Mobifon si Piata de telecomunicatii din Romania

1 Analiza petei de telecomunicatii din Romania

Telecomunicatiile s-au dezvoltat foarte mult in Romania in ultimii ani. Teledensitatea s-a dublat in ultimii 12 ani, iar telefonul mobil a devenit un produs de larg consum. Numarul abonatilor la telefonia mobila il va depasi pe cel al abonatilor la telefonia fixa. Piata serviciilor de telecomunicatii a depasit 1,7 mld. USD in 2001.

Guvernul si Ministerul Telecomunicatiilor doresc :

Sustinerea politicii guvernului de integrare euro-atlantica si intensificare a colaborarii internationale;

Sustinerea politicii guvernului de dezvoltare economica, coeziune sociala si reducere a decalajelor regionale;

Asigurarea infrastructurii pentru dezvoltarea "Societatii Informationale"

Modificarile sectorului de telecomunicatii vor aparea datorita urmatorilor factori:

Romania a aderat la NATO in 2002;

Romania va adera la Uniunea Europeana in 2007;

Telecomunicatiile reprezinta un domeniu de actiune prioritar;

Guvernul va aloca fonduri bugetare suficiente pentru dezvoltarea institutionala, reglementativa, studii tehnice, proiecte pilot;

Venitul mediu pe familie va continua sa creasca etc.

In viziunea guvernului, in 2012 sectorul de telecomunicatii va arata astfel:

Piata telecomunicatiilor va fi complet integrata in piata comuna europeana, cu aceleasi reglementari si institutii;

Telecomunicatiile vor sustine dezvoltarea Societatii Informationale;

Statul nu va mai detine actiuni la nici un operator de telecomunicatii;

Romania va juca un rol de lider regional in domeniul telecomunicatiilor.

In acest scop, se va actiona conform urmatoarelor politici prioritare si directii de actiune:

Pregatirea aderarii la Uniunea Europeana - prioritate a politicii sectoriale;

Sustinerea eforturilor de aderare la NATO;

Liberalizarea pietei si dezvoltarea economica interna;

Gestionarea eficienta a resurselor limitate;

Introducerea de noi servicii si tehnologii;

Asigurarea serviciului universal;

Finalizarea procesului de dezangajare a statului din activitatea de operare;

Integrarea sectorului de telecomunicatii in societatea globala;

Cresterea rolului Romaniei in organismele internationale de profil.

1.1 Introducere

Telecomunicatiile au incetat sa mai fie considerate un serviciu de lux, in contextul in care dreptul la comunicare si informare este recunoscut ca drept fundamental al cetateanului si respectat ca atare. In literatura de specialitate se vorbeste de diviziunea digitala: impartirea oamenilor in favorizati si defavorizati in raport cu accesul la mijloace de comunicare. Aceasta diviziune se manifesta la nivel international, dar si in cadrul fiecarei tari. In acest context, asigurarea serviciului universal a devenit o conditie esentiala a noii societati.

Sectorul telecomunicatiilor a avut in ultimii ani o evolutie deosebit de dinamica, caracterizata prin restructurare, privatizare si liberalizare, in conditiile unor evolutii tehnologice spectaculoase. Tranzitia de la societatea industriala la noua economie este ilustrata in mod evident de datele statistice analizate pentru a evalua nivelul de dezvoltare. Daca pana acum circa 10 ani, productia de otel pe cap de locuitor era un reper economic de baza, in prezent, teledensitatea este considerata a fi mult mai relevanta pentru nivelul de dezvoltare economica a unei tari.

Sectorul telecomunicatiilor din Romania este majoritar privat, ca cifra de afaceri, capital social si numar de abonati, atat ca urmare a interesului investitorilor privati, romani si straini, pentru acest sector, cat si ca urmare a politicii de dezangajare a statului roman. Ponderea sectorului privat va creste in perioada urmatoare.

Investitiile in comunicatii au un impact major asupra dezvoltarii economice in general, datorita caracterului dual al acestui sector: ramura economica in sine si suport pentru dezvoltarea celorlalte sectoare economice. In telecomunicatii exista inca numeroase oportunitati de afaceri, avand in vedere cererea partial nesatisfacuta si iminenta liberalizare completa a pietei.

Rolul major jucat de comunicatii in noua economie implica o administrare flexibila si eficienta a acestui domeniu. Dinamica sectorului poate avea influente negative daca nu este cunoscuta si analizata dar poate in acelasi timp oferi noi oportunitati. Administrarea telecomunicatiilor are o componenta internationala foarte importanta, legata de promovarea internationala a intereselor statului, firmelor si cetatenilor romani, in conditiile globalizarii.

Telecomunicatiile s-au dezvoltat exploziv in ultimii ani. La 1.01.2002, erau 4.030.000 abonati in reteaua fixa si aproximativ 3,87 milioane utilizatori la telefonie mobila, piata serviciilor de telecomunicatii fiind estimata in anul 2000 la peste 1,5 miliarde dolari.

Sectorul telecomunicatiilor a fost in ultimii zece ani printre cele mai dinamice, indicele investitiilor crescand exponential. In comparatie, in acelasi interval, pe ansamblul economiei, investitiile au fost constante.

Telecomunicatiile au atras intre o treime si jumatate din totalul investitiilor straine directe. Statul a decis sa se dezangajeze treptat din activitatea de operare. Ca urmare, sectorul privat are o pondere insemnata in ansamblul sectorului de telecomunicatii, fie ca avem in vedere capitalul social, numarul de abonati sau cifra de afaceri.

