STUDIU GEOTEHNIC
" CONSTRUIRE CLADIRE PROTOIERIA BAILESTI"
Denumire proiect: " CONSTRUIRE CLADIRE PROTOIERIA BAILESTI"
Conform contractului incheiat cu Protoieria Bailesti, SC GEO STUD PROIECT SRL Craiova executat o serie de investigatii geotehnice pentru " Construire cladire Protoieria Bailesti".
Orasul Bailesti se afla in jumatatea sudica a judetului Dolj, la 57 km sud-vest de Craiova si 32 km nord-est de Calafat, la o departare de 18 km de Dunare in directia sud-est prin Rast.
Incadrarea in judet a orasului Bailesti.
Perimetrul studiat din punct de vedere geomorfologic se inscrie in terasa IV a Dunarii (terasa Bailesti) si lunca paraului Balasan, in prezent amenajat.
Structura geologica este tipica zonelor de terasa si este alcatuita din nisipuri ,nisipuri argiloase,nisipuri prafoase, argile nisipoase roscate, uneori loessoide si umpluturi pe anumite portiuni, necesare constructiei strazilor si cladirilor..
Zona de studiu este situata in orasul Bailesti - Str Victoriei, avand ca vecinatati la:
Est: Cristescu Petre,
Vest: Strada Victoriei,
Sud: Banca Harnicia,
Nord: Marina Alexandru.
Incadrarea in oras a strazii Victoria.
Imobilul este in perimetrul construibil al municipiului Bailesti in unitatea teritorial administrativa "C". Conform PUG unitatea teritorial administrativa "C" are destinatie de locuinte si functiuni complementare de interes public.
Din punct de vedere morfologic amplasamentul este un platou. La alcatuirea ansamblului geologic al zonei, iau parte formatiuni de varsta neogena si cuaternara
Vederi de ansamblu a perimetrului cercetat.
III. DATE CLIMATICE
Incadrarea eoliana: zona A-STAS 10101/20-92
Incadrarea din punct de vedere al incarcarii cu zapada: zona C conform STAS 10101/21-92.
IV. SEISMICITATEA ZONEI, ADANCIMEA MEDIE DE INGHET
in conformitate cu Normativul P100-1/2006, obiectivul se situeaza in zona de hazard seismic caracterizata de o acceleratie de varf ag = 0.16g si de o perioada de control (de colt) Tc= 1.0 secunde.
Zonarea teritoriului Romaniei in termenii Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de
valorii de varf ale acceleratiei ak de perioada de control (colt) Ti
Adancimea medie de inghet este conform STAS 6054/77= 0,85 m de la cota terenului natural.
V. LUCRARI DE EXPLORARE GEOTEHNICA
Explorarea geotehnica s-a facut prin:
- observatii directe, asupra zonei studiate.
- executarea unui foraj geotehnic cu diametrul ø 3 ', la adancimea de 4.00metri.
Conform cartarii de suprafata a zonei, rezulta ca terenul prezinta o stratificatie uniforma.
VI. DATE HIDROGEOLOGICE
VII. DATE PRIVIND LITOLOGIA SI CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE TERENULUI
Formatiunile litologice intalnite in forajul geotehnic sunt reprezentate prin urmatoarele tipuri litologice
0.00 - 0.30 m - umplutura.
0.30 - 4.00 m - nisip cenusiu galbui, argilos, plastic consistent ; de la -2.00 m umed, de la 2.50 m apar infiltratii de apa.
