SITUATIA CALCULATA A VENITURILOR AFERENTE EXPLOATARII INVESTITIILOR (2010-2012)

TABELUL 8

Sursa: Serv. Investitii - Vodafone Romania, PL Ploiesti

SITUATIA CALCULATA A VENITURILOR AFERENTE EXPLOATARII INVESTITIILOR (2011-2012)

TABELUL 9

Sursa: Serv. Investitii - Vodafone Romania, PL Ploiesti

LISTA OBIECTIVELOR DE INVESTITII PE ANUL 2002

TABELUL 10

Sursa: Serv. Investitii - Vodafone Romania, PL Ploiesti

LISTA OBIECTIVELOR DE INVESTITII PE ANUL 2011

TABELUL 11

Sursa: Serv. Investitii - Vodafone Romania, PL Ploiesti

In ceea ce priveste volumul cheltuielilor din studiul efectuat in subcapitolul 2.: "Analiza comparativa a veniturilor si cheltuielilor din activitatea de telefonie si internet, realizate in perioada 2007-2009", tabelul 5, a rezultat o mentinere constanta a ponderii cheltuielilor fata de veniturile realizate in situatii asemanatoare, ca structura. Astfel, in ultimii doi ani 2008 si 2009, cheltuiala la 1000 de lei venit s-a situat in jurul valorii de 600 de lei.

Mentinand aceeasi pondere a abonatilor in cele doua zone, urbana si rurala si aceeasi pondere a abonatilor fizici si juridic, preconizand a se lucra in aceleasi conditii tehnice, cu cheltuielile similare, am folosit calculul cheltuielilor, ponderea de 600 de lei la 1000 de lei venit, pentru cei trei ani previzionati. Estimez ca, in anul 2010, 2011 si 2012, tarifele vor fi indexate cu 10% (sub nivelul inflatiei) care se prevede sa scada cu 2% pe an.

In structura, voi prezenta principalii indicatori prevazuti in scopul evidentierii eficacitatii investitiilor propuse, calculele de eficienta avand ca baza nivelul anului 2012.

Determinarea eficientei investitiilor prin calculul indicatorilor specifici

INDICATORII REZULTATELOR DIN EXPLOATAREA INVESTITIILOR PE PERIOADA 2010 - 2012

TABEL 12

Sursa: Prelucrare date financiare Vodafone Romania, PL Ploiesti

In decizia de alegere a investitiilor, calculele de eficienta sunt indispensabile, avand in vedere ca obiectivul principal al acestora este maximizarea veniturilor (profitului) obtinute in urma punerii in practica a acestora.

Investitiile isi indeplinesc menirea in conditiile unei eficiente ridicate, iar aceasta va fi realizata numai atunci cand se utilizeaza o tehnologie moderna, asa cum, de altfel, s-a prevazut la obiectivele ce urmeaza a fi date in exploatare.

In scopul reflectarii rezultatelor obtinute prin punerea in functiune a obiectivelor de investitii, este necesar sa se compare rezultatele obtinute (venituri din exploatare) cu cheltuielile ce urmeaza a se efectua. Calculele de eficienta presupun stabilirea costurilor si a rezultatelor aferente, separat pentru fiecare obiectiv si cumulat pe totalul investitiilor.

Cheltuielile cu investitiile trebuie sa fie cat mai apropiate de realitate deoarece au un caracter ireversibil, iar daca s-ar reveni in adaos asupra acestora, s-ar produce pagube pentru firma.

Pentru a se determina eficacitatea investitiilor prevazute in prezenta lucrare, indicatori semnificativi sunt[2]:

a. Rentabilitatea investitiilor, respectiv, rata profitabilitatii, fiind scopul final urmarit de toti agentii economici in urma activitatilor desfasurate. Costul serviciilor sintetizeaza resursele utilizate in procesul efectuarii acestora, cost rezultat din consumul resurselor materiale, umane si financiare

Relatia de calcul utilizata este:

R = P x 100

C

unde: - r = rentabilitatea

P = profitul

C = cheltuielile de exploatare

Analiza rentabilitatii investitiilor va fi calculata la nivelul rezultatelor prevazute pentru anul 2012, cu datele prezentate in tabelul 13, astfel:

r = 3132.000 x 100 = 66.67%

49.697.000

Valoarea procentuala a rentabilitatii estimate (66.67%) se inscrie in cadrul unei premise de eficienta ridicata pentru Vodafone Ploiesti.

b. Indicatorul durata de realizare a lucrarilor de investitii reprezinta perioadele in care se vor realiza obiectivele de investitii. Aceste perioade trebuie sa fie cat mai scurte, deoarece o parte din capitalul disponibil al firmei va fi destinat realizarii acestor obiective, deci va fi scos din circuitul economic productiv. Modalitatea de esalonare a cheltuielilor in aceasta perioada prezinta o importanta deosebita, urmarindu-se ca fondurile cele mai mari sa fie alocate catre sfarsitul perioadei de executie, pentru efortul investitional.

