prin autocolante plasate de fiecare parte inferioara a parbrizului si prin inscriptii de tip AIRBAG sau AIRBAG SRP pe centrul volanului, al plansei de bord, pe partea laterala a spatarelor scaunelor, pe custodele fata si spate.

Ansamblul de etichete este disponibil ca piesa de schimb. Pe anumite vehicule inscriptiile sunt direct serigrafiate pe parbriz.

Controlul prezentei etichetelor se face :

la fiecare revizie,

la inlocuirea unui geam,

la vinzarea vehiculului de ocazie,

la modificarea unui vehicul (inhibitie permanenta a airbagului pasager).

La demontarea modulului airbag pasager trebuie a se inlocui sistematic eticheta adeziva « Martor de inviolabilitate al sistemului » printr-o eticheta de culoare bleu disponibila ca piesa schimb.

La declansarea modulului airbag pasager datorita deterioarilor si deformarilor punctelor de fixare se impune inlocuirea sistematica a plansei de bord sau a structurii metalice de sub aceasta, sau chiar a ambelor elemente.

Montarea airbagurilor laterale necesita unele modificari ale spatarului scaunului dar si a zonelor vecine acestuia. In acest caz se vor utiliza huse specifice ( tip maiou )

La declansarea unui airbag lateral se impune a inlocui sistematic armatura scaunului datorita deformarilor si deteriorarilor punctelor de fixare.

Pe anumite vehicule la declansarea modulului airbag perdea deformarile din zona declansatorului pirotehnic impune inlocirea sistematica a elementului de tip garnisaj ce se gaseste ca piesa de schimb. A se consulta Manualul de Reparatie al vehiculului.

Scaunele

Scaunele sunt parte integranta din sistemul de absorbtie de energie.

Sub - marinaj

La producerea unui soc bazinul ocupantului poate aluneca pe bub centura ventrala fenomen denumit SUB- MARINAJ.

Patru elemente permit a limita acest fenomen :

Un bosaj, situat sub armatura scaunelor fata sau direct practicat in planseu pentru bancheta spate, care se opune alunecarii bazinului.

Actiunea unui pretensionator care pe linga rolul de a reduce jocul dintre centura si ocupant permite un mai bun control al miscarii bazinului catre fata.

Punctele de ancorare ale centurii de tip vertical care ofera o buna pozitionare a centurii pe pulpa ocupantului si nu pe ventrul acestuia.

Lungimea inchizatorului a fost redusa pentru a avea un ansamblu mai rigid in caz de soc dar fara a afecta confortul.

Tetierele

Tetiera cu dubla functie

Un nou tip de tetiera cu dubla functie si-a facut aparitia cu putin timp in urma. Dubla functie consta in faptul ca ea poate fi utilizata atit pentru adulti cit si pentru copii. Aceasta tetiera are ca scop mentinerea capului copiilor la producerea unui soc reducind astfel riscul de leziune la nivelul gitului.

Cuzinetul ( 1 ) permite o buna pozitionare a centurii diagonale ce trece peste umar limitind astfel riscul de ranire la nivelul toracelor.

Scaunul pentru copii

Introducerea sistemului ISOFIX a permis standardizarea fixarilor pentru scaunele destinate copiilor.

Scaunele pentru copii se pot monta fie pe scaunul pasagerului fie pe locurile laterale ale banchetei spate prin intermediul unor puncte de fixare specifice.

Centurile

Functionare

Functionare unei centuri de securitate este supusa legislatiei din domeniul automobilului. O centura de securitate se blochiaza prin doua mijloace diferite:

Datorita vitezei de derulare a centurii care la depasirea unei valori a acceleratiei (0,8g pina la 2g) se va bloca datorita unui disc de inertie (1).

Datorita acceleratiilor si deceleratiilor vehiculului dar si datorita pozitiei unghiulare. In aceste cazuri blocajul centurii se datoreaza unui mecanism cu bila ( 2 ) si levier (3) ce actioneaza asupra mecanismului de zavorire (4).