Caracteristicile fizico-mecanice ale terenului
Pamanturile slab coezive, interceptate de la ad. de - 0.30 m c.t.n si in care se recomanda a se sapa fundatia viitoarei constructii, din punct de vedere al granulometriei sunt nisipuri argiloase cenusiu-galbui cu urmatoarele caracteristici geotehnice:
- umiditati variabile w= 6.5-17.3%
- greutatea volumetrica = 17.3 KN/m3
- compresibilitate M2-3= 12.000 kpa
- unghiul de frecare interna
- coeziunea C= 6 KN/ m2
VIII. INCADRAREA LUCRARII INTR-O CATEGORIE GEOTEHNICA
Categoria geotehnica sau riscul geotehnic depinde de doua categorii de factori care trebuiesc studiati:
1. factori legati de teren - conditiile de teren si apa;
2. factori legati de structura si de vecinatatile acesteia.
conditiile de teren
Teren dificil conf. tab. B1 din "Normativ privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare"
apa subterana
Din punct de vedere al prezentei apei subterane in amplasament in situatia studiata , excavatia nu coboara sub nivelul apei subterane, deci nu sunt necesare epuismente.
Riscul-redus.
clasificarea constructiilor dupa importanta
In vederea definirii categoriei geotehnice in conformitate cu HG 766/1997
anexa 2 categoria de importanta a contructiei ce urmeaza a fi executate este - redusa.
4. Vecinatatile
prin analiza modului in care realizarea excavatiilor, a epuismentelor (in situatia de fata nu este cazul) si a lucrarilor de infrastructura, aferente constructiei care se proiecteaza pot afecta vecinatatile si retelele subterane - riscul este mediu.
Sintetizand si punctand situatiile mentionate mai sus rezulta ca lucrarea de constructie ce urmeaza a fi ridicata se incadreaza la categoria geotehnica I (9puncte)
X. Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale
Pconv. de baza - 200 kpa
Conform STAS 3300/2-85 Anexa B, tab. 17.
p conv.= p. conv. + CB +CD |
Pentru situatia studiata B < 5m corectia de latime a fundatiei ,este:
CB = pconv.* K1*(B-1) Kpa
unde:
K1= coeficient = 0.05
B = latimea fundatiei, in metri
cb = - 4 kPa
CD= corectia CD de adancime si se determina cu relatiile:
pentru.Df < 2
Pentru adancimea de fundare = 1,00 m
CD = pconv * Df - 2 kpa 4 |
B = 0.60m
cd= -50 kpa
cb = - 4 kPa
Pconv = 150 kPa = 1.50 kg/cm2 |
B = 1.00 m
cb =
cd =-50 kpa
Pconv = 150 kPa = 1.50 kg/cm2 |
Pentru B > 5m;
CB = 0.2 Pconv.
cb = kpa
cd= -50 kpa
Pconv = 190 kPa = 1.90 kg/cm2 |
Pentru adancimea de fundare = 1,50 m
B = 0.60m
cb = - 4 kPa
CD = -20 kPa
Pconv = 180 kPa = 1.80 kg/cm2 |
B = 1.00 m
cb =
CD = -20 kPa
Pconv = 180 kPa = 1.80 kg/cm2 |
Pentru B > 5m;
cb = kpa
CD = -20 kPa
Pconv = 220 kPa = 2.20 kg/cm2 |
Pentru adancimea de fundare = 2,00 m
B = 0.60m
cb = - 4 kPa
CD = 0.00 kPa
Pconv = 196 kPa = 1.96 kg/cm2 |
B = 1.00 m
cb = kPa
CD = 0.00 kPa
Pconv = 200 kPa = 2.00 kg/cm2 |
Pentru B > 5m;
cb = kpa
CD = 0.00 kPa
Pconv = 240 kPa = 2.40 kg/cm2 |
Pentru adancimea de fundare = 2,50 m
CD = K2γ (Df-2) (Kpa) |
γ = 20 KN/m3
B = 0.60m
cb = - 4 kPa
CD = 20kPa
Pconv = 215 kPa = 2.15 kg/cm2 |
B = 1.00 m
cb = kPa
CD = 20kPa
Pconv = 220 kPa = 2.20 kg/cm2 |
Pentru B > 5m;
cb = kpa
CD = 20 kPa
Pconv = 260 kPa = 2.60 kg/cm2 |
Pentru adancimea de fundare = 3,00 m
B = 0.60m
cb = - 4 kPa
CD = 40 kPa
Pconv = 236 kPa = 2.36 kg/cm2 |
B = 1.00 m
cb = kPa
CD = 40 kPa
Pconv = 240 kPa = 2.40 kg/cm2 |
Pentru B > 5m;
cb = kpa
CD = 40kPa
Pconv = 280 kPa = 2.80 kg/cm2 |
Ad. De fundare Df(m) |
Presiunea conventionala de calcul Pconv Kpa ;kg/cm2 |
||
B= 0.60 |
B=1 |
B>5 |
|
180 = 1.80 | |||
196 = 1,96 | |||
Pentru calculul presiunilor se va avea in vedere ca :
1tona /mc = 10 KN/mc = 10 kpa
1kg/cmp = 100 kpa
Conform indicatiilor din STAS 3300/2-85 p. 21, la calculul preliminar sau definitiv al terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale, trebuie sa se respecte conditiile:
la incercari centrice :
pcf ≤ 1,2 p.conv.