Totodata, in aceasta perioada, se urmareste posibilitatea punerii in functiune cat mai curand a unei capacitati partiale a echipamentului, pentru ca efortul investitional sa fie cat mai mic. Din aceste considerente, rezulta ca o durata cat mai mica de realizare a obiectivelor (luate separat), va atenua efectul imobilizarii capitalului pe o perioada mare de timp, ceea ce ar conduce la diminuarea profitului.

De asemenea, am avut in vedere ca proiectantii si executantii sa realizeze obiectivele la standarde calitative superioare, in termene de executie concentrate esalonat in vederea exploatarii progresive imediate a echipamentelor si a fructificarii neamanate a veniturilor si profitului aferent.

c. Investitia specifica - cuprinde eforturile investitionale raportate la unitatea de capacitate, cuantificand efortul investitional la o unitate de efect brut.

In cazul investitiilor analizate, eficienta reprezinta maximizarea efectelor obtinute in urma utilizarii veniturilor anuale din exploatarea obiectivelor date in folosinta. Formula de calcul este:

I_s = I_t

O_h

unde: - I_s = investitia specifica

I_t = volumul investitiilor exprimat in lei

- O_h = veniturile anuale din exploatarea investitiilor planificate

I_s(2012) = 332.230.800 = 4.01%

82.829.000

Dupa cum rezulta din aplicarea formulei, in cazul investitiilor planificate si a veniturilor din exploatare aferente anului 2012, la 4.01 lei investitii revine 1 leu venit anual.

d. Termenul de recuperare a investitiilor[3] este indicatorul care exprima perioada de timp in care efortul este compensat cu profitul obtinut in urma exploatarii obiectivelor de investitii.

Relatia de calcul utilizata este:

T = I_t

P_h

unde: - T = termenul de recuperare

I_t = valoarea totala a capitolului investitional

- P_h = profitul anual

T = 332.230.800 = 10.03 ani

3132.000

Termenul de recuperare a investitiilor, asa cum rezulta din aplicarea raportului anterior, este de aproximativ 10 ani.

Dinamica transformarilor survenite in sectorul de telecomunicatii in ceea ce priveste progresul adus de cercetare in aparitia de noi tehnologii, din ce in ce mai perfectionate, este corelata cu duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, prevazute in normativele legislatiei actuale.

In concordanta cu aceste normative, duratele normale de functionare pentru echipamentele de telecomunicatii si instalatii auxiliare (electroalimentare, climatizare) este de 12 ani, iar pentru retelele folosite ca suport al transmisiunilor in telecomunicatii, durata normala de functionare este de 20 de ani. Se observa ca termenul de recuperare a investitiilor este in concordanta cu duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.

e. Coeficientul de eficienta economica a investitiilor este indicatorul care sintetizeaza corelatia dintre profitul anual obtinut in urma realizarii investitiilor, pe de o parte. si efortul investitional, pe de alta parte.

Formula de calcul pentru acest gen de investitii, este:

e = P_h

I_t

unde: - e = coeficientul eficientei economice a investitiilor

- P_h = profitul anual obtinut ca urmare a realizarii investitiilor

- I_t = volumul capitalului antrenat pentru realizarea obiectivelor de investitii

e = 3132.000 = 0.10 lei

332.230.800

Semnificatia acestui coeficient de eficienta economica a investitiilor, reflecta cati lei, profit anual, se vor obtine la 1 leu de capital investit. In cazul de fata, valoarea de 0.10 lei profit la 1 leu investit, reflecta o situatie normala in conditiile date.

f. Randamentul economic al investitiei - analizeaza fenomenul investitional in intregul lui, incepand de la efectuarea primelor cheltuieli de proiectare, pana la scoaterea din functiune a obiectivului.

