RIGLA DE CADRU TRANSVERSAL

RIGLA DE CADRU TRANSVERSAL

In cazul primei hale riglele de cadru transversal sunt prinse incastrat de stalpi. Ele sunt realizate din profile IPE 450 intarite cu vute in zona reazemelor. Prinderea se realizeaza cu flanse folosind suruburi de inalta rezistenta gr.10.9 pretensionate la 50% din efortul normal de pretensionare. Eforturile gravitationale (ce ar produce eforturi de forfecare in tijele imbinarii) sunt preluate de scaune de rezemare sudate de stalpi. Scaunele de rezemare simplifica montajul prinderii rigla-stalp usurand introducerea suruburilor in imbinare. Pentru a corecta eventuale erori la montaj intre flansa de prindere si talpa stalpului se poate introduce cate o furura a carei grosime se poate stabili dupa necesitati in momentul montajului.

Datorita faptului ca deschiderea halei (de 18,0m) depaseste lungimea maxima de livrare a laminatelor (12m), rigla de cadru este alcatuita din doua tronsoane sudate in uzina. In zonele de reazem pentru cresterea capacitatii portante

s-au realizat vute. Prin alegerea grinzilor cu inima plina in locul fermelor metalice s-a obtinut o inaltime mai redusa a riglei de cadru si un volum mai mic de manopera.

Momentul maxim inregistrat in camp a fost de 268,82 kNm, iar pe reazemul central de 569,07 kNm. Consumul estimat de otel este de aproximativ 16,38 kg/m².

In cazul celei de-a doua hale, riglele cadrului transversal sunt fixate articulat de capetele superioare ale stalpilor. Ele au fost alcatuite ca grinzi cu zabrele realizate din cate doua corniere solidarizate cu placute. Fermele au fost dimensionate in trei variante constructive, in care difera modul de dispunere al diagonalelor. Varianta V2b are diagonalele descendente catre mijlocul deschiderii fermei, varianta V2c are diagonalele ascendente fata de mijlocul deschiderii fermei, iar in cazul variantei V2a diagonalele sunt dispuse alternant ascendent/descendent.

Varianta V2a:

Varianta V2b:

Varianta V2c:

In cazul halei 2 fermele reazema articulat pe stalpi. Transmiterea fortelor verticale si orizontale intre ferma si stalp se face prin intermediul piesei de rezemare P18. Piesele P16 au rolul de a impiedica voalarea guseului (piesa P15) si de a transmite fortele gravitationale de la nodul teoretic la piesele de rezemare.

In alcatuirea nodului de reazem s-a avut in vedere ca inaltimea h_scaun (vezi figura de mai sus) sa rezulte cat mai mica. Fortele orizontale care apar in lungul fermei produc pe reazem un moment Mr = H·h_scaun. O inaltime h_scaun mai mica conduce la o valoare Mr   mai redusa.

Momentul incovoietor maxim rezultat in campul unei ferme a fost de 1554,23 kNm. Consumul de otel variaza intre 9,19 ÷9,37 kg/m². Diferentele au rezultat atat de mici intrucat, din motive constructive, s-au folosit cel mult cinci sectiuni de profile distincte pentru fiecare ferma. Consumul cel mai ridicat de otel a rezultat pentru varianta de alcatuire V2c.

Varianta V2a are un numar mai redus de bare (fata de celelalte doua ferme lipseste cate un montant pe fiecare jumatate de ferma).

In cazul variantei V2b diagonalele sunt intinse iar montantii comprimati. In cazul variantei V2c diagonalele (care sunt mai lungi decat montantii) rezulta comprimate, iar montantii rezulta in mare parte intinsi. Astfel se explica consumul ceva mai ridicat in cazul variantei V2c.

In tabelul de mai jos sunt prezentate valorile extreme ale eforturilor axiale din barele fermelor (produse doar de incarcari gravitationale):

Avand aceeasi deschidere si aceleasi inaltimi pentru montanti, eforturile din talpile fermelor sunt identice. In montantii fermei V2b apar eforturi de compresiune mult mai mari 235,20 kN , fata de 71,95 kN in celelalte doua variante constructive.

In diagonalele fermelor V2a si V2c eforturile de compresiune maxime sunt de 260,72 kN. In varianta V2b din incarcari gravitationale nu apar decat eforturi de intindere in diagonale.