p′ ef ≤ 1,2 P.conv.
la incarcari cu:
excentricitati dupa o singura directie:
p ef max. ≤ 1,2 p.conv. in gruparea fundamentala
p′ ef max. ≤ 1,4 p.conv. in gruparea speciala
excentricitati dupa ambele directii
p ef max. ≤ 1,4 p.conv. in gruparea fundamentala
p′ ef max. ≤ 1,6 p.conv. in gruparea speciala,
in care:
p ef, p′ ef = presiunea medie verticala pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din gruparea fundamentala, respectiv din gruparea speciala.
p.conv.= presiunea conventionala de calcul determinata conform anexei B
p ef. max; p′ ef max. = presiunea efectiva maxima pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din gruparea fundamentala, respectiv din gruparea special
XI. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA
LIMITA DE DEFORMATIE PLASTICA (P pl.)
Constructia fiind susceptibila la tasari conf.punclui 1.8.2.din STAS 3300/2-85 trebuie facut si calculul terenului la starea limita de deformatii (s.l.d.).
In acest calcul capacitatea portanta a terenului este presiunea limita de cedare plastica P pl. care se calculeaza cu relatia:
Pentru fundatie de forma dreptunghiulara in plan P pl se calculeaza cu relatia:
Ppl = ml BN1 + qN2 + cN3 ) Kpa |
unde P pl. = presiunea limita de cedare plastica
ml = 1,1 coeficient al conditiilor de lucru conform tab.3 din STAS 3300/2/85
= 19.23 KN/mc = greutatea volumetrica medie a straturilor de sub fundatie
Calculele s-au efectuat pentru latimi ale fundatiei de:
B= latura mica a fundatiei
q = suprasarcina calculata la nivelul talpii fundatiei, dar lateral fata de fundatie (Kpa)
N1, N2, N3 = coeficienti adimensionali in functie de unghiul de frecare interna a pamantului de sub fundatie pentru =
N1 = 0.43
N2 = 2.72
N3 = 5.31
C= 15 Kpa= valoarea de calcul a coeziunii stratului de pamant de sub talpa fundatiei.
q= h= 19,2 x 1.00 = 19 (Kpa) pentru adancimea de 1.00 m
q= h= 19,2 x 1,5 = 29 (Kpa) pentru adancimea de 1.50 m
q= h= 19,2 x 2.0 = 38 (Kpa) pentru adancimea de 2.0 0 m
q= h= 19,2 x 2,5 = 48 (Kpa) pentru adancimea de 2,50 m
q= h1= 19.2 x 3.00 =58 (Kpa) pentru adancimea de 3.00 m
B=0,60 m
Ppl = 150 (Kpa) pt. h = 1.00 m |
Ppl = 180 (Kpa) pt. h = 1,50 m |
Ppl = 200 (Kpa) pt. h = 2,00 m |
Ppl = 230 (Kpa) pt. h = 2,50 m |
Ppl = 260 (Kpa) pt. h = 3,00 m |
B=1,00 m
Ppl = 150 (Kpa) pt. h = 1.00 m |
Ppl = 180 (Kpa) pt. h = 1,50 m |
Ppl = 210 (Kpa) pt. h = 2,00 m |
Ppl = 240 (Kpa) pt. h = 2,50 m |
Ppl = 270 (Kpa) pt. h = 3,00 m |
Ad. De fundare Df(m) |
Latimea fundatiei B(m) |
Presiunea de deformatie plastica Ppl Kpa ;kg /cm2 |
||
0.60 |
1.00 | |||
Pentru calculul presiunilor se va avea in vedere ca :
1tona /mc = 10 KN/mc
1kg/cmp = 100 kpa
Pentru efectuarea calculului trebuie indeplinite conditiile:
pentru fundatii incarcate centric
P ef < P pl.
