Produse realizate din materiale compozite utilizate la reabilitarea constructiilor

Produse realizate din materiale compozite utilizate la reabilitarea constructiilor existente si la cele noi

1. Introducere

Reparatiile timpurii ale betonului sunt mai economice si mai usor de executat decat cele care intervin dupa o alterare severa. In acest scop se procedeaza la stoparea rapida a actiunii daunatoare si apoi la repararea elementului degradat. Procesele de deteriorare a constructiilor din beton sunt foarte complexe datorita conditiilor climatice de expunere, a compozitiei betonului, a calitatii proceselor de executie si actiunii agentilor distructivi.

Cauzele care produc degradarea constructiilor din beton sunt: exploatarea necorespunzatoare a structurii (suprasarcini, impact, oboseala, uzura); procesele fizice care se produc in exploatare datorita unor cauze interne sau externe (fisurarea betonului, inghetul, focul, radiatiile, eroziunea, deformatiile de durata; procesele chimice declansate in urma atacului acizilor, sarurilor si a bazelor (alcaliilor) asupra betonului; procese biologice; coroziunea armaturii (proces electrochimic).

Dintre aceste degradari, lucrarea de fata abordeaza fisurile aparute in beton. Aparitia acestora este determinata de epuizarea capacitatii de alungire a betonului si a altor cauze multiple, dintre care: expansiunea armaturii in beton cand e supusa coroziunii; incarcari exterioare si deformatii impuse; fisuri ce apar datorita legaturilor dintre elemente sau existenta armaturii ce are ca rol impiedicarea deformatiilor ce apar in interiorul betonului (contractia la uscare; umflarea, variatiile de temperatura, tasarea; ancorarea si innadirea necorespunzatoare a armaturilor (poate aparea despicarea betonului in cazul barelor cu profil periodic cu eforturi mari de aderenta ce duc la fisuri longitudinale).

2. Tipuri de fisuri

In functie de momentul in care se produc, fisurile pot aparea inainte sau dupa intarirea betonului. Fisurile aparute inainte de intarire sunt datorate proceselor ce au loc in beton (contractie si tasare plastica), deplasarilor in procesul de constructie (a cofrajelor si a sustinerilor) si fisuri datorate inghetului timpuriu. Fisurile ce apar dupa intarire sunt determinate de fenomene fizice (contractie la uscare, agregate contractile), fenomene chimice (coroziunea armaturii, reactii alcalii-agregate, carbonatarea pietrei de ciment), efecte termice (gelivitate, variatii termice sezoniere), cauze structurale (sarcini de proiectare, suprasarcini accidentale, curgerea lenta).

In practica, cel mai frecvent se produc fisuri datorate actiunilor directe (mecanice, fizice, chimice), rezultate din deformatiile impuse, din contractia plastica, din tasarea betonului proaspat, fisuri din coroziune.

Fisurile datorate actiunilor directe sunt cele care rezulta din momente incovoietoare, forte taietoare, forte axiale, etc. Deschiderea fisurilor sub sarcini de exploatare nu este mai mare de 0,5mm, decat in cazul unor erori de proiectare, executie sau exploatare.

Fisurile ce rezulta din deformatii impuse sunt datorate diferentelor de temperatura (in procesul de hidratare a cimentului apar eforturi de autoechilibrare- intindere la exterior si compresiune in centrul elementului), contractia betonului la uscare (o micsorare de volum in elementele legate rigid la extremitati si in sectiunile puternic armate, dar putin solicitate), tasarile inegale ale fundatiilor (afecteaza elementele nestructurale dar pot sa apara si in cele de rezistenta).

Fisurile produse de contractia plastica si de tasarea betonului se manifesta la cateva ore dupa turnarea betonului cand inca este plastic si se poate evita printr-o compozitie corespunzatoare si o uscare lenta si nu rapida in primele ore. In placi, apar fisuri din contractia plastica, iar in elementele de inaltime mare, apar fisuri din tasarea plastica.

