DIAGNOZA TRAFICULUI CU FIINTE UMANE

DIAGNOZA TRAFICULUI CU FIINTE UMANE

Sectiunea 1: Factori etiologici privind fenomenul traficului cu fiinte umane

Analiza studiilor de caz si a statisticilor politiei a permis structurarea unor categorii de cauze si conditii ce genereaza si sustin fenomenul traficului de persoane in vederea practicarii prostitutiei. Aceste cauze, dintre care unele sunt de ordin personal si contribuie la orientarea individului spre activitatea de prostitutie sau proxenetism, iar altele tin de contextele micro si macrosociale ce favorizeaza si mentin desfasurarea unor astfel de ocupatii, interactioneaza in proportii diferite de la un caz la altul .

Cresterea demografica, situatia economica precara a migrantilor, situatia lor incerta din punct de vedere politic, conflictele armate interne sau internationale, de multe ori au ca efect crize umanitare concretizate in afluxuri masive de persoane care au nevoie de protectie internationala.

Cauze macro-sociale

a.Factori socio-economici

Nivelul de trai - ca factor economic - se prezinta atat sub dimensiune obiectiva, raportandu-se la nivelul mediu de trai dintr-o societate, cat si sub o dimensiune subiectiva ce se refera la perceptia individuala, evaluarea personala pe care individul o face statutului sau economic. Astfel ca, in functie de nevoi si aspiratii, unii isi vor considera nivelul de trai satisfacator, altii mizer[2].

Lipsurile materiale reprezinta motivul principal al practicarii prostitutiei (83%), fie perceput ca nivel de subzistenta, fie raportat la un nivel de aspiratii dincolo de care persoana se considera marginalizata de societate.

Zonele cele mai sarace din Romania sunt Moldova si Muntenia[3], relatia dintre saracia acestor zone si fenomenul de trafic fiind pusa in evidenta prin: reducerea locurilor de munca, reducerea posibilitatilor tinerilor de a deveni independenti material, in raport cu familia, reducerea sanselor de intemeiere a unei familii in zona respectiva, manifestarea redusa a mecanismelor de control comunitar.

Dorinta de a castiga multi bani, prin orice mijloace si fara a depune un efort prea mare apare ca un lait-motiv in declaratiile victimelor ceea ce evidentiaza gradul crescut de vulnerabilitate al acestor categorii de persoane,facilitand misiunea recrutorului, in sensul ca victima isi asuma riscuri foarte mari inainte de plecare.

Somajul reprezinta acel factor ce duce la scaderea brusca si excesiva a nivelului de trai, afectand echilibrul interior al individului. De asemenea, somajul se caracterizeaza prin atingerea grava adusa structurii familiei, chiar la baza sa, autoritatea tatalui diminuandu-se, rolul sau de sustinator al familiei fiind alterat. In multe familii sarace se intampla ca tatal sa-si piarda serviciul, iar sotia sa ramana singurul sustinator material al familiei. Aceasta inversare a rolului in familie duce la stari de confuzie, dezechilibre interioare, stari de anxietate, alcoolism sau instabilitate emotionala[4].

Crizele economice. Inegalitatile de dezvoltare economica intre tari incita persoanele sa isi paraseasca tara de origine si sa isi caute un serviciu mai bine platit in strainatate. Conjuctura economica defavorabila la nivelul intregii tari duce la accentuarea scaderii nivelului de trai al claselor sociale defavorizate. Crizele economice se caracterizeaza prin inflatie galopanta, blocaj financiar, pierderea pietei externe de desfacere a marfurilor, ceea ce afecteaza capacitatea de productie, nivelul salariilor, rata somajului.

Industrializarea reprezinta un factor de progre economic si social, oferind locuri de munca, posibilitati superioare de instruire, bunuri de larg consum de o calitate mai buna, ducand la cresterea nivelului de trai al societatiii respective. Dar industrializarea produce si efecte secundare, ducand la cresterea fenomenului infractional. Ritmul rapid al industializarii face imposibila asigurarea unor conditii social - edilitare minime pentru populatie[5]. De asemenea, ia amploare mobilitatea orizontala, populatia rurala migrand spre zona industrializata. In mediul rural persoana era cunoscuta, apreciata la valoarea sa, beneficiind de un sistem relational foarte strans, pe cand zona industrializata e un mediu impersonal unde devine necunoscut, ceea ce produce efecte negative asupra personalitatii.

b.Factorii socio-culturali

Familia. Marea majoritate a victimelor provine din familii lipsite de preocuparea de a asigura o socializare corecta a copiilor sau care, intentionat asigura modelele de socializare negative, implicandu-i in activitati infractionale, ceea ce creaza o atitudine de ostilitate si indiferenta fata de familie si societate. Mediul abuziv in familie sau institutie influenteaza major decizia tinerei prin afectarea stabilitatii emoTionale a acesteia, prin alimentarea sentimentului de esec in relatiile personale, urmate de cautarea unor noi relatii, a libertatii in alta parte, intr-un spatiu idealizat. Violenta fizica si psihica la care e supusa in mediul familial alimenteaza dorinta de a pleca de acasa, dorinta ce reprezinta primul pas pentru a scapa de mediul ostil. De aceasta situatie profita traficantii care mimeaza fata de victime interese de natura afectiva in momentul racolarii. Victimele accepta ulterior (In virtutea acestei relatii sentimentale) statutul de prostituata sau de complice la proxenetism, pentru a nu pierde aceasta relatie despre care cred ca le satisface nevoia de afectiune[6].

Religia detine un rol foarte puternic de influentare si preventie in combaterea criminalitatii. Relatia cu preotul pare sa fie, totusi, importanta. Este clar ca[7] apelul la un duhovnic, care reprezinta o relatie importanta cu moralitatea de tip religios, diminueaza riscul de a fi traficanta. Anumite valori religioase limiteaza aspiratiile ilegitime sau, in orice caz, pot rezolva tensiunea dintre nivelul aspiratiilor si realitate.

Discriminarea consta in refuzul de a trata un grup social conform aspratiilor sale. Aceasta este exercitata la diferite niveluri ale claselor sociale, sexelor, apartenentei religioase, instruirii, emigrarii gruparilor etnice. Intensitatea acestor disciminari depinde de criteriile economice, sociale si politice ale societatii respective[8]. In tarile de origine, datorita discriminarii, femeile nu au intotdeauna aceleasi posibilitati profesionale sau economice ca barbatii, ele fiind mai atinse de saracie, ceea ce le poate impinge la dorinta de a emigra. In tarile de destinatie atitudinea unei anumite parti a populatiei masculine joaca si ea un rol: prejudecati sexuale, uneori atinse de viziuni rasiste, creeaza existenta efectiva a unei cereri, in anumite tari, deoarece se crede ca acestea sunt "supuse", "nesofisticate" sau "exotice". Aceste prejudecati nasc sentimente de frustrare, care declanseaza porniri agresive, dorinte puternice de revansa din partea celor ce se considera discriminati, ceea ce duce la conflictul de cultura . Aceasta mentalitate a societatii conduce la devalorizarea fiintei umane in favoarea castigurilor materiale.

Discriminarea pe piata fortei de munca. Pe piata ocuparii fortei de munca, femeile sunt ultimele care sunt angajate si primele care sunt concediate. Pentru a-si castiga existenta, ele sunt din ce in ce mai mult nevoite sa accepte munca "la negru". Unul dintre cele mai dinamicesectoare ale muncii la negru este industria sexului, in care femeile au un grad foarte Inalt de risc[10]. In concluzie,cand aceste femei nu mai au acces la locurile de munca legale si reglementate, ele sunt obligate sa lucreze in cadrul unor retele criminale, fara protectie sociala, fiind exploatate sexual sau muncind in gospodarie in conditii inumane. In plus, discriminarea pe piata ocuparii fortei de munca se manifesta si prin hartuire sexuala. De exemplu, in mai multe firme din Rusia nu este nimic iesit din comun ca un sef sa pretinda de la secretara sa sa intretina relatii sexuale cu el. In anunturile din ziare se cauta deseori secretare "fara complexe" si toata stie ca aceasta expresie se refera la femei care doresc o relatie sexuala . In unele state , inclusiv Rusia, interzicerea hartuiriii sexuale inca nu a fost introdusa in legislatia muncii sau codul civil.

Urbanizarea. Miscarea populatiei umane in plan geografic (mobilitatea orizontala) si in plan profesional (mobilitatea verticala), determinate de urbanizare are ca efect dezorganizarea institutiilor sociale existente si crearea altor institutii sociale noi, ceea ce duce la micsorarea controlului social[12]. Accentuarea urbanizarii, ca si a industrializarii, de altfel, este direct proportionala cu cresterea infractionalitatii. Dar acesta nu este singurul efect negativ. Urbanizarea are consecinte negative asupra familiei, angajarea in munca a ambilor soti, ducand la diminuarea autoritatii parintesti fata de copii. De asemenea, creste rata divorturilor, a abandonului de familie, datorita consecintelor ce se reflecta si asupra personalitatii umane, ceea ce creaza situtii conflictuale .