pentru fundatii incarcate excentric
P ef < P pl ; P ef ≤ 1,2 P pl. ; P ef max. < 1,4 P pl
in care:
P ef - presiunea verticala pe talpa fundatiei, provenita din incarcarile de calcul din gruparea fundamentala.
P ef max - presiunea verticala pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din gruparea fundamentala in cazul excentricitatii dupa o singura directie.
P ef΄ max - presiunea maxima pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din grupa fundamentala, in cazul excentricitatii dupa ambele directii.
CONCLUZII SI RECOMANDARI
A.CONCLUZII
Ca urmare a cercetarilor geotehnice efectuate pe amplasamentul mentionat, a analizelor de laborator si birou efectuate se pot concluziona urmatoarele:
Stratul de pamant prospectat de la suprafata ( 0.00-4.00m), este constituit din umplutura si nisipuri argiloase, plastic consistente, umede - terenuri medii pentru fundatii - cu caracteristicile fizico-mecanice urmatoare:
- umiditate w= 18%
- greutatea volumetrica = 18 KN/m3
- indice de consistenta Ic = 0.57-0.60
- indicele porilor e = 0.85
-compresibilitate M2-3= 9.000kpa
- unghiul de frecare interna
- coeziunea C= 15 KN/ m
In urma calculelor efectuate a rezultat ca Presiunea conventionala de calcul este :
Ad. De fundare Df(m) |
Presiunea conventionala de calcul Pconv Kpa ;kg/cm2 |
||
B= 0.60 |
B=1 |
B>5 |
|
180 = 1.80 | |||
196 = 1,96 | |||
S-au interceptat infiltratii de apa la adancimea de -2.00 metri.
Categoria geotehnica I
Dupa modul de comportare la sapare ,pamanturile din zona studiata se incadreaza in categoria II-a -teren mijlociu conf. T5/1981.
Taluzele sapaturilor vor avea inclinarea minima de 1/1.
B.RECOMANDARI
Avand in vedere ca pamantul in care se recomanda a se funda este sensibil la umezire, pentru evitarea producerii tasarilor inegale in timp se recomanda turnarea betonului de egalizare pe o perna de balast bine compactata de cca 50 cm din care 30 cm piatra sparta si 20 cm balast stabilizat.
Eventualele gropi de imprumut se vor curata (excava) de pamantul de umlutura si se va asterne material granular pe toata suprafata lor. pana la cota de fundare .
Sunt posibile epuismente.
Sa se prevada protejarea terenului de fundare prin trotuar de beton de cca 1.00m la exteriorul constructiei pentru evitarea infiltratiilor de apa .
Se va respecta normativul privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire P7-2000 pt.4.3 (Masuri de protectie pentru evitarea infiltrarii apei in teren).
Trotuarul din jurul constructiilor vor avea o latime minima de 1.00 metru si se prevede cu o panta de 5% spre exterior.
Apele colectate de pe acoperis vor fi deversate in reteaua de canalizare.
Conductele purtatoare de apa ce intra si ies din cladire la traversarea elevatiilor vor fi prevazute cu racorduri etanse si flexibile.
Nu se permite cultivarea plantelor prasitoare in jurul constructiei. Pomii fructiferi si arborii ornamentali vor fi plantati la o distanta mai mare de 5 m de cladire.
Executarea lucrarii sa se faca intr-un anotimp in care nu sunt asteptate variatii mari de temperatura si anume primavara sau toamna.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |