Cablul torsadat

Cablul Torsadat

Desi caracteristicile benzii de frecventa a unei benzi magnetice sunt excelente, caracteristicile legate de intarziere sunt slabe. Timpul de transmisie ne se masoara in milisecunde, ci in minute sau ore.

Pentru multe aplicatii este nevoie de o conexiune on-line.

Cel mai vechi si inca cel mai utilizat mediu de transmisie este cablul torsadat. Un cablu torsadat este format din doua fire de cupru izolate, avand o grosime tipica de 1 mm. Firele sunt impletite intr-o forma elicoidala, exact ca o molecula de ADN. Scopul impletirii firelor este de a reduce interferenta electrica. (Doua fire paralele constituie o antena; daca le impletim, nu mai formeaza o antena.)

Cea mai cunoscuta aplicatie a cablului torsadat este sistemul telefonic. Aproape toate telefoanele sunt conectate la centrala telefonica printr-un cablu torsadat. Cablurile torsadate se pot intinde pe mai multi kilometri fara amplificare, dar pentru distante mai mari, sunt necesare repetoare.

Cablurile torsadate pot fi folosite atat pentru transmisia analogica cat si pentru cea digitala.

Banda de frecventa depinde de grosimea firului si de distanta parcursa, dar, in multe cazuri, poate fi atinsa o viteza de mai multi megabiti pe secunda pe distante de cativa kilometri.

Datorita performantei satisfacatoare si a costului scazut, cablurile torsadate sunt foarte larg folosite in prezent si probabil ca vor ramane larg folosite si in urmatorii ani.

Exista numeroase feluri de cablaj torsadat, doua dintre acestea fiind importante pentru retelele de calculatoare.

Cablurile torsadate din Categoria 3 sunt formate din patru perechi de fire izolate impletite, grupate intr-un material din plastic, pentru a le proteja si pentru a le tine impreuna. Pana in 1988, cele mai multe cladiri cu birouri aveau un cablu de categoria 3, care pornea din panoul central de la fiecare etaj catre fiecare birou.

Incepand din 1988, au fost introduse cablurile mai performante din Categoria 5. Ele sunt similare celor din categoria 3, dar au mai multe rasuciri pe centimetru si sunt izolate cu teflon, rezultand o interferenta redusa si o mai buna calitate a semnalului pe distante mari, ceea ce le face mai adecvate comunicatiilor la viteze mari intre calculatoare. Pentru a le deosebi de cablurile torsadate voluminoase, ecranate si scumpe, pe care IBM le-a introdus la inceputul anilor 80, dar care nu au devenit populare in afara instalatiilor IBM, aceste doua tipuri de cabluri sunt cunoscute sub numele de cabluri UTP (Unshielded Twisted Pair, - cablu torsadat neecranat).