Executarea lucrarilor de betonare

1. SCOP

Procedura are drept scop prezentarea regulilor generale de betonare, precum si responsabilitatile personalului de executie implicat in aceasta activitate.

2. DOMENIUl DE APLICARE

Procedura se aplica de catre personalul de executie al S.C. SELCAS S.A., care efectueaza aceste tipuri de lucrari.

3. documente de referinta

3.1. Manualul Calitatii - cod MC - 01;

3.2. C140/1986 - "Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat".

4. definitii si prescurtari

4.1. Conform Manualului Calitatii, cod MC - 01, Rev. 1;

4.2. Conform SR ISO 8402 : 1995 - "Managementul Calitatii si Asigurarea Calitatii - Vocabular".

5. responsabilitati

Conform MC - 01, Rev. 1 - Manualul Calitatii si urmatoarele:

5.1 sef santier

Raspunde de organizarea si asigurarea desfasurarii lucrarilor;

Asigura necesarul de materiale, utilaje si forta de munca;

Raspunde de calitatea lucrarilor executate;

Raspunde de realizarea controlului tehnic de calitate, pe faze de executie;

5.1.5 Raspunde de initierea si rezolvarea actiunilor corective stabilite pentru inlaturarea neconformitatilor depistate la executia lucrarilor;

Participa la validarea lucrarilor de betonare executate.

Responsabil lucrare

Raspunde de preluarea frontului de lucru;

Asigura conditiile prealabile de lucru;

Asigura si instruieste personalul cu prezenta procedura, precum si cu N.T.S.M. si P.S.I.;

Supravegheaza permanent la locul de turnare comportarea si mentinerea pozitiei initiale a sustinerilor cofrajelor si armaturilor si ia masuri operative de remediere a oricaror deficiente constatate;

Participa la receptia finala a lucrarii;

Intocmeste impreuna cu dirigintele de santier atestat, toate inregistrarile de calitate.

Responsabilul AQ/CQ

Verifica existenta documentelor si inregistrarilor de calitate emise anterior;

Efectueaza prin sondaj, controlul de calitate;

Participa la rezolvarea neconformitatilor depistate, impreuna cu responsabilul de lucrare si dirigintele de santier;

Verifica rezolvarea neconformitatilor depistate;

Verifica si confirma inregistrarile de calitate intocmite;

Raspunde de receptia calitativa a lucrarilor de betonare;

Participa la validarea lucrarilor de betonare executate.

sef Mecanizare

Asigura punctul de lucru cu SDV-urile necesare;

Asigura personalul auxiliar si materialele necesare intretinerii si deservirii utilajelor.

6. descrierea procedurii

6.1. Pregatirea lucrarilor

Lucrarile premergatoare executarii betonarii sunt:

asigurarea punctului de lucru cu materialele necesare intretinerii si curatirii utilajelor;

asigurarea punctului de lucru cu personalul auxiliar de intretinere care sa garanteze functionarea in bune conditii a utilajelor si instalatiilor

asigurarea punctului de lucru cu materialele si utilajele necesare respectarii N.T.S.M. si P.S.I.;

asigurarea punctului de lucru cu materiale de prim ajutor;

asigurarea aclimatizarii materialelor la punctul de lucru;

asigurarea conditiilor de mediu.

6.2. Masuri preventive

Pentru desfasurarea lucrarilor in conditii de securitate pentru personal si utilaje, se impun:

6.2.1. Respectarea urmatoarelor acte normative:

Legea privind protectia muncii nr. 90/1996;

Norme generale de protectia muncii, editia 1996;

Norme specifice de securitatea muncii;

PSI-PE 009/1993, vol. I, partea 1+2.

6.2.2. Instruirea personalului de executie prin:

interzicerea depozitarii materialelor in zone necorespunzatoare;

folosirea ingradirilor si a placilor avertizoare pentru marcarea zonelor periculoase;

caile de acces (circulatie) vor fi mentinute curate si in stare de circulatie;

toti muncitorii vor avea instructajul de protectia muncii "la zi".

Aceste masuri nu sunt limitative, seful punctului de lucru avand obligatia sa ia toate masurile ce se impun pentru prevenirea accidentelor si incendiilor.

6.3. Conditii de mediu

temperatura mediului: 5-25⁰C;

temperatura suportului trebuie sa fie apropiata de cea a mediului ambiant si de cea a materialului;

atmosfera de lucru trebuie sa fie lipsita de praf, aburi, gaze;

umiditatea relativa a aerului: maxim 65%, masurata la 150mm de suprafata suport;

nu se executa lucrari de betonare in conditii de intemperii, vant puternic.