Fisurile din coroziune - formarea ruginii in lungul barelor poate determina o dezvoltare progresiva a fisurilor astfel incat sa se ajunga la dislocarea betonului din jurul armaturii.

Din punct de vedere estetic este foarte important ca fisurile sa nu fie vizibile. Practic, s-a constatat ca cele cu o deschidere mai mare de 0,30 mm pot influenta negativ aspectul betonului. Limitarea dimensiunilor este foarte importanta si la structurile pentru care pierderile de lichide sau gaze (etanseitatea la apa si gaze) reprezinta o conditie esentiala. Exista diferite domenii de activitate pentru care controlul fisurilor este strict necesar: in spitale, fabrici de medicamente (fisurile pot adaposti agenti patogeni), in silozurile de cereale (in fisuri se pot instala daunatorii).

Conform Codului Model CEB/FIB limitarea deschiderilor fisurilor se poate obtine prin utilizarea unei cantitati suficiente de armatura, cu diametru si distanta dintre bare conform prescriptiilor de alcatuire constructiva.

Materiale utilizate in scopul injectarii fisurilor

ETAPE:

* Identificarea problemei

* Alegerea materialului de injectare

analize chimice - carte de identitate

analize fizico-mecanice - tractiune

- forta de rupere

- alungirea la rupere

- modulul de elasticitate

* Injectarea propriu-zisa

Conditii pentru materialul ales:

vascozitate scazuta, a. i. la punerea in opera sa poata patrunde si in fisurile cele mai inguste T capacitatea de penetrare in fisurile betonului

sa nu contina solventi volatili ;

structura nou formata sa aiba caracteristici foarte apropiate de cele ale betonului ;

aderenta foarte buna intre materialul de injectare si structura d.p.d.v. f - m - c ;

pe durata de viata a constructiei, materialul injectat si betonul sa coexiste in cele mai bune conditii ;

sa nu fie sensibil la apa (fisurile apar de obicei la exterior).

T NU este usor de gasit un astfel de material

T liant bicompus:

- fluid la punere in opera - 0,1Pa s - fisuri (0,1 - 0,2) mm,

- 0,5Pa s - fisuri > 0,2 mm

- isi formeaza reteaua reticulara imediat dupa amestecare

- DPU - durata practica de utilizare = intervalul de timp - limitat - in care materialul

isi pastreaza fluiditatea - poate patrunde in toate fisurile

T LIANTII EPOXIDICI

NU - poliuretanii - au o vascozitate ridicata

- reactivitate nedorita la apa

- poliesterii - nu adera la beton - sensibili la saponificare datorita alcalinitatii betonului

- doar la opturarea fisurilor foarte fine.

acrilamidele - pentru eliminarea pungilor de apa

au un efect de burete - lianti gonflabili - in prezenta apei patrund in goluri, impiedicand circulatia apei si aparitia unei posibile coroziuni

obligatoriu mediul inconjurator sa posede o umiditate permanenta, daca nu, « buretele » se usuca, pierzandu-si eficienta.

Alegerea materialului pentru injectare

analiza chimica T natura produsului T « carte de identitate »

posibilitatea prevederii comportamentului fizico- mecanic: tractiunea unei epruvete in forma de haltera, masurarea vascozitatii, .

incercarea la intindere - pe probe avand forma de haltera T

- forta de rupere la intindere directa ;

- alungirea la rupere ;

- modulul de elasticitate la intindere.

duritatea - metode empirice - adancimea de patrundere a unui penetrometru de forma stabilita, in materialul testat

- adancimea de penetrare variaza invers proportional cu duritatea

- se exprima in grade Shore D.