Structura industriei

Principalii operatori prezenti pe piata din Romania sunt:

Romtelecom, Societatea Nationala de Telecomunicatii, partial privatizata in 1998 ofera servicii de telefonie fixa, linii inchiriate, telefonie mobila (prin filiala sa 'Cosmorom'), televiziune prin cablu (prin filiala sa 'Cable Vision of Romania', CVR), precum si alte servicii de telecomunicatii. Romtelecom este o societate comerciala, detinuta de statul roman (reprezentat de MCTI) si de OTE (operatorul national grec), care are si controlul managerial (figura 3, figura 4). Se intentioneaza continuarea dezangajarii statului prin reducerea in continuare a participarii la capital.

Mobifon, societate cu capital majoritar detinut Vodafone, ofera servicii de telefonie mobila GSM (sub denumirea comerciala 'Connex') si acces Internet (sub denumirea comerciala 'Xnet').

Mobil Rom, societate cu capital majoritar detinut de Orange, ofera servicii de telefonie mobila GSM (sub denumirea comerciala 'Dialog').

Telemobil, societate cu capital majoritar detinut de Inquam, ofera servicii de telefonie celulara analogica Zapp in standard NMT 450 si telefonie celulara digitala in standard CDMA 450.

Societatea Nationala de Radiocomunicatii, detinuta de stat, difuzeaza programele nationale publice de radio si televiziune si ofera servicii de linii inchiriate. S.N.Radiocomunicatii este, de asemenea, semnatarul desemnat de Romania pentru acordurile de exploatare ale Eutelsat, Inmarsat si Intelsat. In urma privatizarii acestor organizatii, S.N.Radiocomunicatii se va transforma in actionar.

Astral si Romanian Cable Systems (RCS), companii cu capital privat, ofera servicii de televiziune prin cablu.

La aceste companii se adauga alti operatori mai mici, precum si numeroase companii care intervin la diferite niveluri ale 'lantului de valoare adaugata', cum ar fi producatori de echipamente, distribuitori si intermediari, consultanti, prestatori de servicii de instalare, editori de carti de telefon, etc.

Mentionam, in particular, retelele independente, destinate nevoilor proprii ale titularului sau serviciilor destinate grupurilor inchise de utilizatori, indiferent de aplicatie. Exista cateva retele nationale (Compania de electricitate-'Conel', CFR), si mai multe retele locale (Portul Constanta, Neptun-Olimp, etc), precum si aproximativ 20 de retele independente realizate in tehnologie VSAT.

1.3 Structura pietei

Piata telecomunicatiilor este deosebit de dinamica, asa cum o demonstreaza numarul mare de operatori si competitia intensa. Se poate aprecia ca aceasta evolutie se va accentua pe masura liberalizarii tuturor subsegmentelor pietei si a introducerii de noi servicii si tehnologii.

Serviciul telefonic vocal (de baza)

Serviciul telefonic de baza, definit prin legea 74/96 si explicitat in licenta Romtelecom, include serviciul telefonic vocal, in timp real, intre puncte fixe, pentru public, oferit contra cost. Serviciul telefonic de baza este oferit de Romtelecom. Romtelecom detine o licenta valabila pana la 15 decembrie 2013, cu posibilitatea reinnoirii, urmand sa beneficieze de monopol pana la 31.12.2002.

Tabel 1. Indicatori privind dezvoltarea telefoniei fixe

In ultimii ani, Romtelecom a investit in dezvoltarea infrastructurii, prin achizitionarea de noi centrale digitale, extinderea retelei magistrale de fibra optica, precum si prin introducerea de noi servicii, ca de exemplu VoiceMail si ISDN.

Chiar daca teledensitatea s-a dublat in ultimii zece ani, lista de asteptare este in continuare foarte mare. In plus, teledensitatea medie ascunde mari diferente intre regiuni (conform tabelului), sau chiar in interiorul aceleiasi regiuni:

Tabel 2. Dezvoltarea telefoniei fixe pe regiuni

La 1.1.1999, Romtelecom a inceput rebalansarea tarifelor, in urma reformei tarifare promovate de guvern prin care se introduce un control de tip 'price cap'.

Telefonia mobila

Exista 2 operatori GSM900, un operator GSM1800, un operator NMT.

Cei doi operatori GSM900, Mobifon si Mobil Rom, au primit in decembrie 1996, in urma unei licitatii publice internationale, licente pe 10 ani, cu posibilitatea reinnoirii. Serviciile au fost lansate in mai, respectiv iunie 1997 si s-au dovedit un mare succes comercial.

Cosmorom, filiala a Romtelecom a primit in decembrie 1998 o licenta pentru GSM1800 pe o durata de 10 ani, cu posibilitatea reinnoirii.

Fig. 7. GSM: O poveste de succes

Telemobil a primit in 1992 o licenta pentru NMT, licenta care a fost modificata pentru a permite digitalizarea. In ultimul trimestru al anului 2001, compania a demarat un program de inlocuire a retelei analogice cu o retea digitala, in tehnologie CDMA. Gradul de digitalizare a fost de 50% la finele anului 2001 iar procesul s-a fi finalizat in septembrie 2002.

Estimarile arata ca rata de penetrare a telefoniei mobile o va depasi pe a celei fixe De asemenea, exista circa o suta de operatori de retele radio locale, de tip repetor sau trunked.

Linii inchiriate

Romtelecom ofera linii inchiriate pe cablu (monopol pana in 2003) si linii radio inchiriate, pentru capacitati mai mici de 2Mbps. Licenta pentru serviciul telefonic de baza reglementeaza si modalitatile serviciului de linii inchiriate.