6.4. Dispozitive, scule, utilaje

malaxor;

vibrator placa sau rigla vibranta (pentru vibrarea de suprafata), vibrator de cofraj (pentru vibrarea externa), pervibrator (pentru vibrarea interna)/ mase vibrante;

maiuri/ vergele din lemn sau metalice;

lopata;

dreptar din lemn;

cancioc;

mistrie;

galeti;

roabe;

spaclu;

ciocan;

distantieri (rastele).

6.5. Materiale utilizate

apa potabila (nu se va utiliza apa de mare sau minerala);

aditivi (plastifiant mineral pentru betoane: Disan A sau Flubet);

ciment;

agregate cu sort granular 0÷3; .3÷10; 7÷20; 16÷40.

6.6. Forta de munca

Betonisti

Personal auxiliar

6.7. Pregatirea turnarii betonului

Inainte de a se incepe turnarea betonului se va verifica, dupa caz:

terenul de fundatie, dimensiunile in plan si cotele de nivel ale sapaturilor, conform prevederilor din Normativul C56/1975, cap. 2;

cofrajele, elementele de sustinere, armaturile si piesele inglobate, conform prevederilor de la pct. 6.7.3. si 6.7.4.

Nu se admite turnarea elementelor de fundatii din beton armat direct pe terenul de fundatie, ci prin intermediul unui strat de beton de egalizare de minim 5cm grosime.

Inainte de turnarea betonului in cofraje, se va verifica:

a)      corespondenta cotelor cofrajelor, atat in plan cat si la nivel cu cele din  proiect;

b)     orizontalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor;

c)      verticalitatea cofrajelor stalpilor sau diafragmelor si corespondenta pozitiei acestora in raport cu elementele nivelelor inferioare;

d)     existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor;

e)      masurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sustinere;

f)      rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere, existenta si corecta montare a contravanturilor pe cele doua directii, corecta rezemare si fixare a sustinerilor, existenta penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a talpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren etc.;

g)     dispozitia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarul lor, cu cele din proiect, solidarizarea armaturilor intre ele (prin legare, sudura),  existenta in numar suficient a distantierilor;

h)     instalarea conform proiectului, a pieselor ce vor ramane inglobate in beton sau care servesc pentru crearea de goluri.

In cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca neasigurata rezistenta si stabilitatea sustinerilor, se vor adopta masurile corespunzatoare.

Inainte de a se incepe betonarea, cofrajul si armaturile, se vor curata de eventualele corpuri straine, rugina neaderenta etc. si se va proceda la inchiderea ferestrelor de curatire.

In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate la pct. 6.7.3., se va proceda la consemnarea celor constatate intr-un proces-verbal de lucrari ascunse. Daca pana in momentul inceperii betonarii intervin evenimente care sa modifice situatia constatata (intemperii, accidente), se va proceda la o noua verificare conform pct. 6.7.3. si la incheierea unui nou proces-verbal.

Suprafata betonului turnat anterior si intarit, care va veni in contact cu betonul proaspat, va fi curatata de pojghita superficiala de ciment si de betonul slab compactat, apoi va fi spalata cu jet de apa sau aer comprimat.

In cazul suprafetelor de zidarie pe care urmeaza a se turna beton, se vor curata de resturile de mortar.

Cofrajele din lemn, betonul vechi si zidariile vor fi bine udate cu apa de mai multe ori, cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa eventual ramasa in denivelari va fi indepartata.

Daca se constata crapaturi intre scandurile de cofraj, care nu s-au inchis la udarea acestuia, acestea vor fi astupate.

6.8. Reguli generale de betonare

Betonul trebuie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Punerea in opera se va face fara intreruperi, iar daca acestea nu  pot fi evitate, se vor crea posturi de lucru, conform prevederilor de la pct. 6.4.1. si 6.4.3. din Normativul C140/1986.