Obs:

t < 10°C - fenomenele se complica

t < 5°C - practic nu se pot face injectari

Injectarea rasinii

Nu se accepta rasinile cu:

vascozitate mai mare

DPU prea mica

rezistente mecanice insuficiente

Pentru a caracteriza eficienta unui liant de injectare, trebuie luata in considerare capacitatea lui de penetrare in fisurile betonului si calitatea sa de liant propriu-zis, adica aptitudinea sa de a umezi in mod corespunzator suprafata solida ce trebuie restaurata si de a forma in final un ansamblu ce poseda caracteristici mecanice foarte bune.

Trebuiesc cunoscute:

umiditatea suportului: uscat sau umed;

natura suportului;

natura liantului

Capilar uscat:

modelul simplu descris de Washburn, aplicat in cazul unui capilar orizontal

P_capilar > P_{de injectare} doar daca R_capilar < m

Ex : l = 1 mm, R = 1 mm,  P_{de injectare} = 50 KPa (0,5 bar) ; T t _{de injectare} 4 s

l = 1 cm, R = 1mm T t 400 secunde.

Capilar umed:

- se presupune ca nu exista nici un fel de interactivitate de ordin fizic sau chimic intre faza organica si faza apoasa

Remedierea fisurilor si crapaturilor (dupa cutremur)

Urmareste restabilirea continuitatii

Un material cu buna aderenta la betonul existent

Fisuri superficiale adancime mica

Curatarea locului

Practicarea unui sant in V sau rectangular

Adancime de 10-20mm

Latime de ½ din adancime

Opturarea

Mortar 1:2,51:3

Mortar de ciment cu adaosuri expansive

Mortar de ciment cu rasini sintetice (epoxidice), fibre de azbest, nisip silicios (1;0,53,5)

Amestecuri fluide de ciment

Fisuri adanci

Deschiderea de (0,3-5)mm

Injectare cu rasini epoxidice

Restabileste continuitatea betonului

NU se aplica daca armatura este afectata

Etape

Curatarea suprafetei fisurate

Realizarea unor orificii de injectare

Aplicarea amestecului proaspat preparat de rasina cu un pistol cu aer comprimat

Remedierea si consolidarea elementelor din zidarie

Injectarea cu pasta de ciment

Se curata fisurile cu jet de aer si apa

Se etanseaza prin tencuire cu mortar de ciment 1:3 pe ambele fete ale zidariei

Se lasa stuturi de injectare f=13mm la distante (30-60)cm

Se umezeste zidaria

Se verifica continuitatea traseului de injectare prin introducerea apei

Se injecteaza de jos in sus astupandu-se succesiv stuturile si orificiile de control

4. Prevederile normativelor in domeniul injectarii fisurilor

Conform normativului C149/1987, in decursul executiei sau in cursul exploatarii constructiei pot sa apara deteriorari sub forma de fisuri. In functie de deschiderea fisurilor, acestea pot fi: f₀ (cu deschideri mai mici de 0,5 mm ), f₁ (cu deschideri de (0,5-2)mm), f₂ (cu deschideri mai mari de 2mm).

Fisurile f₀, [1] cu deschideri mai mici de 0,5mm se remediaza prin inchidere cu pasta de ciment ( o parte ciment, 0,3 parti poliacetat de vinil D50 si 0,3-0,4 parti apa) sau prin inchiderea cu chit epoxidic (200 cm³ rasina Dinox 011L, 28 cm³ intaritor TETA sau DETA, 150-200cm³ ciment sau filer de cuart). Etapele de lucru sunt: perierea suprafetei de beton fisurat cu o perie de sarma si indepartarea prafului rezultat cu un jet de aer comprimat; pe traseul fisurii, pe o latime de 2-3 cm se aplica 2 straturi de acoperire din chit epoxidic in grosime de maxim 1,5mm.

Fisurile de adancime f₁, au o deschidere de (0,5-2)mm. Se remediaza prin injectare cu rasina epoxidica parcurgand urmatoarele etape:

- indepartarea tencuielii de pe suprafata de beton fisurata pe o latime de 5-7 cm;

- perierea zonei descoperite cu o perie de sarma si eliminarea prafului cu un jet de aer comprimat;

- stabilirea punctelor de aplicare a stuturilor metalice pe traseul fisurii (fig 1).