Profitul imbraca mai multe forme in calculele de eficienta economica a investitiilor:

o   Profitul anual

Se calculeaza dupa relatia:

P_h = Q_h - C_h

unde: - P_h = profitul anual

- Q_h = valoarea anuala a veniturilor realizate

- C_h = costurile aferente veniturilor realizate

P_h(2012) = 82.829.000 - 49.697.000 = 3132.000 lei

o   Profitul de recuperare

Este profitul obtinut pana la expirarea termenului de recuperare a investitiilor

P_r = I_t

unde: - P_r = profit de recuperare

- I_t = valoarea capitalului investit

P_r = 332.230.800 lei

g. Gradul de rentabilitate[4] - se calculeaza ca raport intre profitul anual si veniturile rezultate in urma exploatarii investitiilor. Pentru anul 2009, exprimat in marime relativa, acest raport exprima o rata a profitului si se determina astfel:

R_p P_h x 100

Q_h

unde: - R_p = rata profitului anual

- P_h = profitul anual

- Q_h = veniturile anuale aferente exploatarii obiectivelor

R_p(2012) = 3132.000 x 100 = 40%

82.829.000

Indicatorul in cauza, prin rezultatul obtinut, in acest caz la nivelul anului 2012, reflecta o corecta dimensionare a cheltuielilor, fapt care determina o prognoza favorabila in ceea ce priveste certitudinea recuperarii investitiei.

Veniturile estimate a fi realizate (in perioada 2010-2012)

Veniturile rezultate din exploatarea capacitatilor existente la 31 decembrie 2009, cumulate cu veniturile rezultate din exploatarea obiectivelor de investitii propuse pentru a fi date in functiune in perioada 2010-2011, reprezinta un indicator ce reflecta eficienta exploatarii capacitatilor aflate in dotarea Directiei de Telecomunicatii Prahova, prin nivelul tarifar aplicat.

Avand in vedere faptul ca inflatia din Romania a fost in scadere in perioada 2007-2009 respectiv in anul 2007 valoarea medie a inflatiei a fost de 40.7%, iar in anul 2008, aceasta a scazut pana la o medie de aproximativ 26%, conform acestor valori, am prevazut o descrestere mai atenuata pentru perioada 2010-2012.

Pentru anul 2010, avand in vedere valorile fenomenului inflationist pe perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2010, am prevazut ca pana la 31 decembrie 2010 sa se ajunga la o valoare medie a inflatiei de 20%. Pentru anul 2011, avand in vedere trendul descendent rezultat, am estimat o medie anuala a inflatiei in jurul valorii de 16%; Continuand si anticipand aceeasi tendinta descrescatoare si atenuata, am prevazut un procent de aproximativ 14% ca valoare medie a inflatiei pentru anul 2012.

SITUATIA INDICATORILOR DE VENITURI SI CHELTUIELI SI REZULTATELE ESTIMATE PE PERIOADA 2010-2012; SE APLICA:

A.     FARA INFLUENTA EXPLOATARII OBIECTIVELOR DE INVESTITII

B.     CUMULAT CU INFLUENTA EXPLOATARII OBIECTIVELOR DE INVESTITII

TABEL 13

Fata de aceste prevederi, in tabelul 14 am planificat volumul veniturilor pentru perioada 2010-2012, fara influenta veniturilor aferente exploatarii obiectivelor de investitii propuse. Cresterile de 116%, respectiv 114%, reflecta indicele valorii medii a inflatiei intre anii 2011/2010 si 2012/2011.

Veniturile din exploatarea investitiilor sunt prelucrate in tabelele 11 si 12.

Cresterea veniturilor din punerea in exploatare a obiectivelor planificate in anul 2011, fata de cele din anul 2010, este de 138.1%, corespunzatoare valorilor veniturilor obtinute din exploatarea noilor obiective. In anul 2012, cresterea indicatorului venituri din exploatarea obiectivelor de investitii, este de 9.6%, crestere care este corelata cu planificarea majorarii tarifelor sub indicele inflatiei.

Cresterea valorii veniturilor totale (rd1+rd2) din tabelul 14, este estimata la 20.7%, in anul 2011 fata de 2010 si de 17%, in anul 2012 fata de anul 2011. Cresterile sunt influentate si de variatia veniturilor rezultate din exploatarea noilor obiective propuse.