S.N. Radiocomunicatii ofera linii radio inchiriate pentru capacitati de peste 2Mbps, (are monopolul pana la 1.1.2003). Radiocomunicatii are o licenta pentru servicii de radiocomunicatii, acordata in martie 1998, pe o perioada de 5 ani.

Transmisii de date

Transmisiile de date sunt complet liberalizate, existand circa 20 de operatori nationali. O serie de operatori CATV au fost autorizati sa transmita date pe infrastructura retelelor CATV, ceea ce constituie un prim pas spre liberalizarea infrastructurilor alternative. Transmisiile de date nu sunt inca foarte dezvoltate, in special datorita cererii scazute.

Transportul si distributia programelor audio si video

S.N. Radiocomunicatii detine monopolul pentru transportul programelor audio si video nationale, produse de Societatea Romana de Radiodifuziune si de Societatea Romana de Televiziune.

Exista numerosi operatori de retele CATV locale (circa 2 mil. abonati), precum si numeroase statii locale de radio si TV. Este vorba de societati comerciale cu capital romanesc, strain sau mixt.

Servicii cu valoare adaugata

Serviciile cu valoare adaugata ("SVA") se bucura de un succes deosebit: pe piata opereaza cateva zeci de furnizori nationali si cateva sute de furnizori locali. Acestia ofera servicii de tip 'green number' si 'premium rate'.

Table 3. Autorizatii SVA

Instalarea retelelor si echipamentelor de telecomunicatii

Posesorii de licente sau autorizatii pentru servicii de telecomunicatii sunt autorizati sa-si instaleze retelele respective ei insisi sau pot utiliza subcontractanti, in anumite conditii. De asemenea, exista cateva sute de firme si persoane fizice autorizate sa execute instalarea, intretinerea, repararea retelelor si echipamentelor terminale.

Principalii producatori autohtoni de echipamente sunt EMCOM (societate comerciala, detinuta de Romtelecom si Siemens) si Alcatel Telecommunications Networks Systems (societate comerciala, detinuta de Romtelecom si Alcatel), pentru centrale telefonice, EMCOM si Intracom (societate comerciala cu capital majoritar strain) pentru echipamente terminale.

Contributia sectorului telecomunicatii la dezvoltarea altor sectoare economico-sociale

Sectorul de telecomunicatii participa substantial la dezvoltarea altor sectoare economice si sociale. Prezentam in continuare doar cateva exemple.

Infrastructura de telecomunicatii pentru alte servicii publice

Exista numeroase aplicatii de telecomunicatii utilizate in sectoare ca transport, medicina, aparare si ordine publica, etc. Mentionam, ca exemplu, radionavigatia aeriana, protectia vietii pe mare, sistemele de pozitionare prin satelit, intre altele.

Contributii la bugetul de stat

Sectorul de telecomunicatii contribuie semnificativ la bugetul de stat prin impozite, taxe, dividende si alte venituri nefiscale.

Inzestrarea armatei

In urma acordarii unor licente de telecomunicatii, o parte din sumele rezultate au fost utilizate pentru inlocuirea unor echipamente militare. Chiar daca scopul principal a fost eliberarea spectrului de frecvente, aceasta actiune a permis achizitionarea unor echipamente noi, compatibile cu standardele NATO.

Publicitate si marketing

Cresterea competitivitatii in telecomunicatii a determinat o crestere insemnata a cererii de servicii de publicitate si marketing, sectoare aflate inca in stadiul de pionierat in Romania. In ultimii 3 ani, sectorul de telecomunicatii a reprezentat primul client al industriei de publicitate, contribuind astfel la sustinerea financiara a acesteia.

Sport si cultura

Ca o componenta a eforturilor de promovare a serviciilor comercializate, operatorii de telecomunicatii au sponzorizat numeroase activitati culturale si sportive (echipa nationala de gimnastica feminina, echipele de fotbal Steaua, Dinamo si Rapid, etc.).

Educatie si formare profesionala

Introducerea unor tehnologii moderne a crescut considerabil nevoia de specialisti cu calificare avansata. Aceasta problema a fost adresata atat prin sponsorizarea si dotarea unor institutii de invatamant superior, cat si prin crearea de centre proprii de instruire, de catre operatori. Pe de alta parte, dezvoltarea telecomunicatiilor a generat noi oportunitati pentru invatamant la distanta.

Dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii

Liberalizarea treptata a unor subsegmente ale pietei telecomunicatiilor a creat numeroase oportunitati de afaceri pentru intreprinderile mici si mijlocii. De exemplu, firmele de proiectare, instalare si executie de lucrari de telecomunicatii, cele de CATV si furnizorii de servicii Internet sunt in marea lor majoritate intreprinderi mici si mijlocii. La acestea se adauga distribuitorii de echipamente terminale si distribuitorii unor operatori mobili. Acest lucru contribuie atat la crearea de noi locuri de munca si absorbtia somajului, cat si la dezvoltarea unui tesut industrial viabil si flexibil, precum si la dezvoltarea unei "paturi mijlocii".

Servicii postale

Facturile pentru serviciile de telecomunicatii inseamna circa 75 de milioane de scrisori anual, distribuite ca servicii postale speciale, scrisori recomandate si curier accelerat. Ca referinta, precizam ca in 2000 au fost expediate circa 250 de milioane de trimiteri de corespondenta interna.

Alte aspecte

Dezvoltarea telecomunicatiilor a introdus noi obisnuinte si noi paradigme. Astfel, utilizarea telefonului ca instrument de lucru este in plina expansiune, corelat de exemplu cu vanzarea prin corespondenta sau cu diverse initiative de cresterea eficientei managementului si salariatilor.

1.5 Acqvis-ul comunitar in domeniul comunicatiilor

Acquis-ul comunitar reprezinta ansamblul de reguli de referinta in adoptarea si evaluarea legislatiei si reglementarilor in vigoare, avand in vedere angajamentele asumate de Romania privind aderarea la Uniunea Europeana, compatibilitatea acestor reguli cu alte angajamente internationale ale Romaniei, precum si consensul privind eficienta mecanismelor de reglementare a pietei comune europene a telecomunicatiilor.

Intrucat acquis-ul comunitar relevant este in curs de modificare, ca urmare a unei politici de reglementare, este necesar sa ne referim atat la vechiul cat si la noul acquis.

Acquis-ul in vigoare

Legislatia europeana in domeniul telecomunicatiilor a sustinut si incurajat dezvoltarea pietei, urmand in linii mari segmentarea traditionala a acesteia. In continuare, se va urmari aceasta segmentare traditionala

Echipamentele de telecomunicatii

Piata terminalelor de telecomunicatii a fost liberalizata prin mai multe masuri, dintre care cea mai importanta este Directiva 88/301/EEC privind competitia pe piata echipamentelor. Ulterior, accentul a fost pus pe conditiile de introducere a echipamentelor pe piata, avand in vedere necesitatea de a garanta, chiar intr-o piata competitiva, anumite caracteristici minimale, numite cerinte esentiale, cum sunt viata si securitatea umana, viata persoanelor si animalelor, sau mediul inconjurator. In acest scop, Uniunea Europeana a introdus Noua abordare la armonizarea tehnica si standardizare. Impreuna cu Abordarea Globala, aceasta combina armonizarea reglementarilor si standardelor cu recunoasterea mutuala a testelor si certificarilor.

Dintre directivele din Noua Abordare, pentru domeniul telecomunicatiilor sunt relevante Directiva de joasa tensiune (73/23/EEC), Directiva privind compatibilitatea electromagnetica, 89/336/EEC (EMC) si Directiva privind echipamentele de radio si terminalele de telecomunicatii, 99/5/EC (R&TE). Acestea definesc cerintele esentiale pe care produsele trebuie sa le satisfaca pentru a putea fi comercializate. Produsele care satisfac aceste cerinte esentiale vor purta marcajul de conformitate "CE", inscriptionat de producator sau de reprezentantul acestuia stabilit in UE. Autoritatea de reglementare competenta poate defini anumite standarde obligatorii, armonizate la nivel european, a caror respectare creeaza prezumtia de conformitate a produselor cu cerintele esentiale. Producatorul nu este obligat sa respecte aceste standarde (termenul de obligatoriu este usor derutant), dar respectarea acestora permite aplicarea unor proceduri simplificate de certificare a conformitatii.

Aceste directive presupun si crearea unei infrastructuri instructionale adecvate (organisme competente, organisme notificate, organisme de control al pietei, etc).

Piata europeana a terminalelor de telecomunicatii este acum suficient de matura, astfel incat, ca o evolutie mai recenta, directivele relevante sunt considerate mai ales ca elemente ale acquis-ului comunitar de la capitolul "piata interna" si sunt doar mentionate la capitolul de telecomunicatii. De aceea, restul analizei se va concentra pe segmentul cel mai dinamic, si anume, serviciile de telecomunicatii.

Serviciile de telecomunicatii

Directivele privind serviciile de telecomunicatii reprezinta marea majoritate a acquis-ului comunitar in domeniul comunicatiilor. Este vorba, in acest moment, de circa 80 de directive, precum si de numeroase decizii, recomandari si comunicari. O evolutie relativ recenta, dar din ce in ce mai importanta, este adoptarea principiului neutralitatii tehnologice, ceea ce presupune reglementarea, pe cat posibil, a serviciului asa cum apare din punctul de vedere al utilizatorului final, al consumatorului, fara a prevedea reguli specifice pentru optiunile tehnologice ale furnizorului.

Scopul acestor acte normative este de a permite liberalizarea treptata si controlata a pietei, precum si dezvoltarea unei piete europene a telecomunicatiilor. Ca urmare, acestea se pot imparti in mod natural in doua mari categorii, dupa cum vizeaza liberalizarea sau armonizarea pietei.

Acte normative de liberalizare

Acestea cuprind in special Directiva 90/388/EEC, privind liberalizarea serviciilor, cu modificarile ulterioare. Aceasta directiva a fost modificata in mai multe randuri pentru a permite introducerea in sfera sa de aplicare, si implicit a deschide competitiei, noi segmente ale pietei. Conceputa initial pentru serviciile de transmisii de date si de linii inchiriate, aceasta directiva s-a aplicat apoi infrastructurilor alternative, retelelor de televiziune prin cablu, serviciilor de telecomunicatii prin satelit, telefoniei mobile, si in final, serviciilor de telefonie vocala. Aceste ultime modificari (Directiva 96/2/EEC privind telecomunicatiile mobile si personale si Directiva 96/19/EEC privind competitia totala) au avut si impactul cel mai semnificativ asupra pietei. Ca urmare, statele membre nu au mai fost autorizate sa acorde drepturi exclusive sau speciale. Precizam totusi ca au existat state membre care au solicitat si au obtinut unele derogari.

Acte normative de armonizare

Unul din scopurile principale ale Uniunii Europene este crearea unei piete unice. Prin implementarea directivelor de liberalizare, piata europeana a telecomunicatiilor a devenit una complet liberalizata, dar fragmentata ca urmare a implementarii diferite de la tara la tara. Masurile de armonizare au ca obiectiv sa creeze anumite reguli comune, aplicabile in toate tarile membre. Pentru a ilustra acest punct, remarcam ca un operator care doreste sa ofere servicii de telefonie in intreaga comunitate europeana are nevoie de 15 licente acordate de 15 autoritati de reglementare, dupa 15 proceduri specifice. Precizam ca au existat chiar incercari de a institui o autoritate de reglementare paneuropeana.