La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:

6.8.2.1. La locul de punere in opera, descarcarea betonului se va face in bene, pompe de beton au jgheaburi, pentru a se evita alte manipulari;

6.8.2.2. Daca betonul adus la locul de punere in opera prezinta segregari, se va proceda la descarcarea si reamestecarea lui pe platforme special amenajate, fara a se adauga insa apa;

6.8.2.3. Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5m;

6.8.2.4. Turnarea betonului de la inatimea mai mare de 1,5m se va face prin tuburi alcatuite din tronsoane de forma tronconica;

6.8.2.5. Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului;

6.8.2.6. Se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; Daca totusi apar asemenea defecte, ele vor fi corectate in  timpul turnarii;

6.8.2.7. Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului;

6.8.2.8. Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului;

6.8.2.9. In nodurile cu armaturi dese, se va urmari umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita si patrunderea vibratorului;

6.8.2.10. Se interzice circulatia muncitorilor sau a utilajului de transport in timpul betonarii, direct pe armaturi sau pe cofraje;

6.8.2.11. Instalarea podinelor pentru circulatia lucratorilor si a mijloacelor de transport pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a schelelor, cofrajelor si armaturilor pentru etajele superioare, este permisa numai dupa 24-36 ore, in functie de temperatura si tipul de ciment utilizat.

6.9. Betonarea diferitelor elemente si parti de constructie

6.9.1. Betonarea stalpilor, diafragmelor, peretilor de recipienti si radierilor

Se respecta prevederile pct. 6.8. si in plus urmatoarele:

6.9.1.1. Inaltimea de cadere libera a betonului pana la fata superioara a cofrajului, a ferestrei de betonare sau a fetei superioare a elementului ce se toarna  nu va depasi 1m;

6.9.1.2. Betonarea se va face fara intrerupere, chiar si atunci cand turnarea se face prin ferestre laterale;

6.9.1.3. Turnarea se va face in straturi orizontale de 30÷50cm inaltime; acoperirea cu un strat nou trebuie sa se faca inainte de inceperea prizei cimentului din betonul stratului inferior.

6.9.2. Betonarea grinzilor si placilor

Se respecta prevederile pct. 6.8. si urmatoarele:

6.9.2.1. Turnarea grinzilor si a placilor va incepe dupa 1-2 ore de la terminarea turnarii stalpilor sau a peretilor pe care reazema pentru a se asigura incheierea procesului de tasare a betonului proaspat introdus in acestia si in acelasi timp pentru a se asigura o buna legatura intre betonul nou si cel vechi;

6.9.2.2. Grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp: se admite crearea unui rost de lucru la 1/5-1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a partii centrale a acesteia;

6.9.2.3. Turnarea grinzilor se va face in straturi orizontale;

6.9.2.4. La turnarea placilor se vor folosi repere dispuse la distante de maximum 2m pentru a se asigura respectarea grosimii prevazute in proiect.

6.10. Compactarea betonului

Pentru compactarea betonului se folosesc vibratoare mecanice omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice si functionale.

Personalul care efectueaza vibrarea betonului trebuie sa fie instruit in prealabil asupra modului de utilizare a procedeului pe care urmeaza sa-l aplice.

In cazul placilor, suprafata betonului vibrat se va nivela imediat dupa terminarea acestei operatii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe sepci de ghidare.

Punerea la punct a caracteristicilor procedeului de vibrare (stabilirea numarului de

vibratoare, pozitionarea acestora, frecventa, forta de excitatie) in concordanta cu compozitia betonului proaspat (lucrabilitatea amestecului, dozajul de ciment, granulozitatea agregatului, raportul A/C etc.), se va face pe elemente de seria zero sau in cazul turnarii monolite pe portiuni din elemente de constructie care prezinta cele mai mari dificultati in procesul de compactare.

Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea betoanelor monolite si prefabricate din elemente de constructie de suprafata mare si grosime de 3÷35cm, domeniul de grosime optima fiind de 3÷20cm.

Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafata se recomanda sa fie T2 (tasare 1÷3cm).

Durata vibrarii se recomanda a fi 30÷60 secunde. Timpul optim de vibrare se stabileste prin determinari de proba efectuate in opera cu prima sarja de beton ce se compacteaza.

Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie sa fie de 1,1÷1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de lucrabilitatea betonului.

6.10.9. Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor si riglelor vibrante trebuie sa fie astfel stabilite incat sa fie asigurata acoperirea succesiva a intregii suprafete de beton de compactat.

6.11. Rosturi de lucru

In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, deoarece creaza zone de slaba rezistenta, organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare.

