REZISTENTA - Proiect nr.1060/

LOCUINTA UNIFAMILIALA Dp + P + M

Str. nr. 16

Beneficiar:

Faza : P.Th.

LISTA DE SEMNATURI

Colectiv rezistenta

VERIFICATOR TEHNIC atestat MTCT (07087; A1)

borderou PIESE SCRISE si desenate - rezistenta

PIESE scrise

pagina

Foaie de capat  1

Lista de semnaturi 2

Borderou de piese scrise si desenate - rezistenta  3

Memoriu tehnic de rezistenta 4

Program privind controlul calitatii lucrarilor si fazele determinante - rezistenta 7

Caiet de sarcini general - rezistenta. Asigurarea calitatii lucrarilor de constructii 9

PIESE DESENATE

plansa

Plan fundatii  R01

Detalii fundatii  DR1-01

Plan armare placa la cotele -0,50m si -0,05m R02

Extras de armare placa la cotele -0,50m si -0,05m

Plan dispunere stalpi parter. Detalii cofraj si armare stalpi parter R03

Plan cofraj cofraj si armare scara R04

Plan cofraj placa la cota +2.80m R05

Plan armare placa la cota +2.80m R06

Extras de armare placa la cota +2,80m

Plan dispunere grinzi si nervuri la cota +2,80m. Sectiuni grinzi si nervuri la cota +2,80m   R07

Plan cofraj si armare grinzi, centuri si buiandrugi mansarda R08

Detalii cofraj si armare stalpi mansarda R09

Plan sarpanta   R10

Necesar material lemnos

Memoriu tehnic rezistenta

proiect: LOCUINTA UNIFAMILIALA - P+M

Amplasament:

Beneficiar:

Faza de proiectare : P.Th.

Nr. proiect rezistenta: 1060/

Incadrarea constructiei conform reglementarilor in vigoare

Constructia ce face obiectul prezentei documentatii este situata in intravilanul extins prin P.U.Z. al municipiul Iasi, zona Galata, T 54, P 1/4 (2163/1/2/3/1).

Conform Normativului P100-1992, din punct de vedere al protectiei seismice necesare, imobilul se include in clasa a IV-a de importanta (constructii de importanta redusa), pentru care coeficientul de importanta al constructiei este a

Conform ordinului MLPAT nr. 31/N-1995, privind stabilirea categoriei de importanta a constructiei, cladirea se incadreaza in categoria de importanta D.

Conform P2-85, cladirea, cu pereti structurali din zidarie, se incadreaza in categoria structurilor de tip fagure, cu compartimentare deasa, la care distantele dintre peretii structurali sunt de maxim 5,0 m, iar suprafetele delimitate de acestia sunt sub 25 m². Local, in zona camerei de zi - vestibul - casa scarii, suprafata delimitata de peretii portanti este de aproximativ 37 m²; pe aceasta zona structura se va rezolva in cadre (stalpi in grosimea peretilor si grinzi) de beton armat.

Amplasament - caracteristici geofizice

Adancimea de inghet a amplasamentului este de 0.90 m de la suprafata terenului, conform STAS 6054 / 77.

Stratificatia existenta pe amplasament este:

In suprafata sol vegetal si umplutura cu grosimi de 0.30 m;

Argila prafoasa loessoida, cu grosimi de circa 4.60 m;

Argila cafeniu - vanata, cu intercalatii prafoase ce acopera stratul de nisip mediu - grosier cu fragmente de cochilii si pietris.

Apa subterana este cantonata in jurul adancimii de 9-11 m.

Luand in consideratie caracteristicile fizico - mecanice ale stratului de argila prafoasa, precum si prevederile din STAS 3300/2-85, s-au calculat valorile presiunilor plastice si critice in ipoteza asigurarii unei adancimi minime de fundare de 1.10 m de la nivelul actual al terenului, conditionata de satisfacerea respectarii adancimii maxime de inghet si in ipoteza fundarii directe pe acesta.

Valorile acestor presiuni sunt:

Pentru calculul terenului la starea limita de deformatie - SLD:

pp = 150 kPa

pentru calculul terenului la starea limita a capacitatii portante - SLCP:

p_critic = 200 KPa

Pentru dimensionarea fundatiilor, portanta terenului de fundare a rezultat:

adancimea de fundare in raport cu cota terenului sistematizat va fi de minim 1.50 m;

incastrare a fundatiilor de minim 0.20 m in terenul bun de fundare cu rol de fundare directa.

Amplasamentul se incadreaza in zona seismica de calcul "C", caracterizata prin coeficientul de intensitate seismica k_s = 0,2 si perioada de colt T_c = 1,0 s.

Din punct de vedere al incarcarii date de zapada, amplasamentul se incadreaza, conform   STAS 10101/92, in zona de calcul C", cu g_z = 1,5 kN/mp.

Din punct de vedere al incarcarii date de vant, amplasamentul se incadreaza, conform STAS 10101/20/90, in zona de calcul C", cu g_v = 0,55 kN / mp.

Conform studiului geotehnic si a analizelor versantului se poate realiza constructia in regim de inaltime P+M in amplasamentul studiat fara inregistrarea de fenomene de pierdere a stabilitatii in zona studiata prin incarcarea acestuia cu constructii.

Structura de rezistenta a cladirii proiectate

Conform solicitarii beneficiarului si Certificatului de Urbanism, constructia va avea regim de inaltime P+M.

Cladirea are dimensiunile generale in plan de 8.90 x 10.40 m.

Inaltimea parterului este de 2,85 m.

Din punct de vedere constructiv, constructia este alcatuita din:

- infrastructura din fundatii continue sub ziduri, realizate din bloc din beton simplu C8/10 (10; B150), cu latimi de 60 cm, centura-cuzinet din beton armat, elevatie din beton simplu si centura-superioara din beton armat C12/15 (Bc15; B200)

Cota de fundare este -2.25 m.

- armari: - in centura-cuzinet: 6Ø12 OB37 si etrieri Ø8 OB37 la 20 cm;

- in centura-superioara: 6Ø12 OB37 si etrieri Ø8 OB37 la 15 cm.

suprastructura din zidarie portanta cu pereti din zidarie de caramida cu goluri verticale cu grosimi de 30 cm la exterior si 25 cm la interior, tip GVP 290 x 240 x 138 mm, cu mortar M50-Z; peretii exteriori sunt placati la exterior cu Termosistem de 10 cm grosime (STAS 5185/2-80, conform "Normativului privind alcatuirea, calculul si executia structurilor din zidarie" P2-85), respectiv stalpisori (sectiunea 30 x 30 cm), grinzi (sectiunea 30 x 40 cm), centuri si buiandrugi din beton armat monolit C16/20 (Bc16; B250)

- acoperirea la partea superioara se va face cu sarpanta din material lemons cu respectarea STAS 856/71 Constructii din lemn", pentru invelitoare din tigla metalica.

Elementele din lemn in contact cu suprafetele de beton sau zidarie se vor proteja prin separarea cu straturi hidroizolante din carton sau panza bitumata.

Pentru cresterea rezistentei la actiunea focului si pentru asigurarea impotriva actiunii distructive a agentilor microbiologici, elementele din lemn ale sarpantei se vor proteja prin imersie sau peliculizare cu substante ignifuge si antiseptice.

Normative folosite la dimensionarea si alcatuirea elementelor structurale

P 7-2000 "Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire";

NP 112-2004 "Normativ privind proiectarea structurilor de fundare directa"

P 100-92 "Proiectarea antiseismica a constructiilor social - culturale, de

locuinte, agrozootehnice si industriale", completat cu anexa G (1996);

P 2-85 "Normativ privind alcatuire, calculul si executarea structurilor din zidarie";

STAS 10107/0-90 "Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat";

NE 012 - 1999 "Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"

Recomandari

Se impune necesitatea respectarii normelor tehnice specifice executiei, de securitate a muncii si protectiei impotriva incendiilor.

Tehnologia de executie si etapizarea lucrarilor vor fi stabilite de catre executant.

Verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii se vor realiza cu respectarea prevederilor normativelor prezentate mai sus, completate cu prevederile din normativul C 56-85 "Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii" si imbunatatite prin metodologia de aplicare a instructiunilor din Legea 10/1995 privind "Calitatea in constructii".

Orice neconcordanta intre planse si teren va fi comunicata proiectantului pentru verificare si solutionare. Orice modificare fata de proiect fara avizul proiectantului il absolva pe acesta de orice responsabilitate.

Se impune respectarea fazelor determinante, executantul fiind obligat sa solicite prezenta pe santier a proiectantului, dirigintelui de santier, respectiv a delegatului din partea I.S.C.

Program privind controlul calitatii lucrarilor

si fazele determinante - rezistenta

Prescurtari:

B - Beneficiar; E - Executant; P- Proiectant; G- Geotehnician;

I - Inspectoratul de Stat in Constructii;

P.V. - Proces verbal; P.V.R. - Proces verbal de receptie; P.V.L.A.- Proces verbal lucrari ascunse;

F.D. - Faza determinanta.