Figura 1. Modul de aplicare a stuturilor pe traseul fisurii

In cazul elementelor cu grosimi de maxim 20cm, stuturile se aplica pe o singura fata a elementului, iar distanta dintre ele este de (1,2-1,5) · grosimea elementului (pe o fisura sa existe cel putin 2 stuturi). In cazul elementelor cu grosimi de peste 20 cm, stuturile se amplaseaza pe ambele fete ale elementului la distanta de (0,5-0,7 grosimea elementului, dar decalate intre ele (fig.2). La fiecare fisura se lasa un orificiu de 1 cm pentru refularea aerului (la fisura verticala, in partea de sus). Se fixeaza stutul simetric fata de fisura. Pe o latime de 3 cm se inchide fisura la exterior prin aplicarea unui chit epoxidic de (1-2) mm grosime de-a lungul fisurii.

Figura 2. Modul de amplasare a stuturilor in cazul elementelor cu grosimi mari

Dupa 6 ore de la aplicare se verifica continuitatea dintre stuturile metalice prin introducerea aerului comprimat pe rand in fiecare stut metalic, urmarindu-se refularea aerului prin cele 2 stuturi invecinate. Materialul de injectare se prepara intr-o cantitate de maxim 0,5 kg sau 0,5 dm³ (preparat din 100 cm³ rasina Dinox C sau Dinox F si 14 cm³ intaritor TETA sau DETA).

Injectarea incepe la minim 6 ore de la operatiile pregatitoare (daca temperatura e mai mare de 20°C) si de minim 12 ore (daca temperatura este mai mica de 20°C). Injectarea se incepe la una din extremitati. La cele verticale sau inclinate, injectarea se incepe de la capatul inferior. In timpul injectarii se tin deschise 2 stuturi de metal invecinate, celalalte fiind acoperite cu dopuri.

In cazul placilor, injectarea se face de jos in sus practicandu-se cate un orificiu suplimentar intre doua orificii de injectare, in care se introduce cate un tub PVC. Refularea rasinii prin acest tub indica patrunderea rasinii pana la 2/3 din inaltimea placii.

Injectarea fisurilor cu rasina epoxidica se face cu pistonul manual sau cu pistolul cu aer comprimat. Se fixeaza pistolul in primul stut si se injecteaza rasina pana aceasta apare in stutul invecinat. Se inchide robinetul de aer comprimat si se muta pistolul in stutul invecinat, se acopera primul stut cu dop de cauciuc sau plastelina si se destupa al treilea stut de injectare. Procedeul se continua pana la injectarea completa a fisurii. Dupa doua ore se scot stuturile.

Verificarea se face la 24-36 ore de la injectare. La fiecare a cincea fisura se va desprinde pe o lungime de circa 15 cm stratul de chit epoxidic aplicat pentru inchiderea exterioara a fisurii.

Fisurile f₂ - cu deschideri mai mari de 2mm. Remedierea fisurilor se face cu chit epoxidic (100cm³ rasina Dinox F, 14 cm³ intaritor TETA sau DETA, 50 cm³ ciment). Amestecurile epoxidice se utilizeaza in urmatoarele conditii: temperatura mediului si a elementului - min +15°C; umiditatea relativa a aerului - max 60%; suprafata de beton sa nu fie umeda; temperatura max. +50°C.

In cazul fisurilor provocate de actiunea fortelor taietoare cand se impune sporirea capacitatii de preluare a acestora, pentru remedierea si consolidarea elementului se vor executa lucrari de injectare si placarea zonei cu chit epoxidic armat cu tesatura din fibra de sticla.