Dintre masurile de armonizare, cele mai importante sunt cele ce reglementeaza autorizarea, clauza retelei deschise si protectia datelor.

Directiva de autorizare (97/13/EEC) raspunde acestei probleme prin crearea unui cadru unitar privind licentele individuale si autorizatiile generale. Conditiile minimale si procedurile cerute de aceasta directiva garanteaza fiecarui operator posibilitatea de a obtine in mod transparent si nediscriminatoriu dreptul de a presta servicii. Autorizatia GENERALA urmeaza sa fie acordata cel mult pe baza unei notificari a operatorului, nefiind necesar un raspuns explicit al autoritatii de reglementare. Licenta individuala urmeaza sa fie acordata in cazuri limitativ prevazute, de exemplu daca operatorului i se confera anumite drepturi sau i se impun anumite obligatii.

Directivele din categoria ONP (Open Network Provision, Clauza Retelei Deschise) au ca scop sa incurajeze dezvoltarea competitiei, prin impunerea unor conditii operatorilor cu putere de piata semnificativa, in avantajul noilor intrati. Directivele din categoria ONP sunt complementare celor de liberalizare: in timp ce directivele de liberalizare permit accesul pe piata, prin acordarea de drepturi noilor operatori, directivele ONP impun obligatii operatorilor existenti, astfel ca noii intrati sa aiba posibilitatea de a-si desfasura activitatea. Aceste directive merg mai departe decat cele privitoare la competitia loiala, pe baza teoriei accesului la elemente esentiale. Directivele ONP sunt urmatoarele:

Directiva cadru (90/387/EEC, amendata de 97/51/EC), care contine definitii si enunta principiile generale

Directiva de linii inchiriate (92/44/EEC, amendata de 97/51/EC), care creeaza obligatia de a furniza linii inchiriate in mod nediscriminatoriu, pe principiul orientarii dupa costuri

Directiva de interconectare (97/33/EEC), care precizeaza conditiile de incheiere a acordurilor de interconectare

Directiva de telefonie vocala (98/10/EC, care inlocuieste 95/62/EEC), care aduce elemente legate de calitatea serviciului pentru serviciul de telefonie publica vocala

Aceste directive sunt acompaniate de alte acte normative, cum ar fi decizii privind acordarea unor derogari unor tari membre, precum si de recomandari, menite sa asigure o interpretare cat mai uniforma.

Exista mai multe masuri privind introducerea coordonata a anumitor servicii armonizate la nivel european. Dintre acestea amintim:

Directiva 87/372/EEC privind introducerea sistemului de telefonie mobila celulara GSM

Directiva 90/544/EEC privind introducerea unui sistem de paging (ERMES)

Decizia Consiliului 90/C166/02 privind cooperarea in domeniul frecventelor

Directiva 91/287/EEC privind introducerea DECT

Decizia Consiliului 91/396/EEC privind introducerea numarului unic european pentru apeluri de urgenta (112)

Decizia Consiliului 92/264/EEC privind introducerea unui prefix international standard

Decizia privind comunicatiile mobile si personale (S-PCS)

Decizia Consiliului 710/1999 privind introducerea serviciilor de telefonie mobila de generatia a treia (UMTS)

Precizam ca in afara acestor masuri legislative exista si alte mecanisme in vederea introducerii coordonate a unor servicii paneuropene, de exemplu CEPT sau ETSI (Institutul European de Standardizare in Telecomunicatii).

Directiva 97/66/EC privind protectia datelor si a vietii private in sectorul de telecomunicatii stabileste unele conditii minimale care sa garanteze respectarea libertatilor individuale si sa creasca increderea in modernizarea tehnologica.

Noul Acquis

Reglementarile prezentate in capitolul anterior au fost rezultatul a peste zece ani de dezbateri si consultari intensive cu toate partile interesate, urmarind si dezvoltarile paralele din cadrul altor foruri internationale, cum ar fi negocierile din cadrul Rundei Uruguay. Cea mai importanta initiativa legislativa a fost, evident, "pachetul 98", format din directivele destinate sa acompanieze liberalizarea totala a pietei telecomunicatiilor de la 1 ianuarie 1998. Acest pachet include directivele 96/19 (competitie totala), 97/13 (autorizare), 97/33 (interconectare), 97/51 (amendarea directivei cadru pentru ONP), 97/66 (protectia datelor), si 98/10 (telefonie publica vocala).

Dupa deschiderea completa a pietei, Comisia a facut o serie de analize si a ajuns la concluzia ca piata a devenit suficient de matura incat sa se poata initia dereglementarea, urmand sa reduca drastic numarul directivelor (de la peste 80 la cateva), lasand, pe cat posibil, piata sa decida. Acest principiu este folosit deja pe scara larga de autoritatile de reglementare din unele tari.