Dupa fiecare lucrare de decofrare a elementelor turnate, va fi incheiat intre executant si beneficiar un proces verbal privind aspectul betonului dupa decofrare.

Participantii la faza determinanta vor fi anuntati cu 5 zile inaintea datei stabilite.

PROIECTANT, BENEFICIAR, EXECUTANT,

CAIET DE SARCINI GENERAL - REZISTENTA

ASIGURAREA CALITATII LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

GENERALITATI

Prezentul capitol cuprinde principalele conditii de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca lucrarile de constructii, precum si verificarile ce trebuiesc efectuate pentru a constata daca aceste conditii au fost indeplinite.

Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarite in primul rand de sefii formatiilor de lucru si de personalul tehnic de indrumare si supraveghere.

Separat de acestea, se efectueaza verificari:

1. Pe parcursul executarii, pentru toate categoriile de lucrari ce compun obiectele de investitii, inainte ca ele sa devina ascunse prin acoperire cu (sau inglobate in) alte categorii de lucrari sau elemente de constructie.

2. Toate conditiile tehnice de calitate cuprinse in prezenta lucrare sunt extrase din prescriptiile tehnice pentru proiectare, executie si receptie, in vigoare la data elaborarii sale. Prezentarea completa ale acestor prescriptii sunt cuprinse in indicatoare si standarde, publicate anual si in listele normativelor tehnice in vigoare (publicate anual in Buletinul Constructiilor). Principalele prescriptii tehnice, aplicabile la verificarile din prezenta lucrare sunt mentionate la fiecare capitol in parte.

3. Certificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei acestora cu proiectul, in limitele indicatorilor de calitate si a abaterilor admisibile, prevazute in acestea.

4. Dispozitiile de santier, date de beneficiar si proiectant cu respectarea normelor tehnice in vigoare, au aceeasi putere ca si proiectul de executie din punct de vedere al verificarilor efectuate.

5. Frecventele verificarilor sunt mentionate in prescriptiile tehnice. In cazuri speciale proiectantul poate prevedea, in mod justificativ, marirea acestor frecvente.

6. In toate cazurile in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau incercare efectuata pe parcurs, referitoare la rezistenta, stabilitatea sau functionalitatea lucrarii, depaseste in mod deplorabil abaterile admisibile prevazute in proiect sau in prescriptiile tehnice, decizia asupra continuarii lucrarilor nu poate fi luata decat pe baza acordului, dat in scris de beneficiar, cu avizul proiectantului.

7. Este cu desavarsire interzis a se proceda la executarea de lucrari, care sa inglobeze sau sa ascunda defecte ale structurilor de rezistenta sau care sa impiedice accesul si repararea corecta sau consolidarea acestora.

Procedee de verificare - in functie de momentul efectuarii verificarilor, acestea se refera la:

a. Determinarea - prin masuratori - a corespondentei elementelor verificate cu prevederile proiectului, din punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si modului de armare.

b. Existenta documentelor de atestare a calitatii materialelor.

c. Efectuarea incercarilor si probele impuse de proiect si prescriptiile tehnice si intocmirea documentelor cu rezultatele acestora, precum si a proceselor - verbale de lucrari.

d. Examinarea existentei si continutului documentatiilor si proceselor - verbale mentionate mai sus, precum si sintezele si concluziile acestora.

Principalele conditii de calitate si verificarile efectuate sunt cuprinse pe categorii de lucrari in Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente, indicativ C 56-85.

In continuare sunt prezentate principalele conditii de calitate si verificarile ce trebuie efectuate, pe categorii de lucrari, la structurile cu diafragme sau cadre din beton armat si anume:

- Cap. I - Lucrari de terasamente

- Cap. II - Fundatii

- Cap. III - Lucrari de betoane

- Cap. IV - Lucrari de zidarie

Orice modificare ulterioara in cuprinsul prescriptiilor indicate in lucrare ca si orice noi prescriptii aparute dupa elaborarea lucrarii de fata, se vor respecta in mod obligatoriu, chiar daca ele nu concorda cu prevederile din textul lucrarii.

In consecinta, utilizatorii prezentei lucrari trebuie sa cunoasca si sa considere prescriptiile aparute pe parcurs.