Placarea cu chit epoxidic armat cu tesatura din fibra de sticla (CEATS) se utilizeaza la fisuri cu deschideri de (0,5-5)mm, provenite din forte taietoare si la fisuri fine cu deschideri mai mici de 0,5mm. Aceasta placare consta din aplicarea unor straturi alternative de chit epoxidic (2-5) straturi si tesatura din fibre de sticla (1-4) straturi pe suprafetele elementelor din beton. Numarul straturilor rezulta in urma calculelor de rezistenta.

Produse speciale - Vandex

impermeabilizare de durata a elementelor din beton impotriva actiunii apei sub presiune

- protectie a armaturilor impotriva coroziunii,

- fenomenului de inghet - dezghet

- protectie impotriva  apei marine;

- produse anorganice compatibile fizic si chimic cu betonul

- cimenturi speciale + nisipuri cuartoase cu granulometrie optima + aditivi

Vandex - 2 tipuri de produse de impermeabilizare :

I - produse cu compusi activi la nivel capilar care actioneaza prin penetrarea produsului in masa betonului pentru a asigura impermeabilizarea betonului in profunzime ;

II - produse formate din mortare si slamuri care formeaza o bariera impermeabila.

Impermeabilizarea la nivel capilar

prin activarea substantelor chimice

patrund in capilarele betonului datorita presiunii osmotice a apei

intra in reactii cu compusii activi din beton

formeaza legaturi chimice

inchid capilarele si fisurile capilare

Obs.

Prin stratul de produs Vandex - apa NU

- vaporii de apa - DA

Impermeabilizarea - protectie impotriva :

bioxidului de carbon

clorurilor

sulfatilor

nitratilor

Recomandari:

impermeabilizarea betoanelor ;

protectia betoanelor ;

repararea si reconditionarea betoanelor ;

restaurarea cladirilor vechi ;

monolitizari si subturnari ;

etansarea rosturilor.

Domenii de utilizare

Constructii noi si vechi

- impermeabilizarea - peretilor subsolurilor,

- a placilor de pardoseala,

- a planseelor ingropate in pamant,

- a puturilor de ascensoare,

- a garajelor subterane,

- a bazinelor de inot,

- a diafragmelor

- a rosturilor impotriva apei sub presiune.

Domenii de utilizare

Impermeabilizarea:

rezervoarelor de apa potabila,

statiilor de filtrare a apei

Domenii de utilizare - Statii de tratare a apei

impermeabilizarea

protectia elementelor impotriva apelor reziduale, menajere si industriale.

Domenii de utilizare - Constructii hidrotehnice 

Impermeabilizari si protectii rezistente la actiunea apei de mare.

Repararea si reconditionarea betoanelor

Restaurarea cladirilor vechi

elemente de constructii subterane - hidroizolatie exterioara sau interioara ;

garaje subterane ;

puturi pentru ascensoare ;

rezervoare de apa inchise ;

piscine ;

statii de epurare a apei ;

jardiniere ;

rosturi ;

oprirea infiltratiilor de apa.

Procedee de aplicare :

mecanizata prin stropire ;

manuala cu mistria ;

manuala cu peria ;

mecanizata.

MAXPLUG - Ciment hidraulic cu intarire rapida

ciment hidraulic

opreste instantaneu apa care curge prin crapaturi , gauri din beton si zidarie

se intareste in 3 - 5 minute,

nu se contracta

odata intarit parte a suprafetei pe care este aplicat

MAXSEAL

invelis impermeabil

pe baza de ciment rezistent la presiunea si contrapresiunea hidrostatica

impermeabilizarea subsolurilor, galeriilor, rezervoarelor de apa potabila, piscinelor, canalelor de irigatie, tunelelor

ideal pentru inlaturarea igrasiei

Avantaje :

stratul permite suportului sa transpire elimina vaporii de apa ;

invelis impermeabil autentic pentru suprafetele exterioare supuse la intemperii ;

dupa intarire se poate vopsi, acoperi cu placi ceramice ;

rezista la presiunea hidrostatica a apei freatice ;

rezista la efectele corozive ale apei sarate si poluarii atmosferice ;

MAXSEAL - Foundation

produs pe baza de ciment,

+ aditivi speciali + agregate selectate caracteristici izolatoare la fundatii de beton sau zidarie

o buna protectie datorita rezistentei sale inalte la apele agresive

se aplica in general la subsolurile cu nivelul freatic inalt,

izolator al soclului

strat hidroizolant sau bariera impotriva umiditatii prin capilare.

MAXSEAL - FLEX

- produs din 2 componente - mixtura de ciment cu fileri

- rasina sintetica speciala

- invelis flexibil hidroizolant ce adera la: beton, piatra naturala si artificiala, tencuieli de

mortar, caramizi , blocuri de beton

- acopera fisurile de contractie si crapaturile capilare

- rezistent la abraziune, la poluarea atmosferica, la efectele corozive ale apei sarate, la

ciclurile de inghet - dezghet.

- la hidroizolarea - rezervoarelor de apa potabila

- a bazinelor de inot,

- a subsolurilor, supuse la presiunea apei,

- hidroizolarea interioara si exterioara a cladirilor vechi si noi, a fundatiilor,

a tunelelor, barajelor, zidurilor de sprijin

MAXREST - mortar cu intarire rapida, necontractabil, pentru repararea

suprafetelor de beton si zidarie

ciment + aditivi speciali

adera la suprafata pe care este aplicat

reda betonului forma sa initiala

intarire 15 - 20 minute

culoarea gri

fara miros, nu este toxic

Se utilizeza pentru :

reparatii generale si remedieri direct pe beton ;

acoperirea barelor de armatura din beton ;

repararea buiandrugilor, rezervoarelor de apa ;

intarirea betonului arhitectural expus permanent intemperiilor ;

MAXSHEEN - strat acrilic impermeabil pentru interior si exterior.

- pe beton, zidarie, tencuiala, piatra, ceramica, ipsos sau lemn

- emulsie de copolimeri in dispersie apoasa

- strat durabil pentru hidroizolarea si decorarea fatadelor si a peretilor interiori

- permite peretilor sa respire,

- impermeabil la ploaie,

- uscare rapida,

- flexibil,

- nu crapa la variatii normale de temperatura,

- rezista la spalare cu apa si sapun,

- nu este toxic.

MAXCLEAR - protectie impermeabila, transparenta pe baza de silicon

- invelis de protectie pentru toate tipurile de suprafete - fara calcar,

- protectie transparenta pentru betonul de caramida, piatra artificiala, finisaje de mortar

Obs:

Suprafetele - complet uscate si in primele 4 ore sa nu ploua.

CONCRESEAL - Plastering

- invelis cu structura decorativa pentru betoane, constructii prefabricate si zidarie din piatra

bruta,

- hidroizolatie rezistenta la agresivitatea apei,

- cimenturi + silica + agregate minerale

- proprietati de impermeabilizare, acoperire, protectie si decorare

- umple si etanseizeza golurile si porii din beton si zidarie parte a suprafetei,

- protejeaza suprafetele cu un finisaj decorativ,

- protejeaza armatura impotriva coroziunii.

- acopera betoanele cu grosime minima, le protejeaza impotriva ghetii si agresivitatii apei

Se aplica:

pe fatadele exterioare ca strat decorativ,

pe peretii despartitori indeplinind trei functii : de invelis, de hidroizolatie si de finisaj

decorativ

MAXELASTIC

invelis acrilic elastic,

pentru toate tipurile de acoperisuri

prin polimerizare elastomer nedegradabil T un invelis izolator 100

izolarea tuturor tipurilor de acoperisuri,

izolarea si tratarea rosturilor in fatade si acoperisuri,

protejarea fatadelor, peretilor despartitori , rosturilor dintre cosuri si dale.