Pachetul legislativ propus de Comisie in iulie 2000 ("pachetul 1999") cuprinde urmatoarele masuri:

Regulament privind degruparea buclei locale - este pentru prima data cand acest tip de instrument legislativ este folosit in telecomunicatii

Directiva cadru, care contine prevederi generale, definitii si dispozitii institutionale, in special privind crearea unei autoritati independente de reglementare

Directiva privind interconectarea si accesul, care extinde directiva 97/33

Directiva privind autorizarea, mult mai liberala decat directiva 97/13, eliminand de exemplu notiunea de licenta individuala

Directiva privind protectia datelor

Directiva privind serviciul universal si drepturile utilizatorilor

Decizia privind utilizarea frecventelor, care introduce un mecanism de coordonare in privinta utilizarii spectrului de frecvente radioelectrice

Dintre acestea, Regulamentul privind degruparea buclei locale a fost deja adoptat, dar s-a convenit sa fie abrogat o data cu adoptarea noii directive privind interconectarea si accesul. Degruparea buclei locale ar urma sa fie vazuta ca o forma particulara de acces. Celelalte masuri se afla acum in curs de elaborare. Proiectul de act normativ privind serviciul universal este in stadiul dezbaterilor cu operatorii de telecomunicatii.

1.6 Analiza SWOT al domeniului telecomunicatiilor

Analiza SWOT are ca scop facilitarea identificarii unor obiective realiste pentru sectorul de telecomunicatii. Aceasta analiza este realizata din perspectiva sectorului de telecomunicatii in ansamblul sau, chiar daca actiunile concrete in vederea implementarii unei strategii guvernamentale ar urma sa fie intreprinse de administratie.

Puncte tari

Principalele puncte tari ale sectorului sunt urmatoarele:

Dezvoltarea telecomunicatiilor a depasit nivelul prezis pe baza dezvoltarii economice.

Sectorul este foarte competitiv.

Sectorul privat este preponderent.

Puncte slabe

Principalele puncte slabe ale sectorului sunt urmatoarele:

Serviciile telefonice vocale reprezinta inca de departe principala aplicatie

Cercetarea si productia romaneasca de echipamente sunt depasite de ritmul evolutiei generale.

Nici unul din marii operatori nu este cotat la bursa.

Utilizarea ineficienta a resurselor limitate.

Intarzieri mari in dezvoltarea rurala.

Monopolul pentru telefonie fixa si linii inchiriate pana la 01.01.200

Tarifele nu sunt inca orientate pe costuri.

Oportunitati

Principalele oportunitati sunt urmatoarele:

Liberalizarea pietei romanesti va permite introducerea de noi modele de afacere

Introducerea de noi tehnologii paneuropene va crea cerere pentru acestea si in Romania

Legislatia UE care va fi implementata si in Romania, constituie un model validat

Prezenta pe piata bancara a mai multor banci internationale, precum si preponderenta capitalului privat in sectorul bancar

Amenintari

Principalele amenintari sunt urmatoarele:

Veniturile modeste ale populatiei limiteaza cererea si oportunitatile investitionale

Persista instabilitatea legislativa si fiscala

2 Principalii competitori ai Mobifon S.A.

2.1 Orange Romania

Grupul Orange este unul din cele mai mari companii de telecomunicatii din lume, cu subsidiare in peste 18 tari din Europa si din afara ei. Ea ofera o gama larga de servicii de telecomunicatii, incluzand servicii GSM 900/1800 Orange si alte servicii telefonice digitale. Marca Orange este functionala in Marea Britanie, Franta, Elvetia, Romania, Danemarca, Slovacia, Thailanda, Coasta de Fildes, Republica Dominicana, Olanda, Madagascar si Botwana. De asemenea, Orange a controlat operatiuni in Belgia ( Mobistar), Egipt ( Mobinil) si intr-o masura mai mica in Portugalia ( Optimus ), Austria ( Connect Austria ) si India (BPL Mobil ). La sfarsitul lunii martie 2003, Orange era cel mai mare operator atat din Anglia cu 13 milioane clienti cat si in Franta cu peste 19.2 milioane clienti iar totalul companiilor controlate de Orange era de 44.9 milioane clienti.

Orange a intrat pe piata din Romania in iunie 1997 sub numele de Mobilrom ( Dialog ) si a devenit marca Orange in 2002. Compania are valorii puternice care conduc modul in care isi trateaza clientii si in dezvoltare, in solutiile pe care le aplica. Orange ofera o gama larga de servicii ( voce, date, SMS, MMS, GPRS, e-mail ), cu acoperirea de 97% a populatiei Romaniei si 86% din zonele geografice precum si acorduri de roaming cu 217 tari si 2 sateliti, ceea ce califica Orange ca fiind liderul pietei de telecomunicatii din Romania. Serviciile oferite de Orange romanilor sunt simple si inovative ceea ce ofera posibilitatea clientilor sa comunice si sa interactioneze mai bine.

Orange se concentreaza pe fiecare aspect al experientei cosumatorului, de la produse flexibile la sistem transparent si educatia consumatorului, toate sunt componente ce ofera clientului mai multa siguranta. Orange ofera un serviciu de relatii cu clientii 24 de ore 7 zile pe saptamana Cercetarea privind satisfactia consumatorilor legate de calitatea serviciilor pozitioneaza Orange pe locul 1 cu nivel de 90%. Auditurile interne si externe precum si standardul ISO 9001 sunt o garantie a preocuparii companiei de a oferi servicii de calitate. Lantul de magazine Orange ofera posibilitatea clientului a primi o experienta consistenta. De aceea a fost creata o retea de peste 14 magazine Orange in: Bucuresti, Craiova, Constanta, Cluj, Galati, Iasi, Bacau, Targu Mures, Timisoara, Ploiesti, Sibiu si Brasov. Aceasta retea este intarita pe partenerii care comercializeaza servicii postpaid in peste 700 de locatii si prepaid in peste 6000 locatii. Pentru clientii Orange business exista o forta de vanzari dedicata precum si o linie telefonice speciala. De asemenea ei pot primi consultanta profesionala si asistenta la Centrul Business Orange. Orange avea la sfarsitul lunii martie 2005 5.31 milioane de clienti.