Cheltuielile estimate pentru perioada 2010-2012

Valoarea cheltuielilor aferente veniturilor inregistrate la 31 decembrie 2009 si valoarea cheltuielilor corespunzatoare veniturilor totale (incluzand veniturile obtinute din exploatarea noilor obiective), inregistreaza modificari aproximativ in aceeasi proportie cu acestea.

Rezultatele din exploatare

In cele trei ipostaze (2010, 2011, 2012) sunt prezentate aceste rezultate in randurile 7,8,9 din tabelul 14. Astfel, rezulta un profit estimativ de 326.774.500 lei in anul 2010, care creste la 394.556.000 lei, in anul 2011 (crestere de 20.7%), pentru ca in anul 2012 sa fie estimat un profit de 448.46500 lei.

Aportul profitului rezultatdin exploatarea obiectivelor, fata de profitul total, creste in anul 2011 la 7.66% fata de anul 2010 cand ponderea de 89% reflecta o exploatare partiala a acestor obiective.

In anul 2012, ponderea profitului obtinut din exploatarea investitiilor raportata la profitul total, scade la 7.39%, datorita cresterilor cheltuielilor cu amortizarea investitiilor propuse si considerate ca intrate in functiune treptat in anii 2010 si 2011. Aceste prognoze nu ar fi fost posibile fara planificarea punerii in functiune a obiectivelor de investitii prezentate in acest capitol.

Alegerea obiectivelor de investitii din planificarile pe anul 2010 si 2011 ale Directiei de Telecomunicatii Prahova, au drept scop:

satisfacerea cererilor inregistrate pe piata telefoniei mobile din mediul urban si mediul rural din judetul Prahova in conditiile in care liberalizarea din anul 2011 anunta o serioasa competitie pe aceasta piata si pe cea a telecomunicatiilor, in general

in acelasi context, modernizarea telefoniei din mediul rural prin inlocuirea centralelor manuale cu centrale automate digitale, precum si inlocuirea treptata a retelelor clasice cu fire din cupru cu retele de fibra optica in proportie de 50%

4. Gradul de penetrare a telefoniei mobile in Judetul Prahova in perioada 2007-2011

SITUATIA DETERMINARII NUMARULUI DE ABONATI LA 100 DE LOCUITORI (PENETRAREA) IN JUDETUL PRAHOVA (PE TOTAL IN MEDIUL URBAN SI RURAL)

TABELUL 14

SURSA: Directia de Statistica a jud. Prahova

Vodafone Prahova- Buletin Statistic si de Analiza Economica (Serv. Plan)

In tabelul 15, s-a determinat, pe baza datelor statistice, gradul de penetrare reprezentat de raportul numarului de abonati la 100 de locuitori. Situatia este prezentata pentru perioada 2007-2011. Datorita modificarii structurii populatiei si a raportului diferit dintre mediul urban si mediul rural, gradul de penetrare a inregistrat mici modificari neesentiale.

Factorul decisiv in cresterea gradului de penetrare, l-a avut ritmul instalarilor in cele doua medii (urban si rural), urmare fireasca a volumului investitional alocat.

Daca in anul 2007 numarul de abonati telefonici era de 115.521 raportat la 626.849 inlocuitori (reprezentand 18.42%), in anul 2011, am estimat ca, prin obiectivele de investitii prevazute, sa se ajunga la 151.400 abonati, care, raportati la o populatie de aproximativ 550.000 de locuitori, reprezinta un procent de penetrare de 27.53%.

In mediul rural, in perioada prezentata, conform statisticilor, se inregistreaza cresteri in numar, de la 151.406 in anul 2007, la aproximativ 155.500 in anul 2011, cu un ritm de cresetere anuala medie de aproximativ 820 de locuitori. Aceasta crestere influenteaza negativ gradul de penetrare in aceasta zona, care creste de la 7.51%, in 2007, la doar 176%, in 2011.

In raport cu mediul rural, in mediul urban, si datorita scaderii numarului populatiei de la 475.443 in anul 2007, la aproximativ 394.500, in medie cu 16200 locuitori anual, gradul de penetrare inregistreaza cresteri de la 21.9%, in anul 2007, la 32.95%, in anul 2011.

^{OFERTA CELOR PATRU OPERATORI DE TELEFONIE MOBILA}

Primii doi operatori, prin serviciile VODAFONE si ORANGE dispun de o capacitate de acoperire cvasiintegrala (95%), in felul acesta asigurand un volum constant de oferta pe aceasta piata. Cei doi au facut investitii mari pentru dezvoltarea tehnica. In trei ani, operatorul Orange Romania si in patru ani, operatorul Vodafone Romania, au reusit sa-si extinda la maxim aria de acoperire. In prezent, competitia celor doi se poarta la nivel de oferta a serviciilor si de politici tarifare.