	Controale posibile : - Centura de securitate   - Buna functionare (rulare, derulare, blocare), fixare Stare centura (inspectie vizuala)

Blocajul electric al infasuratoarelor

Din motive de confort spatarele scaunelor fata pot fi dotate cu infasuratoarele centurilor de securitate. In aceasta situatie mecanismul de blocare al centurii in caz de accelerare, decelerare sau inclinare devine inoperant deoarece spatarul poate ocupa diferite pozitii. In acest caz mecanismul de blocare de tip inertial este inlocuit cu unul de tip electric.

Functionare

Un calculator electronic comanda blocarea infasuratoarelor in urmatoarele situatii:

Frinare importanta a vehiculului.

La producerea unui soc ce a condus la declansarea elementelor pirotehnice.

Inclinare importanta a vehiculului.

Modul de functionare este de tip autonom datorita unui captor optic integrat in calculator. In cazul producerii unui soc ce a condus la declansarea elementelor pirotehnice calculatorul airbag va comanda si blocarea infasuratoarelor.

	Controale posibile : - Alimentare calculator blocare infasuratoare - Conformitate

Captorul optic

Captorul informeaza calculatorul cu privire la acceleratiile si inclinarile vehiculului. Acesta contine o bila ce datorita inertiei se poate deplasa pe un plan inclinat. Deplasarea bilei face ca traductorul optic sa informeze calculatorul cu privire la necesitatea efectuarii unui blocaj al centurii.

Infasuratorul fata

Infasuratorul fata integreaza un mecanism de blocare cu comanda electromagnetica.

Mecanismul este format dintr-un levier al carui resort permite a bloca roata dintata a infasuratorului. Pentru a realiza deblocarea calculatorul alimenteaza un electromagnet.

	Controale posibile : - Alimentare calculator - Cablaj, rezistenta bobina electromagnet

Captor prezenta pasager

SBR ( Seat Belt Reminder ) : a nu se uita atasarea centurii de securitate

Un captor plasat in sezutul scaunului si lipit pe buretele acestuia permite a determina daca scaunul este ocupat sau nu cu scopul de a comanda aprinderea martorului specific din tabloul de bord. Acest captor este completat cu un captor plasat la interiorul inchizatorului pentru centura pasagerului.

	Controale posibile : - Conformitate - Cablaj, rezistenta captori

Preconizarii

Marcajele centurii de securitate

Caracteristicile centurii

Tara de omologare

Numarul de omologare al tarii respective

Centura asociata obligatoriu unui airbag ( marcaj pe volan si plansa de bord )

Caracteristicile centurii :

Z Centura ce face parte dintr-un sistem de retinere (apare functie de modul de omologare).

A Tip de centura (A : centura fixata in 3 puncte, B : centura sub-abdominala, S : centura speciala).

e Cu limitator de efort ( LEI ).

r4 Cu retractor de tip 4 ( functie de discul de inertie ).

m Retractor cu zavorire de urgenta si sensibilitate multipla (corespunzator sistemului cu bila).

p Centura asociata unui pretensionator.

La inlocuirea unei centuri fata sau spate se impune a respecta tipul de centura preconizata de constructor.

In cazul utilizarii de centurii asociate cu pretensionatori vom avea un inchizator si un port- inchizator specifice acestui tip de montaj, si care sunt capabile sa suporte acceleratiile pretensionarilor fara risc de distrugere sau de deschidere.

Arcadele

Protectia ocupantilor in caz de rasturnare este un element esential pentru un cabriolet.

Pentru a oferii o protectie maxima ocupantilor de talie mare de pe bancheta spate RENAULT Megane II coupé - cabriolet poate fi dotat cu arcade de protectie escamotabile.

Aceste arcade se declanseaza cind un calculator electronic detecteaza producerea unui soc.

Cursa pe care o au arcadele este 130mm in mai putin de 500ms.

Declansarea arcadelor este gestionata de un calculator situat in spatele spatarului banchetei intre cele doua locuri.

Declansarea arcadelor este gestionata de un calculator situat in spatele spatarului banchetei intre cele doua locuri.

Calculatorul integreaza 3 captori :

un captor pentru inclinare laterala ce comanda declansarea arcadelor de la 52° ( 1 ).

un captor pentru basculare fata / spate ce comanda declansarea arcadelor de la 67° ( 2 ).

un captor pentru cadere libera ( 3 ).

In caz de pierdere a alimentarii cu energie electrica pe perioada socului calculatorul dispune de o rezerva de energie pentru cca. 5 secunde ( 4 ) pentru a permite declansarea arcadelor.

Calculatorul arcadelor este legat cu Unitatea de Control Pavilion pentru a putea transmite acestuia efentualele defecte pe care le poate avea.

Pentru declansarea arcadelor calculatorul alimenteaza doi electromagneti care vor elibera resorturile arcadelor escamotabile.

Utilizare

Levier pentru dezavorire

In caz de declansare accidentala a celor doua arcade mobile (usor soc frontal) este posibila rearmarea manuala a acestora.

Pentru a efectua rearmarea se actioneaza asupra levierului de dezavorire specific si se apasa vertical pe cele doua arcade.

Omologarea

Pe un vehicul se impune a se realiza o serie de teste pentru a examina comportamentul in caz de soc al elementelor de caroserie, componentelor mecanice si sitemelor de securitate.

Diminuarea eforturilor la care sunt supusi ocupantii pe perioada socurilor este principala preocupare a constructorilor de automobile.

EuroNCAP : cele mai severe teste din lume

EuroNCAP - (European New Car Assessment Programme - Program de Evaluare al Vehiculelor Noi).

Gradul de securitate pasiva al unui vehicul reprezinta totodata si un argument comercial. Astfel la aparitia unui nou vehicul acesta este analizat, notat si clasificat de organismul EuroNCAP.

Organismul a fost creat in 1996 de reprezentantele guvernamentale, asociatii ale consumatorilor si de cluburile de automobile, aflindu-se sub egida FIA.

Testele EuroNCAP cuprinde trei socuri, fiecare avind un numar de puncte. In functie de numarul total de puncte acumulate automobilului i se acorda un numar de stele.

Numarul de stele:  0 la 5

0 puncte:  0 stele

1 la 8 puncte:  1 stea

8,5 la 16 puncte:  2 stele

16,5 la 24 puncte:  3 stele

24,5 la 32 puncte:  4 stele

32,5 la 37 puncte:  5 stele

* pentru martor atasare centura conducator : 1 punct

pentru martor atasare centuri fata : 2 puncte

pentru martor atasare centuri ale tuturor scaunelor : 3 puncte

SOC FRONTAL EuroNCAP

Bariera fixa deformabila, 40% suprafata de contact, Vauto = 64 km/h

Doi manechini plasati pe locurile fata si doi manechini de tip copil pentru locurile de pe bancheta.

Maxim 16 puncte.

SOC LATERAL EuroNCAP

Bariera mobila deformabila, 100% suprafata de contact, V = 50 km/h.

Un manechin plasat in postul de conducere si doi manechini de tip copil pentru bancheta spate.

Maxim 16 puncte.

SOC LATERAL CU UN STILP EuroNCAP

Stilp de diametru 250mm, V = 29 km/h

Un manechin in postul de conducere.

Maxim 2 puncte.

Testul DANNER

Testul DANNER (denumire folosita de Renault) are ca obiectiv evaluarea costurilor de reparatire ale vehiculelor dupa producerea a 3 socuri specifice dintre care doua sunt realizate practic (socul lateral este estimat).

Punctajul obtinut este folosit de societatile de asigurare pentru a stabili prima de asigurare a vehiculelor.

SOC FRONTAL DANNER

Bariera fixa nedeformabila, 40% suprafata de contact, Vauto = 15 la 16 km/h.

SOC SPATE DANNER

Bariera mobila nedeformabila, 40% suprafata de contact, Vauto = 15 la 16 km/h.

Renault a inovat diverse elemente pentru a raspunde testelor DANNER.

Exemplu: parte fata tehnica, traversa fata demontabila din aluminiu.

CONCLUZIE

Obiectivul firmei RENAULT pina in anul 2010 este conceperea de sisteme ce permit a anticipa producerea de accidente pentru a putea declansa elementele pirotehnice inainte de producerea socului. Acest lucru va permite o mai buna retinere a ocupantilor de catre sistemele SRP.

Oricit de sofisticate ar fi aceste sisteme ele nu vor putea garanta eliminarea accidentelor.