Orange are o baza de angajati de 1400 cu o media de varsta de 28 de ani din care 95% au absolvit facultatea. Gandirea echipei Orange Romania lucreaza pentru a creste satisfactia clientilor, prin raspunsuri sincere si prompte pentru rezolvarea problemelor. Orange se implica in viata culturala si sociala din Romania prin implicare in diferite evenimente, sponsorizari si donatii.

The future's bright, the future's Orange

2.2 Telemobil Romania

Misiunea Zapp este " Sa oferim cele mai bune servicii de comunicare wireless integrate din Romania folosind tehnologia avansata CDMA si, prin angajatii orientati catre clienti, sa intrecem constant asteptarile consumatorilor, sa obtinem profitabilitate si crestere constanta"

Succesul este legat si de parteneri puternici, iar actionarii Telemobil sunt definiti de puterea tehnologiei generatiei urmatoare si puterea financiara. Grupul britanic Inquam, principalul actionar al companiei, este specializat in implementarea si operarea retelelor mobile de comuicatii din Europa. Inquam se bazeaza pe experienta din telecomunicatii si expertiza financiara a fondatorilor ei ( Qualcomm si Omnia ).

Qualcomm, un pionier si lider mondial in tehnologia digitala a Codului Accesului Divizionar Multiplu ( CDMA ), iar Omnia, un fond de investitii specializat in finantarea companiilor care ofera telecomunicatii, Internet si tehnologie, ofera companiei Zapp stabilitatea si puterea necesara pentru a creste si cuceri piata ca un operator de comunicatii mobile de ultima generatie.

Zapp se implica activ activitatea comunicatii iar eforturile sale de promovare a tehnologiei de ultima generatie a fost apreciata prin numeroase premii si recunoasteri. Iata mai jos o lista a catorva din acestea:

Premiul Presedentiei Romane pentru cel mai bune serviciu de comunicare - 2002

Premiul special Connect in 2003 pentru lansarea laboratorului BREW;

Premiul Agora pentru contributia la dezvoltarea complexa a comunicatiilor din Romania in 2003;

Premiul de Excelenta IDG Romania 2003 pentru implementarea tehnologiei BREW si pentru lansarea laboratoarelor de testare pentru aplicatiilor destinate telefoanelor mobil;

"Cel mai impresionant proiect in Telecom 2003" oferit de Bucharest Business Week;

Zapp doreste sa fie un membru active al comunitaii si pentru acest lucru au lansat in 2004 programul Student, lucru care ne-a permis angajarea de Studenti in departamente cheie ale companiei. De asemenea, au fost oferite suport material si financiar catre asociatiile de studenti in facultatile tehnice si economice. Mai mult decat atat, politica de angajare Zapp stipuleaza angajarea de studenti si absolventi, in special a celor din campul tehnic.

Telemobil a inceput exact cand era comunicarii mobile in Romania a avut inceputul. Compania a promovat tehnologia de ultima generatie in piata din Romania de 10 ani.

In 1993, sub numele de Telefonica Romania si folosind tehnologia NMT 450, Telemobil a devenit prima companie de telefonie mobile din Romania. Timp de 4 ani, compania a fost singurul operator care oferea telefonie mobile pe piata. In 1998 s-a pregatit sa treaca la tehnologie digitala. Preluarea companiei de Inquam in 2000 a propulsat Telemobil in era digitala, si a fost primul operator mondial care a folosit CDMA 2000 in banda de 450 MHz. Astfel, pana in decembrie 2001, Telemobil devenise singurul operator din Romania care sa ofere comunicatii integrate complet intr-o retea de ultima generatie.

Initial, mai mult de 350 milioane de dolari au fost investiti, cea mai mare parte, in reteaua CDMA 450, care acopera 80% din populatia Romaniei, si a creat si oferit produse noi si construind infrastructura pentru servicii de inalta calitate necesare pentru operare la standarde internationale. Viziunea revolutionara a companiei a dovedit ca este viabila. Dupa mai mult de 10 ani de cand a fost infiintata, compania s-a dezvoltat solid si a folosit ultima tehnologie pentru a oferi produse si servicii clientilor sai.

3 Prezentarea companiei MobiFon S.A

In 29 noiembrie 1996, Guvernul Romaniei acorda prima licenta GSM in spectrul de 900 MHz, in Romania, Companiei MobiFon S.A. pentru 10 ani. Aceasta licenta i-a oferit oportunitatea Companiei MobiFon S.A. sa fie primul dintre cei doi operatori GSM care au aparut pentru prima data in Romania. A fost ales numele - brand-ul CONNEX pentru a descrie cum pot fi conectati clientii acestei companii cu intreaga lume prin comunicare.

Pe 18 februarie 1997, MobiFon S.A. semneaza un contract cadru cu Ericsson privind furnizarea si implementarea retelei nationale de comunicatii Connex in Romania.

Pe 15 aprilie 1997, CONNEX, primul operator GSM din Romania, isi lanseaza serviciile in 9 mari orase, inclusiv Bucurestiul.

Pana la sfarsitul anului sunt deschise 4 Reprezentante de Vanzari pentru a putea intra in contact direct cu viitorii clienti. In august sunt semnate primele acorduri de roaming cu operatori din 14 tari si este lansat si serviciul preplatit prepaid. Pachetul prepaid CONNEX GO! continea un telefon deja functional ce putea fi folosit imediat ce a fost deschis. In anul urmator este introdus serviciul de mesaje text si se ajunge deja la un numar de 25 de centre Connex deschise in intreaga tara.