La stabilirea rosturilor de lucru se vor respecta urmatoarele reguli:

6.11.2.1. La stalpi, se vor prevedea rosturile numai la baza; in cazul unor tehnologii speciale se admit rosturi sub grinda sau placa;

6.11.2.2. La grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta se va face in regiunea de moment minim;

6.11.2.3. In cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 3.5cm sub nivelul inferior al placii sau vutei placii;

6.11.2.4. La placi, rostul de lucru va fi paralel cu armatura de rezistenta sau cu latura cea mai mica si situat la 1/5 si 1/3 din deschidere;

6.11.2.5. Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca momentul de incepere a prizei cimentului folosit; in lipsa unor determinari de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, in cazul cimenturilor cu adaosuri si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor

fara adaos;

6.11.2.6. In cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform prevederilor pct. 6.11.2.4.;

6.11.2.7. Suprafata rosturilor de lucru la stalpi, grinzi, arce, va fi perpendiculara pe axa acestor elemente; la placi, bolti si pereti, perpendiculara pe suprafata lor, iar la pereti rostul de lucru va fi orizontal;

6.11.2.8. Suprafata rostului de lucru va fi bine curatata, indepartandu-se betonul ce nu a fost bine compactat si pojghita de lapte de ciment intarit ce eventual s-a format; imediat inainte de turnarea betonului proaspat, suprafata rosturilor va fi spalata abundent cu apa.

6.12. Tratarea betonului dupa turnare

Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minimum 7 zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin:

acoperirea cu materiale de protectie;

stropirea periodica cu apa;

aplicarea de pelicule de protectie.

Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, care vor fi mentinute permanent in stare umeda.

Stropirea se va face prin pulverizarea apei - apa, conform STAS 790/1973 - dupa 2-12 ore de la turnare si se va repeta la intervale de 2-6 ore, in asa fel incat suprafata betonului sa se mentina umeda.

Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

6.13. Controlul calitatii

In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca:

Datele inscrise in fisele de transport ale betonului corespund celor prevazute si nu s-a depasit durata de transport.

Lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute.

Conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte.

Se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe.

Se asigura mentinerea pozitiei armaturilor si a pieselor inglobate.

Se asigura mentinerea dimensiunilor si formei cofrajelor, precum si comportarea elementelor de sustinere sau sprijinire.

Se aplica masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat.

In condica de betoane se vor consemna:

fisele de transport corespunzatoare betonului pus in lucrare;

ora inceperii si terminarii betonarii;

temperatura mediului (numai in perioada de timp friguros);

masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;

evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii etc.).

Calitatea betonului pus in lucrare se considera corespunzatoare daca:

a) nu se constata defecte de turnare sau compactare: goluri, segregari, intreruperi de betonare etc.;

b) la ciocanire se inregistreaza un sunet corespunzator si uniform;

c) calitatea betonului livrat este corespunzatoare;

d) rezultatele incercarilor efectuate pe epruvete confectionate in santier sunt  corespunzatoare;

e) rezultatele incercarilor efectuate pe epruvete confectionate in santier arata ca betonul este de calitate corespunzatoare.

Rezultatele aprecierii calitatii betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structura se consemneaza in procese-verbale de receptie calitativa, incheiate intre beneficiar si executant.

6.14. Criterii de acceptare

Abaterile limita la dimensiunile elementelor executate monolit:

a) lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, placilor, peretilor

- pana la 3m .. ±16mm;

- 3 6m . ±20mm;

- peste 6m .. ±25mm.

b) dimensiunile sectiunii transversale

- grosimea peretilor si placilor pana la:

- 10cm incl. .. ±3mm;

- peste 10cm . ±5mm;

- latimea si inaltimea sectiunii grinzilor si stalpilor:

- pana la 50cm . ±5mm;

- peste 50cm . ±8mm.

c) fundatii:

- dimensiuni in plan ±20mm;

- inaltimi pana la 2m .. ±20mm;

- peste 2m . ±30mm.

Abateri limita de pozitie a elementelor:

a) axe in plan orizontal

a.1) pentru fundatii .. ±10mm;

a.2) pentru stalpi, grinzi, pereti la constructii civile si industriale ±10mm;

a.3) la grinzi de poduri ±5mm.

b) cote de nivel

b.1) fundatii de structuri . ±10mm;

b.2) placi si grinzi, cu deschidere < 6m ±10mm;

b.3) placi si grinzi, cu deschidere > 6m ±16mm;

b.4) grinzi pentru caile de rulare ale podurilor rulante .. ±5mm;

b.5) reazeme intermediare (la constructii etajate). ±10mm.

7. Inregistrari

7.1. Proces-verbal de lucrari ascunse

7.2. Proces-verbal de receptie calitativa