Gradul de penetrare al telefoniei mobile in mediul rural era de aproximativ 14% si este in continua crestere. Pe fondul unei liberalizari si a demonopolizarii telefoniei mobile, este posibil sa asistam in 2011 la o dinamica mai accentuata a extinderii telefoniei mobile, care prin oferte avantajoase (tarife reduse), poate castiga acest segment de piata.

In prezent, distribuitorii au patruns in comunele mari din judet, dar, datorita veniturilor mici, cererea este mica.

Ceilalti doi operatori de telefonie mobila, prin serviciile lor (Cosmote si Zapp), nu dispun de o dotare tehnica corespunzatoare, iar calitatea receptiei (puterea semnalului) e foarte slaba si chiar absenta intr-o proportie insemnata, pe aria judetului.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Daca pana nu de mult situatia telecomunicatiilor nu depasea sfera de interes a factorilor implicati direct in activitatea specifica, odata cu intrarea in era informatiei, interesul asupra problematicii domeniului s-a extins, astfel incat a creat curente largi de opinie, iar vitalitatea acestui sector a ajuns sa aibe implicatii profunde si complexe in viata noastra de zi cu zi.

Dinamismul adus de implementarea noilor tehnologii digitale in telecomunicatii a marcat la fiecare pas transformarile din configuratia structurala a acestor servicii, precum si implicatiile propagarii beneficiilor aduse celorlalte domenii de activitate prin aceste transformari.

Ritmul schimbarii tehnologice a devenit incandescent, iar companiile sunt mult mai dependente de telecomunicatii decat oricand in cursul istoriei.

In prezent, telecomunicatiile la nivel mondial trec prin procese succesive de tranzitie de la modul de organizare in care predomina monopolul de stat, la un altul, in care piata va fi dominata de cateva aliante monopoliste ale unor societati multinationale, mult mai performante si mult mai puternice, in care libera concurenta va avea un caracter marginal .

Reforma telecomunicatiilor se refera si la adoptarea acelor masuri prin care sa se obtina o crestere a eficientei serviciilor respective. Asa se si explica faptul ca majoritatea tarilor considera ca vitala functionarea pietei sub forma sa concurentiala, pe baza proprietatii private si a libertatii de patrundere din exterior a capitalului si serviciilor.

Procesul de liberalizare a serviciilor de telecomunicatii din Uniunea Europeana a fost insotit de manifestarea necesitatii si adoptarea unor reglementari specifice care sa le inlocuiasca pe cele vechi pentru a armoniza cadrul legal al competitiei cu interesul legitim al consumatorilor cu privire la calitate si politicile tarifare aplicate.

In Romania, Ministerul Comunicatiilor si al Tehnologiei Informatiilor a propus spre aprobare in luna aprilie a anului 2002, un proiect de act normativ referitor la infiintarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii (A.N.R.C.), ca institutie publica cu personalitate juridica. Rolul acesteia va fi acela de a supraveghea competitia pe piata si activitatea furnizorilor de servicii de telecomunicatii.

In anul 2009, Vodafone Romania a raportat unele pierderi pe primul semestru, pe fondul crizei economice. Situatia s-a imbunatatit ulterior, printr-o restructurare manageriala de proportii, cuprinzand intreaga structura administrativa; a urmat o reducere a cheltuielilor la nivelul tuturor compartimentelor printr-o comensurare mai stricta a necesitatilor.

S-a recurs in acest sens la restructurarea personalului si disponibilizarea treptata a unui procent de 10% din angajatii firmei, astfel incat, la finele anului 2010, din 1200 angajati, sa mai ramana cca. 1100 de angajati.

Disputandu-si o piata dinamizata de ritmul transformator al restructurarii economice, cei doi principali competitori: Vodafone Romania si Orange Romania, au reusit sa-si atraga in numai cinci ani de la lansarea serviciilor proprii, un numar de utilizatori mai mare decat cel al telefoniei mobile (aproximativ zece mii de abonati, reprezentand 47.5% din totalul telefoniei din Romania).