Ziua marei Connex-iuni - 20 mai 1998 - mii de romani au sarbatorit alaturi de Connex prima aniversare de la lansare. A fost creat un impresionant spectacol multi-media cu Patricia Kaas. A fost cel mai mare spectacol in aer liber organizat pana atunci in Romania de o companie privata.

Tot in acel an sunt lansate si serviciile de date - Connex data&fax. In anul 1999 este lansat oficial, printr-un spectacol laser in Jupiter, serviciul Xnet prin campania - Xnet Aliens.

Anul 2000 aduce o impresionant schimbare asupra internetului. Connex lanseaza o oferta unica pentru abonatii sai, ei pot beneficia de un cont dial-up de acces internet, fara a plati un abonament lunar. Aceasta oferta se incadreaza in liniile campaniei promovata de companie, de a face mai usoara comunicarea clientilor sai si de a fi in permanenta legatura cu lumea si cele mai noi tehnologii.

7 martie 2001 este randul lansarii noii imagine a Xnet sub motto-ul "re.inventeaza.te". Acest moto vrea sa sublinieze oportunitatile pe care le ofera internetul tuturor. Schimbarea incepe chiar de la numele brandului si moto care sunt scrise cu litere mari. Campania creata de Headvertising, incepe cu exemplul a patru oameni obisnuiti care sau reinventat sau redefinit si-au dezvoltat afacerile si hobby-urile cu ajutorul internetului www.mierebuna.ro; www.zarzavat.ro; www.taraf.ro si www.funkyradio.ro. Acestea sunt domeniile web ale acestor oameni care sau reinventat prin internet.

Incepand de la aceste exemple, XNET propune tuturor utilizatorilor sai un nou mod de gandire asupra internetului: nu este doar un mod de a obtine informatii dar si un stimul, utilizarea lui fiind capabila sa trezeasca tot ce este mai bun in fiecare dintre noi. Este pentru prima data cand un furnizor de servicii internet - ISP lanseaza o asemenea campanie. Pe baza capacitatii unice de dezvoltare oferite de internet si cu ajutorul unei astfel de campanii, XNET vrea sa contribuie la promovarea acestui domeniu nou prin sublinierea celor mai importante beneficii.

Tot in aceeasi zi de 7 martie, Guvernul confirma dreptul MobiFon S.A. de a utiliza si spectrul de frecventa 1800 MHz. Anuntul a fost facut de catre Ministrul Comunicatiilor si Tehnologia informatiilor.

Anul 2001 aduce pentru Connex o noua campanie de imagine "INDRAZNESTE!" si noul logo al companiei:

Campania "Tu faci viitorul" a inceput printr-o campanie de teasing in 23 octombrie. Element central al campaniei de teasing, site-ul ce poarta numele noului slogan Connex a atras un numar impresionant de vizitatori. Romanii si-au impartasit unii altora un numar impresionant de vise prin intermediul site-ului. Odata cu sfarsitul perioadei de teasing, ei pot discuta despre vise si despre indeplinirea lor pe forumul Tu faci viitorul.

Anul 2005 aduce o noua campanie de improspatare a marcii prin lansarea campaniei: "Connex pentru viitor" si o noua strategie de marca.

Date despre companie

1.2 Parteneri Connex - Structura actionariatului.

Succesul pe care Connex il are in Romania este datorat si egal impartit intre actionarii romani si nord-americani.

Actionarii MobiFon SA:

TIW

Clear Wave

ROMGSM Holdings Ltd.

Bancroft Romania LP.

Baring Communication Equity

Commercial Ventures Romania

Vodafone

Dargate Ltd.

Fig. 1 Structura actionariatului

Telesystem International Wireless (TIW)

Corporatie: Telesystem International Wireless Inc. este o companie publica canadiana, fiind una din cele 20 de companii afiliate ale holdingului Telesystem. Aceasta detine 62% din succesul inregistrat de Connex. TIW a fost infiintat in anul 1994.

TIW si-a extins activitatea in 3 zone geografice, in tari in curs de dezvoltare, unde detine activitati de telefonie digitala celulara, si in tarile dezvoltate ale Europei unde comercializeaza servicii specializate mobile prin unde radio.

Activitatile TIW sunt:

Brazilia - telefonie celulara.

In Brazilia este unul dintre cei mai puternici parteneri, ai unui important grup celular, ce detine activitati in 4 regiuni ale tarii.

Europa Centrala si de Est - telefonie celulara

In Europa Centrala si de Est, TIW este liderul pietei de telefonie celulara in Romania. In ianuarie 2000. la trei luni dupa ce a castigat licenta de emisie, subsidiara TIW din Cehia isi lanseaza comercial reteaua.

Asia - telefonie celulara

TIW isi dezvolta actiunile din Asia prin intermediul TIW Asia N.V. o companie afiliata din octombrie 1999, cu un capital mai mare de 420 milioane de dolari si activitati in domeniul telefoniei celulare in India.

Vodafone (Vodafone Group)

Corporatia: este in primul rand interesata dezvoltarea comunicatiilor mobile. Vodafone a dus o campanie de achizitie a mai multor companii de telefonie mobila. Dupa preluarea Mannesmann, companie din Germania, Vodafone este cea mai mare companie de telecomunicatii mobile din lume, si una din cele 10 cele mai mari companii din lume. Vodafone detine pachetul majoritar in 13 din cele 25 de retele la care este actionar. In aprilie 2000, Grupul avea peste 53 milioane de clienti in intreaga lume. Acum numarul clientilor depaseste cu mult 100 de milioane.

Viziunea: Vodafone doreste sa fie liderul in informatii si comunicatii mobile, si sa detina cati mai multi clienti, servicii si profit decat oricare alt competitor.