CAP. I  LUCRARI DE TERASAMENTE

Se vor executa dupa normativul privind "Executarea lucrarilor de terasamente, pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale" - indicativ C 169-88 care constau in:

a. lucrari pregatitoare - inlaturarea stratului vegetal;

b. trasarea pe teren - marcarea fiecarei constructii dupa planul de trasare dat de proiectant;

c. executarea sapaturilor si sprijinirilor (dupa caz) saparea manuala in santuri cu sprijiniri ale fundatiilor (dupa caz).

Saparea si finisarea stratului de fundare se va face imediat inainte de inceperea executiei fundatiei.

d. executarea umpluturilor, compactarea facandu-se manual sau cu maiul mecanic, de regula cu pamantul rezultat din lucrarile de sapaturi;

e. daca executarea lucrarilor de sapatura, terasamentele, se fac pe timp friguros, se va respecta "Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii" - indicativ C 16-1984;

f. receptionarea lucrarilor de terasamente - conform prevederilor "Instructiunilor pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente" si a Normativului C 56-1985;

g. Masuri de tehnica securitatii muncii la lucrarile de sapaturi cu respectarea

Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, 1993 (MLPAT);

Legea 90/96 - editata de M.M.P.S.;

h. Masuri de paza contra incendiilor, privind interzicerea focului in sapaturile cu peretii sprijiniti, cat si prin prevenirea si stingerea incendiilor cu respectarea normelor in vigoare P. 118/99.

CAP. II FUNDATII

Se vor executa conform P7-2000: "Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire" si constau in:

a.     Alegerea tipului de fundatie - fundatii izolate sub stalpi, fundatii continue sub ziduri, cu centuri armate la partea inferioara si la partea superioara si grinzi de echilibrare - s-a facut pe baza unei analize tehnico - economice, cu luarea in considerare a structurii de rezistenta a constructiei;

b. Conditiile pentru alegerea tipului de fundatie au rezultat din studiul geotehnic si hidrologic facut la teren.

c. Executarea si receptionarea lucrarilor de fundatii directe se face potrivit normativului C 169-1988.

Inaintea inceperii executiei lucrarilor fundatiei, trebuie sa fie terminate lucrarile pregatitoare si anume:

- trasarea axelor fundatiilor si executarea sapaturilor;

- spargerea locala a fundatiilor existente, conform detaliilor din proiect, si protejarea instalatiilor existente in pamant;

- coborarea nivelului apelor freatice, daca este cazul, cu epuismente, pentru a permite executarea fundatiei in uscat;

- asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajului de lucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executarii fundatiei;

- verificarea axelor fundatiilor;

- verificarea situatiei gasite in teren si compararea ei cu cea prezenta in proiect din punct de vedere al calitatii terenului, dimensiunilor, pozitiilor, in limita tolerantelor prescrise;

- incheierea procesului verbal de receptie a terenului de fundare in prezenta specialistului geotehnician.

In cazul in care caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare, masurile ce urmeaza a se lua, se stabilesc impreuna cu proiectantul si se transmit prin dispozitie de santier.

d. Trasarea lucrarilor de fundatii face parte din trasarea lucrarilor de detaliu si anume:

- fixarea in plan a axelor fundatiilor de beton, abaterea admisa fiind de 10 mm;

- abaterea admisa pe verticala la pozitionarea fundatiilor fata de cota de nivel se admite maxim 10 mm;

e. La executarea fundatiilor trebuie avute in vedere urmatoarele:

- materialele folosite trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor, standardelor si normele de fabricatie in vigoare;

f. Masurile de tehnica securitatii muncii in procesul de executie a lucrarilor de fundatii, trebuie sa respecte prevederile in vigoare:

Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, 1993 (MLPAT);

Legea 90/96 - editata de M.M.P.S.;

Normativul P.S.I. - P.118/99.

Conducerea antreprizei este obligata sa elaboreze instructiuni speciale de tehnica securitatii muncii pentru lucrul cu fiecare nou tip de utilaj introdus pe santier, precum si pentru diferitele operatiuni care se efectueaza la lucrarile de fundatii, ce nu sunt prevazute in normele in vigoare folosind in acest scop fisele tehnologice existente sau cartea tehnica a utilajului respectiv.

CAP. III LUCRARI DE BETOANE

Se vor executa conform "Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat" - indicativ  C 140-1986 si completarile din 1997, revizuit de "Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat" - indicativ NE 012 - 1999.

Normativul se refera la executarea elementelor sau structurilor din beton simplu sau beton armat pentru constructii industriale, constructii civile, social - culturale, agrozootehnice.