Educatia este cel mai important factor determinant al unei conduite, care, in final, aduce celui ce o adopta postura de victima. Carentele educationale accelereaza angajarea in prostitutie sau proxenetism prin pozitionarea subiectului in imposibilitatea de a alege alta alternativa. Incapacitatea femeilor victimizate de a-si gasi locuri de munca in tarile de origine se datoreaza fie abandonului scolar, fie lipsei vreunei calificari. Nivelul scazut de instruire al persoanelor traficate determina acestora o viziune limitata si deformata privind modul de integrare in viata sociala, avand drept consecinta deficiente de adaptare. Astfel ca foarte multe decizii sunt luate, fie pe baza unei perceptii exagerate a obstacolelor in plan socio-profesional, fie prin adaptarea la normele unor grupuri reprezentante ale unei subculturi. Un exemplu in acest sens sunt grupurile ce apartin retelelor de prostitutie in care suportulpsiho-social justificativ este mimetismul fata de situatia altora pe care o apreciaza in mod superficial ca fiind similara, cum e cazul tinerilor pe care le introduc prietenii in retelele de prostitutie.

Drogurile. Persoana care devine dependenta de droguri trebuie sa aiba bani pentru procurarea lor, de aceea multe dintre acestea vor sfarsi prin a se prostitua.

c. Factorii juridici

Legislatia penala, inca lacunara si insuficient armonizata, abordarea din unghiuri diferite a fenomenului traficului, eficienta redusa a controlului in acest domeniu, contrabalansata de actiunile tot mai bine organizate ale crimei transfrontaliere, ce exploateaza rapid disfunctionalitatile existente sunt, de asemenea cauze ale proliferarii traficului de persoane. Lipsa de eficacitate a controlului in acest domeniu se reflecta si in gradul mare de escamotare sub aparenta legalitatii, dovada proliferarea agentiilor de fotomodele, de impresariat artistic, oficiile matrimoniale, agentii de plasament a fortei de munca in strainatate. Prin urmare, pentru a adopta o politica penala adecvata perioadei pe care o traversam,este nevoie de un regim sanctionator mai aspru, ceea ce va eficientiza lupta impotriva traficului de persoane in vederea exploatarii sexuale. Problema reglementarii juridice prostitutiei este extrem de complexa si nu se poate reduce la instutitionalizarea ei fara a tine cont de consecintele pe care aceasta instutitionalizare le poate avea asupra societatii. Ca si in alte tari, legiuitorul se confrunta, pe de o parte cu cererea unei parti din public ca prostitutiei feminine sa i se acorde un statut legal, iar, pe de alta parte, cu cererile celor care considera ca acest gen de prostitutie este imoral si trebuie interzis. Este de precizat ca intr-o societate democratica nu se poate ignora nici una dintre aceste optiuni, ceea ce determina, de fapt, continutul ambiguu si contradictoriu al mai multor sisteme juridice contemporane in materie de prostitutie, si statutul incert, uneori legal, alteori clandestin, al prostituatelor.

d. Factorii politici

Situatia de criza sau de conflict, fie ca este vorba de razboi, fie de revolutie, creaza o stare de non-egalitate (prabusirea sau absenta structurilor juridice traditionale), care este deosebit de favorabila dezvoltarii tuturor tipurilor de trafic, inclusiv traficului de fiinte umane in vederea exploatarii sexuale.

Razboiul este un conflict armat intre doua sau mai multe state, pe durata caruia  se creaza centri antagonici de putere, indivizii se polarizeaza, sistemul legislativ este ignorat complet, se instaureaza haosul si anarhia socio-economica . In acest context infractorii de profesie au un camp de actiune ideal, starea de haos si anarhie incurajand la comiterea de infractiuni. Un exemplu elocvent este razboiul din Kosovo, care a avut drept consecinta transformarea acestei zone intr-un nou centru al traficului de persoane, se mentioneaza in ziarul londonez "The Times", care citeaza surse diplomatice occidentale.

Revolutia este o stare de criza politica de mare amploare, finalizata pe cale conflictuala, prin care se urmareste inlaturarea de la putere a unui grup de conducere, cucerirea puterii politice si schimbarea oranduirii sociale, acest moment de criza afectand grav sistemul legislativ care nu mai este respectat.Prin urmare, organele de control social fie sunt eliminate, fie nu-si mai pot indeplini atributiile. Atat in timpul desfasurarii efective a evenimentelor revolutiei, cat si in perioada de tranzitie care urmeaza, criminalitatea cunoaste o adevarata explozie, inclusiv exploatarea sexuala[15].

e.Influente criminogene internationale

O tara cu granite deschise este supusa atat efectelor favorabile ale culturii si civilizatiei mondiale, cat si infractionalitatii organizate pe plan international. Traficul de persoane, ca forma de manifestare a criminalitatii organizate, are nevoie de piete noi de desfacere, de retele noi, de filiere necontrolate, avand o viteza de desfasurare si o capacitate de adaptare extraordinare si dispunand de mijloace banesti adecvate scopurilor propuse. Toti acesti factoriau creat un handicap major pentru tinerele care au ales sa se prostitueze, scazandu-le mult nivelul de aspiratii si creandu-le un anumit statut pe care n-au fost in stare sa-l depaseasca, continuandu-si activitatea ca prostituate.