Urmare a competitiei deschise intre operatorii de telecomunicatii, oferta de servicii s-a diversificat in tendinta adaptarii acestora la ncesitatile tot mai variate si mai exigente ale utilizatorilor. Este ceea ce s-a intamplat cu oferta de servicii suplimentare a unicului operator de telefonie fixa, Romtelecom, care, confruntat cu concurenta unor servicii diverse si superioare calitativ oferite de operatorii de telefonie mobila, s-a vazut nevoit sa-si ridice nivelul performantelor tehnice prin investitii din efort propriu in echipamente si accesorii digitale, reusind astfel sa-si imbunatateasca imaginea printr-o oferta mereu imbogatita a serviciilor suplimentare.

Dispunand de un larg portofoliu de activitati care necesita aportul unor categorii de personal cu o pregatire profesionala din ce in ce mai ridicata, VODAFONE ROMANIA trece printr-un proces de restructurare prin exploatarea cat mai eficienta a capacitatii de munca a personalului angajat. Modificarea structurii manageriale de la sfarsitul anului 2009 si reducerea numarului de angajati, sunt o dovada in acest sens.

Din analiza principalilor indicatori din exploatare venituri, cheltuieli si profit din perioada 2007-2009, a rezultat ca VODAFONE ROMANIA, in fiecare acesti trei ani, a avut rezultate pozitive. Astfel, veniturile din exploatare aferente perioadei au inregistrat salturi succesive de la 51.32% (2008/2007), respectiv 30.49% (2009/2008). Cheltuielile in exploatare au crescut intr-o proportie constanta: 34.41% (2008/2007) si 31.21% (2009/2008). Rezultatele superioare obtinute intre anii 2007 si 2008 (crestere de 86.03%) in raport cu cele obtinute intre 2008 si 2009 (crestere de 29.43%).

Cheltuielile la 1000 lei venit inregistrate in cei trei ani analizati, au fost de 673,49 lei (2007), 597,19 lei (2008) si 600,46 lei (2009). Raport al eficientei activitatii, acest indicator e rezultatul direct al cresterii capacitatii de exploatare, in tandem cu o politica tarifara echilibrata care sa tina cont de puterea de cumparare a populatiei.

In baza analizei comparative care impunea in continuare cresterea numarului de abonati, am prevazut in anii 2010 si 2011 lucrari investitionale atat in mediul urban, cat si in mediul rural, avand in vedere numarul mare de cereri nerezolvate la finele anului 2009, care se cifrau la 28550, din care 16500 cereri in mediul urban si 12050 de cereri in mediul rural.

Rezultatele obtinute de Vodafone Ploiesti in perioada 2007-2009, avand ca premisa si investitiile prezentate la inceputul capitolului 3, m-au determinat sa aleg din mai multe obiective de investitii pe cele prezentate pentru anii 2010 si 2011, preliminand si veniturile obtinute in urma exploatarii obiectivelor, in anii 2010, 2011 si 2012. In final, am prezentat rezultatul exploatarii noilor obiective, luand ca baza de calcul anul 2012 si tinand cont de tendinta de atenuare a indicelui mediu anual al inflatiei, cand am previzionat modificarile tarifare.

Din analiza eficientei acestor investitii, rezulta o rentabilitate a investitiilor de 66.67%, un termen de recuperare de aproximativ 10 ani, deci, un profit anual de 10% din valoarea totala a investitiei si o rata a profitului anual raportat la veniturile anuale de aproximativ 40%.

Din analiza la nivel national si la nivelul judetului Prahova a pietei de telecomunicatii, s-a desprins faptul ca telefonia mobila castiga tot mai multi utilizatori, ajungand la inceputul lui 2010 sa insumeze, la cei patru operatori, un numar de 4.2 milioane de abonati.

Adaptandu-se si flexibilizandu-si oferta prin facilitati in raport cu categorii de utilizatori dintre cele mai variate, operatorii de telefonie mobila sunt o optiune atractiva pentru utilizatori, fiind un factor demn de considerat pentru viitorii operatori de telefonie fixa.

Pe suportul progreselor cercetarilor din electronica, telecomunicatiile, impreuna cu informatica, duc in viitorul apropiat la accelerarea ritmurilor tuturor domeniilor de activitate.

Telecomunicatiile, ca factor indispensabil al evolutiei societatii, trebuie sa parcurga o etapa de transformari ce tin de adaptarea la necesitatile comunicarii si, in acelasi timp, de asigurarea conditiilor de satisfacere a acestora.