Respectarea normativului este obligatorie pentru unitatile sau organizatiile care proiecteaza sau executa lucrari de constructii din beton si beton armat, precum si pentru beneficiarii acestora.

Pregatirea turnarii betonului

Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) sa existe fisa tehnologica pentru betonarea obiectului in cauza, intocmita de constructor, care sa cuprinda:

- precizarea obiectului fisei;

- lucrarile pregatitoare ce se impun;

- utilajele necesare, rezervele acestora, materialele necesare;

- fazele, ordinea si ritmul de executie;

- detalii tehnologice necesare asigurarii calitatii lucrarii, organizarea tehnologica a punctului de lucru;

- masuri tehnico-organizatorice suplimentare impuse in cazul unor conditii climatice deosebite;

- formatiile de lucru, numarul de echipe, numarul de muncitori pe schimb;

- modul de asigurare a supravegherii executiei;

- programul de control al calitatii lucrarilor pe faze;

- locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton refuzate;

- masuri PSI si NTS.

Fisele tehnologice vor fi in prealabil transmise beneficiarului pentru acceptare, care, dupa caz, va putea solicita si acordul proiectantului.

Personalul insarcinat direct cu organizarea si executia lucrarii va instrui echipele de lucru cu prevederile fisei tehnologice inainte de inceperea lucrului.

b) Sunt receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi, dupa cum urmeaza:

1. La terminarea executiei sapaturilor pentru fundatii se va verifica, in raport cu prevederile proiectantului:

- pozitia in plan;

- dimensiunile fundatiilor;

- cota de fundare;

- natura terenului.

Se va intocmi un proces verbal distinct, de constatare, in prezenta proiectantului geotehnician, in urma caruia se poate da acceptul (sau nu) constructorului de turnare a betonului in fundatii.

2. La terminarea lucrarilor de cofraje se va verifica:

- alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;

- incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora;

- dimensiunile interioare ale cofrajelor in raport cu cele ale elementelor ce urmeaza a se betona;

- pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivele inferioare;

- pozitia golurilor.

3. La terminarea montarii armaturilor se va verifica:

- numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii;

- distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare;

- lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior;

- pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor;

- calitatea sudurilor;

- numarul si calitatea legaturilor dintre bare;

- dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;

- modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia;

- pozitia, modul de fixare, dimensiunile pieselor inglobate.

c) Suprafetele de beton turnat si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat, sunt curatate de pojghita de lapte de ciment, de betonul necompactat sau segregat, asigurandu-se rugozitatea necesara unei bune legaturi intre cele doua betoane.

d) Sunt stabilite, dupa caz, si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul aparitiei unor situatii accidentale (statie de betoane, mijloace de transport de rezerva, sursa de energie, materiale pentru protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de lucru, etc.).

e) Nu se intrevede posibilitatea aparitiei unor conditii atmosferice deosebite (ger, ploi abundente, furtuna).

f) In cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea sa nu se poata acumula in zonele ce urmeaza a se betona.

In baza verificarii indeplinirii conditiilor de mai sus se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre proiectant, reprezentantul beneficiarului si Inspectiei teritoriale pentru calitatea constructiilor, in conformitate cu prevederile programului de control al calitatii si durabilitatii constructiilor.

Aprobarea inceperii betonarii, trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor noi verificari in cazurile in care:

- au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data stabilita;

- betonarea nu a inceput in intervalul de 10 zile de la data stabilita.

Inainte de turnarea betonului, trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor, pentru transport local si pentru compactarea betonului.

Se interzice inceperea betonarii, inainte de efectuarea verificarilor si masuratorilor indicate mai sus.

Reguli generale de betonare

Betonarea unei constructii va fi nemijlocit urmarita de seful punctului de lucru, care va fi prezent permanent la locul de turnare si va respecta cu strictete prevederile normativului specific.

Betonul trebuie pus in opera in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare (sau max. 30 minute numai in cazul in care durata transportului este mai mica de o ora).

La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:

- cofrajele de lemn care vor veni in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata;

- din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face cu bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare;

- daca betonul adus la locul de punere in opera nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate admise sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare;

- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,50 m;

- betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea unor straturi orizontale de max. 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior;

- se vor lua masuri pentru evitarea deformarii sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta, in deosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii;

- se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului;

- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturilor in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului;

- in zonele cu armaturi dese, se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui.

- in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatiul care sa permita si patrunderea vibratorului;

- se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau cedari;

- circulatia muncitorilor si a utilajelor de transport in timpul betonarii se va face pe podine astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii;

- este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele de beton proaspat;

- betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect;

- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului;

- in cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii betonului este admisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform punctelor enuntate mai sus;

- instalarea podinelor pentru circulatia lucratorilor si a mijloacelor de transport pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje, armaturi, este permisa numai dupa 24-48 ore in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat.

In cursul betonarii elementelor de constructie se va verifica daca:

- datele inscrise in bonul de transport al betonului corespund comenzii si nu s-a depasit durata admisa de transport;

- lucrabilitatea betonului corespunde celui prevazut;

- conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;

- se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarile de probe;

- sunt corespunzatoare metodele, masurile adoptate de sustinere a pozitiei armaturilor,

dimensiunile si forma cofrajelor;

- se aplica corespunzator masurile de protectie a suprafetelor betonului proaspat.

In condica de betonare se vor mentiona:

- bonurile de transport corespunzatoare betonului pus in opera;

- locul in care a fost pus in opera;

- ora inceperii si terminarii betonarii;

- probe de beton prelevate;

- masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;

- evenimente neprevazute (intemperii, intreruperea turnarii betonului);

- temperatura mediului;

- personalul care a supravegheat betonarea.

In cazul in care conducatorul punctului de lucru raspunde direct si de prepararea betonului, acesta este obligat sa verifice si calitatea cimentului, agregatelor conform prevederilor din normativ NE 012-99 precum si de modul de amestecare si transport al betonului. Constatarile se scriu in condica de betoane.

Compactarea betonului

Compactarea mecanica a betonului se va face prin vibrare.

Pentru compactarea mecanica a betonului se va utiliza procedeul de vibrare interna.

Alegerea tipului de vibrator se va face functie de dimensiunile elementului si de posibilitatea de introducere a capului vibratorului intre armaturi.

Durata de vibrare optima se situeaza intre min. 5 sec. si max. 30 sec. in functie de lucrabilitatea betonului si de tipul de vibrator; se termina cand sunt indeplinite urmatoarele:

- betonul nu se mai taseaza;

- suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;

- inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.

Distanta intre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de max. 1,0 m reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii si desimea armaturilor.

Grosimea stratului de beton supus vibrarii nu trebuie sa depaseasca 5 - 15 cm in stratul compactat anterior.

Tratarea betonului dupa turnare

Pentru a asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie se va asigura mentinerea umiditatii betonului numai 7 zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin:

- acoperirea cu materiale de protectie;

- stropirea periodica cu apa;

- aplicarea de pelicule de protectie.

Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip. Aceasta operatie se va face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.

Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda. Stropirea cu apa va incepe dupa 2-12 ore de la turnarea betonului, in functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenate parti de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore in asa fel incat suprafata betonului sa se mentina permanent umeda.

In cazul in care temperatura mediului este mai mica de + 5⁰C nu se va proceda la stropirea cu apa, ci se vor aplica materiale si pelicule de protectie. Pe timp de ploaie, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena.

Decofrare

Partile laterale ale cofrajelor se vor indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de min. 2,5 N/mm², astfel ca fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate.

Cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta numai atunci cand rezistenta betonului a atins 70 % din marca (se vor mentine totusi popi de siguranta care se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins 95 % din marca).

Stabilirea rezistentelor la care au ajuns elementele de constructii in vederea decofrarii se va face prin incercarea epruvetelor, confectionate in acest scop si pastrate in conditii similare elementelor in cauza, conform STAS 1275/1983 sau prin incercari nedistructive.

In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele:

- desfasurarea operatiei se va face in prezenta conducatorului punctului de lucru;

- sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii elementului si continuand simetric catre reazeme;

- decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului sau sustinerilor.

Receptia structurii de rezistenta

Se va efectua pe intreaga constructie sau pe parti de constructie, in functie de prevederile programului privind controlul de calitate pe santier, stabilit de proiectant, impreuna cu beneficiarul si constructorul.

Suplimentar se vor verifica:

- certificatele de garantie pentru calitatea produselor livrate;

- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind cofrajul, armarea, receptia calitativa, aspectul elementelor dupa decofrare, aprecierea calitatii betonului pus in opera, precum si existenta proceselor verbale pentru fazele determinante.

Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta, se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, proiectant si constructor, precizandu-se in concluzie daca structura in cauza se accepta sau se respinge.

In cazul in care se constata deficiente in executarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua receptie.

Lista abaterilor admisibile

Lista abaterilor admisibile la lucrarile de betonare este urmatoarea:

Abateri - limita la dimensiunile elementelor executate monolit:

- lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, placilor, peretilor:

* pana la 3,00 m 16 mm

* 3,00 6,00 m 20 mm

- dimensiunea sectiunii transversale:

* grosimea peretilor si placilor

pana la 10 cm inclusiv 3,0 mm

* peste 10 cm 5,0 mm

- latimea si inaltimea sectiunii grinzilor si stalpilor:

* pana la 50 cm 5 mm

- fundatii - dimensiuni in plan:

* inaltimea pana la 2,0 m 20 mm

Abateri - limita la forma data muchiilor si suprafetelor:

- pentru lungimea totala a muchiilor (L), respectiv suprafata totala cu latura cea mai mare L (indiferent de tipul elementului):

* L pana la 3,0 m 10 mm

* L = 3,01 9,0 M 12 mm

Abateri limita la inclinarea muchiilor si suprafetelor fata de prevederile proiectului:

Inclinarea muchiei sau suprafetei fata de:

Verticala Orizontala Pozitia oblica

(din proiect)

Abateri limita de pozitie

Axe in plan orizontal:

Cotele de nivel:

Defecte limita ale betonului monolit.

- Rupturi si stirbituri la colturi:

a. pana la fata exterioara a armaturilor principale:

* cel mult 20 cm/m

b. pana la fata interioara a armaturilor principale:

* cel mult una de maxim 5 cm/lungime de 1 m

c. cu adancimea mai mare decat cele precedente si de maxim 1/4 din dimensiunea cea mai mica a sectiunii:

* cel mult una de maxim 2 cm/lungime de 1 m

d. cu adancimi mai mari de 1/4 din dimensiunea cea mai mica a sectiunii:

* nu se admit:

- Spargeri si lipsuri de sectiune, vizibile sau la fata elementului:

a. pana la fata exterioara a armaturii principale:

* maxim 400 cm² la 1,0 mp

b. pana la fata interioara a armaturilor principale:

* cel mult una de maxim 40 cm² la 1,0 mp

c. cu adancimi mai mari decat cele precedente, dar pana la maximum 1/4 din dimensiunea cea mai mica a sectiunii:

* la placi, plansee si acoperisuri max. 20 cmp/mp

* la fundatii masive max. 20 cmp/mp

* la grinzi, stalpi, buiandrugi max. 5 cmp/mp

- Fisuri:

a. pentru elemente incarcate cu mai putin decat incarcarea de exploatare:

* nu se admit decat fisuri superficiale de contractie cu adancime maxima pana la suprafata exterioara a armaturilor principale;

b. pentru elemente cu incarcare de exploatare:

* numai la limitele prescrise de STAS 10102-75

- Sparturi ale betonului efectuate dupa intarirea lui, indiferent in ce scop, inclusiv pentru instalatii:

- numai la limitele de la punctele de mai sus;

- nu se admit armaturi de rezistenta taiate sau intrerupte ca urmare a spargerilor de beton.

Observatie:

Defectele admise conform punctelor de mai sus se vor remedia prin inchidere cu mortar de ciment, eventual cu adaos de rasini sintetice. In cazul unor defecte mai mari, solutia se va stabili de catre proiectant si numai in scris.

CAP. IV LUCRARI DE ZIDARIE

Lucrarile de zidarie, dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si a mortarului se vor executa dupa "Normativul privind alcatuire, calculul si executarea structurilor din zidarie" P 2-1985.

Compozitia mortarului va fi cea aratata in STAS 1030/1985.

Consistenta mortarului, determinata cu conul etalon, pentru zidarie de caramida si blocuri cu goluri verticale si orizontale va fi de 7-8 cm.

Caramizile, inainte de punerea in opera, se vor uda bine cu apa, pe timp de arsita, udarea sa fie facuta mai abundent.

La zidaria de caramizi pline si cu goluri verticale, rosturi orizontale si verticale vor fi bine umplute cu mortar, dar lasandu-se neumplute pe o adancime de 1 1,5 cm de la fata exterioara a zidului.

Orizontalitatea zidurilor de caramizi sau blocurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie; riglele se fixeaza la colturile zidariei.

Verificarea orizontalitatii se face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre aceste rigle.

La executarea zidariei complexe, in cazul in care armatura stalpisorilor se realizeaza din carcase prefabricate, acestea se vor monta inainte de executarea zidariei, legandu-se de mustatile nivelului inferior.

Pe masura executiei zidariei, in rosturile orizontale ale acesteia, se aseaza barele orizontale de legatura cu stalpisorii. Rosturile zidariei in dreptul stalpisorilor se lasa neumplute cu mortar pe o adancime de cca. 2 cm pentru realizarea legaturii cat mai bune cu stalpisorii.

Turnarea betonului se face in straturi cu inaltimea de cca. 1,0 m dupa udarea prealabila a zidariei si cofrajului.

Indesarea betonului se face cu vergele. Se interzice folosirea in acest scop a vibratoarelor sau baterea cofrajului cu ciocanul.

La ziduri cu grosimea de cel putin o caramida, se va zidi deoparte si de alta a golului cate 3 ghermele la fiecare gol de usa si cate doua ghermele de fiecare gol de fereastra.

Ghermelele din lemn vor fi impregnate cu carbolineum sau cufundate de 2-3 ori intr-o baie de bitum fierbinte.

Obiectele sanitare care se monteaza pe zidarie de caramida sau blocuri cu goluri orizontale, se vor fixa in dibluri de lemn, care se prevad in goluri executate cu ajutorul unor freze sau cu o dalta subtire cu lama de 5 mm bine ascutita.

Conditiile de calitate si verificarea calitatii lucrarilor de zidarie de caramida sunt cele aratate in STAS 10109/1-1982, si in "Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente" - indicativ C 56-1985.

La inchiderea fazei de rosu, se fac verificari scriptice si directe, prin sondaj, pe baza carora comisia de receptie incheie un proces verbal in care se consemneaza verificarile efectuate, rezultatele obtinute, posibilitatea continuarii lucrarilor.

La executarea lucrarilor pe timp friguros, se vor lua masurile prevazute in "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente" indicativ C 16-1984.

La executarea lucrarilor de zidarie, se vor respecta masurile de tehnica securitatii muncii, enumerate la capitolele anterioare.

Norme de protectie a muncii

Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, 1993 (MLPAT);

Legea 90/96 - editata de M.M.P.S.;

Normativul P.S.I. - P.118/99.

NORMATIVE CU CARACTER GENERAL

P 91-83   Normativ privind modul de intocmire a devizelor pe categorii de lucrari si pe obiecte, pentru lucrarile de constructii montaj, precum si pentru reparatii curente si de intretinere la constructii si la instalatiile aferente acestora. (Bul. Constr. nr. 11-1985).

P 100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale,

agrozootehnice si industriale.

P 2-85 Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie.

(Bul Constr. nr. 11-1985).

P 83-81   Instructiuni tehnice pentru calculul si alcatuirea constructiva a elementelor compuse beton-otel. (Bul. Constr. nr. 10-1981).

C 169-88 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasament pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale. (Bul. Constr. nr. 5-1988).

P 10-86 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii.

(Bul. Constr. nr. 1-1987).

NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.

(Bul. Constr. nr. 8-9-1999).

C 156-89 Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-71.

Elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat.

(Bul. Constr. nr. 1-1991)

C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zid si tencuiala.

(Bul. Constr. nr. 1-1983, nr. 4-1985, nr. 6-1988)

STAS 10107/0 - 90 Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat

C 112-86   Proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrari de constructii. (Bul. Constr. nr. 9-1986, 4-1987, 3-1989)

NORMATIVE PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA CLADIRILOR

CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii.

(Bul. Constr. nr. 6-1985, nr. 7-1986)

P 130-88 Norme metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor, inclusiv supravegherea curenta a starii tehnice. (Bul. Constr. nr. 4-1988)

C 56-85 Verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii.

(Bul. Constr. nr. 1-2-1986, 4-1976, 4-1977)

C 26-85 Incercarea betonului prin metode nedistructive. (Bul. Constr. nr. 2-1987)

C 150-99 Calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale, agricole.

C 149-87 Procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton si beton armat.

(Bul. Constr. nr. 5-1987)

C 203-91 Imbunatatirea izolatiilor termice si remediere condens. (Bul. Constr. nr. 6-1991)

P 95-77  Normativ tehnic pentru reparatii capitale la cladiri si constructii speciale

(Bul. Constr. nr. 1-1977, 11-1977)

Norme de protectie a muncii

Se vor respecta:

Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, 1993 (MLPAT);

Legea 90/96 - editata de M.M.P.S.;

Normativul P.S.I. - P.118/99.