Mortar de impermeabilizare BB75

etanseizeaza si asigura protectia betonului, a zidariei, si a tencuielilor.

rezista la presiunea si contrapresiunea hidrostatica.

mortar uscat = ciment Portland + agregate (nisip cuartos - granulometrie optima) + aditivi activi

impermeabilizarea betonului, a zidariei, a tencuielilor,

pe fata expusa apelor sub presiune,

pe fata opusa, expusa la contrapresiune

presiune hidrostatica max. 7 atmosfere

contractia mica

adeziune foarte mica la suport

aplicarea pe suprafetele orizontale si verticale

permite respiratia stratului suport,

buna rezistenta la gelivitate

nu este toxic.

VANDEX SUPER SI SUPER WHITE

impermeabilizare - prin cristalizare in adancime a betonului,

cimentul portland gri sau alb + agregate (nisip cuartos granulatie optima)+ aditivi minerali activi

se aplica - pe betonul intarit (indifereant de varsta)

- pe fata expusa apelor sub presiune,

- pe fata opusa la contrapresiune,

Domeniile tipice de utilizare sunt :

fundatii si pereti de subsol,

placi de pardoseala,

plansee din beton,

rosturi constructive,

diafragme,

rezervoare de apa potabila si industriala,

piscine,

statii de epurare a apelor uzate,

constructii hidrotehnice,

poduri,

canalizari, tunele, galerii.

VANDEX UNI MORTAR 1

mortar uscat baza de ciment portland gri + agregate (nisip cuartos- granulometrie optima) + aditivi minerali activi

reparatii si impermeabilizari - supraf. orizontale si verticale de beton sau zidarie,

rezistente mecanice deosebite,

rezistent la - abraziune

- coroziunea prin levigare,

- gelivitate,

permite respiratia suportului

presiune hidrostatica max. 7 atmosfere - grosimea stratului aplicat de 10 mm.

Tencuieli antiigrasie HYDROMENT

efect de vaporizare permenenta

nu permite migrarea sarurilor in structura tencuielii si cristalizarea acestora in corpul tencuielii,

face priza pe toate tipurile de zidarie , inclusiv pe zidaria mixta,

la interior si exterior pentru tencuirea peretilor din zidarie afectati de actiunea sarurilor.

SIKA

pentru reconditionari de betoane si straturi de protectie - inlocuitori pentru betoane :

mortare pentru injectare gata preparate ;

mortare expandate pentru lucrari de rambleere si turnare ;

mortare pe baza de rasini sintetice pentru reprofilari sau special pentru anumite domenii de utilizare ;

emulsii adezive pentru lucrari simple de reparatii pe santier ;

vopsele si straturi de protectie pentru betonul si otelul folosit (suprafete expuse intemperiilor, bazine de captare pentru substante agresive) ;

aditivi pentru betoane - intarzietori sau acceleratori de priza, plastifianti sau materiale de etansare utilizati in scopul obtinerii unui beton durabil si de inalta calitate ;

sisteme de etansare si hidroizolatii - mortare subtiri de etansare ;

pardoseli industriale ;

folii pentru acoperisuri- folii de hidroizolatie de inalta elasticitate.

ZL 10/ZS 10- PAGEL

Este un material utilizat la injectarea fisurilor atat la presiune scazuta cat si la presiune ridicata. La fisurile verticale injectarea se va face intotdeauna de jos in sus. In mod curent umplerea fisurilor se realizeaza cu o presiune initiala de 2-3 bar, in cazul unor flancuri umede ale fisurilor si cu o presiune de 3-6 bar in cazul unor flancuri uscate. Imediat ce materialul de injectare a iesit prin duza urmatoare se va continua injectarea de la aceasta. Se recomanda o injectare suplimentara dupa 60 pana la 90 minute. Fisurile cu o deschidere sub 1 mm se vor inchide cu duze aplicate prin lipire. Gaurile cu un diametru de 13 sau 18 mm se vor executa cu o masina de gaurit sub un unghi de 45° pana la 60° astfel incat axa gaurii sa intretaie fisura la jumatate din grosimea elementului de constructie. In acest caz se folosesc duze aplicate prin gaurire. In tabelul 1 sunt prezentate cateva caracteristici ale acestor materiale.

Tabelul 1. Caracteristicle ZL 10/ZS 10- PAGEL

PU 245 - PAGEL - rasina de injectare

Acest material este o rasina utilizata pentru injectarea fisurilor, fiind alcatuita din doua componente: A (rasina) si B (intaritorul). Stratul suport si fisurile ce urmeaza a fi injectate trebuie sa fie curatate prin suflare cu aer sub presiune, uscat si fara ulei. Pentru a realiza o buna ancorare, la fisurile umede se va utiliza o presiune de min 2-3 bar. Peretii prea umezi ai fisurilor duc la formarea de spuma reducand aderenta. Se recomanda utilizarea unei spume de injectare PAGEL PU 246. In tabelul 2 sunt indicate cateva din caracteristicile cele mai importante ale rasinii.

Tabelul 2. Caracteristicile PU 245 - PAGEL - rasina de injectare

EPOJET

Este o rasina epoxidica superfluida utilizata pentru injectarea structurilor din beton. Este un adeziv epoxidic lichid, galben transpoarent, fara solventi, alcatuit din doi componenti (A - rasina si B - intaritorul), predozati. Dupa amestecarea acestora rezulta un lichid putin vascos, foarte fluid, utilizat la injectarea fisurilor. EPOJET polimerizeaza fara contractii, iar la intarire este impermeabil la apa. Are proprietati optime dielectrice si rezistente mecanice ridicate, cu o aderenta foarte buna la otel si beton. Inainte de aplicare suprafetele trebuie sa fie perfect curate. Pe lungimea fisurii se executa o serie de gauri cu diametrul de 8-9 mm, care se curata cu un jet de aer comprimat. In aceste orificii se introduc tuburile de injectare si se fixeaza cu adeziv. Injectarea incepe de jos in sus pana rasina iese pe tubul superior. Se inchide tubul inferior si se continua injectarea pana la sigilarea completa a fisurii.

La o temperatura de 20°C, presiunea de lucru este de 2 atmosfere, iar dimensiunea minima a fisurii poate fi de 100-200 microni. Durata practica de utilizare este de 40 min de la preparare, la o temperatura de +23°C. Temperatura minima este de +5°C atat pentru material cat si pentru mediu exterior, iar temperatura maxima este de +30°C. La 23°C priza se realizeaza la 50 minute, iar la 30°C la 30 minute. Intarirea completa se obtine dupa 7 zile.

STABILCEM

Este un liant pe baza de ciment expansiv pentru prepararea pastei de injectare a fisurilor din beton. Suportul trebuie sa fie perfect curat. Inainte de injectare, suprafata se va uda cu apa pana la saturatie. In cazul injectarilor de consolidare, dupa realizarea gaurilor de injectare se spala cu apa incepand de la partea superioara, astfel incat sa se elimine toate particulele din interior.

Sikadur - 52 Elastic

Este un material sintetic pentru injectare, elastic, care nu contine solventi, fluid, bicomponent, pe baza de rasini epoxidice, utilizat la injectarea fisurilor din beton. Este caracterizat printr-o vascozitate deosebit de scazuta, rezistenta capilara mare, rezistenta mecanica ridicata, nu contine particule diluate si se intareste fara a elimina apa.

Sikagard 62

Este un material de etansare bicompus, care nu contine solventi, pe baza de rasini epoxidice. Este caracterizat de o rezistenta chimica buna, la intarire nu elimina vapori de apa.

ISOMAT DUROFLOOR - PSF

Rasina epoxidica, sistem epoxidic transparent, alcatuit din doi componenti, fara solventi, rezista la apa, acizi, alcalii, produse petroliere si solutii de saruri, fiind utilizata la chituirea fisurilor.