Amplificatoare cu mai multe etaje

Amplificatoare cu mai multe etaje

Castigul in tensiune al unui lant de mai multe etaje

Castigul de tensiune total AV, al unor amplificatoare conectate in cascada este produsul ampificarilor in tensiune aferente fiecarui etaj in parte.

Av = Av1 Av2 Av3 ... Avn

Unde n este numarul etajelor.

Castigul in tensiune exprimat in decibeli

Castigul in tensiune al unui amplificator se exprima deseori in decibeli (dB), astfel:

Av(dB) = 20 log Av

Utilizarea dB ca unitate de masura a castigului constitue un avantaj in cazul amplificatoarelor cu mai multe etaje deoarece castigul total in tensiune, exprimat in dB, este suma castigurilor in tensiune ale fiecarei amplificator, exprimat in dB.

Av(dB) = Av1(db) + Av2(dB) +...+ Avn(dB)

Analiza amplificatoarelor cu mai multe etaje

In vederea unei mai bune intelegi se alege ca exemplu un amplificator cu doua etaje cuplate capacitiv, prezentat in figura 9.Observand ca ambele etaje sunt amplificate cu emitorul comun, identice, iesirea primului etaj fiind cuplata capacitiv cu intrarea celui de-al doilea.Cuplajul capacitiv impiedica transferarea tensiunii de polarizare a unui etaj catre etajul urmator, permitand doar circulatia semanului de c.a., fara introducerea unei atenuari, deoarece XC la frecventa de lucru. Tranzistoarele sunt notate T si T

Probleme de adaptare Atunci cand se calculeaza castigul in tensiune al primului etaj trebuie sa tinem seama de influenta asupra lui a sarcinii constuite de cel de-al doilea etaj. Intrucat condensatorul de cuplaj C este, practic, scurtcircuit la frecventa semnalului, rezistenta totala de intrare a celui de-al doilea etaj constitue sarcina in c.a. a primului etaj.

Privind dinspre colectorul lui T celei doua rezistoare de polarizare din etajul al doilea, R si R apar in paralel cu rezistenta de intrare in baza lui T Cu alte cuvinte, in c.a., din colectorul lui T se vad R R R si Rin(baza din etajul al doilea, grupate in paralel intre colectorul lui T si masa de c.a.. Concret rezistenta in c.a. din colectorul lui T este formata din toate aceste rezistente in paralel, ca in figura 10. Sarcina constitue de etajul al doilea reduce castigul in tensiune al primului etaj deoarece, practic, rezistenta in c.a. din colectorul primului etaj este mai mica decat valoarea resistorului din colector, R . Ne amintim ca Av = Rc / re

Figura 9

Amplificator cu emitorul comun cu doua etaje.

Figura 10

Circuitul echivalent de c.a. al primului etaj din figura 9, cu sarcina constituita de rezistenta de intrare a celui de-al doilea etaj.

Castigul in tensiune al primului etaj

Rezistenta de colector, in c.a. a primului etaj este

Rc1 R || R || R || Rin(baza2)

Indicii scrisi cu litere mici cursive reprezinta marimi ce c.a., ca, de exemplu Rc.

Prin calcule de acum cunoscute se deduc valorile: IE = 1.05 mA, re = 23.8Ώ si Rin(baza2) = 3.57 kΏ. Rezistenta echivalenta, in c.a., din colectorul primului etaj va fi

Rc1 = 4.7 kΏ || 47 kΏ || 10 kΏ || 3.57 kΏ = 1.63 kΏ

Deci castigul in tensiune intre baza si colectorul primului etaj este:

Av1 =Rc1 / re = 1.63 kΏ / 23.8 Ώ = 68.5

Castigul in tensiune al celui de-al doilea etaj

Al doilea etaj nu are rezistor de sarcina, deci rezistenta vazuta in c.a. din colectorul sau este R iar castigul are valoarea

Av2 = R / re = 4.7 kΏ / 23.8 Ώ =197

Se compara aceasta valoare cu castigul primului etaj si se remarca cat de redus este cel din urma din cauza sarcinii constituite de etajul al doilea.

Castigul total in tensiune

Castigul total al amplificatorului, in absenta sarcinii de la iesire, este:

Av = Av1 Av2

Daca de exemplu, primului etaj i se aplica un semnal de 100 V, iar in circuitul de intrare in baza nu se produce nici o atenuare datorata rezistentei interne a sursei, valoarea tensiunii rezultate la iesirea celui de-al doilea etaj va fi de V)(13495) = 135 V.

Castigul total in tensiune poate fi exprimata si in dB astfel

Av(dB) = 20 log (13495) = 82.6 dB

Tensiunile continue din amplificatorul cu doua etaje cuplate capacitiv

Intrucat cele doua etaje ale amplificatorului din figura 9 sunt identice, tensiuile continue aferente tranzistoarelor T si T sunt aceleasi. Deoarece c.c. R >> R si c.c. RS >> R tensiunea continua din bazele celor doua tranzistoare este

VB = R / (R + R ) Vcc = (10 kΏ / 57 kΏ) 10 V = 1.75 V

Tensiunile continue in emitori si in colector sunt:

VE = VB - 0.7 V =1.05 V

IE = VE / R = 1.05 V / 1 kΏ = 1.05 mA

IC = IE = 1.06.mA

VC = VCC - ICR = 10 V - (1.05 mA)(4.7 kΏ) = 5.07 V

Amplificatoare cu mai multe etaje cuplate direct

In figura 11 este prezentat un amplificator elementar cu doua etaje cuplate direct. Se observa ca in circuit nu exista condensatoare de cuplaj sau de decuplare. Tensiunea continua din colectorul primului etaj asigura si polarizarea bazei celui de-al doilea etaj. Datorita cuplajului direct, acest tip de amplificator are un raspuns mai buna la frecvante joase decat cel cu cuplaj capacitiv, la care reactantele condensatoarelor de cuplaj si de decuplare pot deveni supradimensionate la frecvente foarte joase.Reactanta marita a condensatoarelor la frecvente joase duce la scaderea castigului amplificatoarelor cu cuplaj capacitiv.

Figura 11:

Amplificatoarele de cuplaj direct mai pot fi folosite pentru amplififcarea frecventelor joase pana la curent continuu (0 Hz) fara micsorarea castigului in tensiune, deoarece circuitul nu contine reactante capacitive. Dezavantajul lor este faptul ca orice mica variatie a tensiunii de polarizare, din cauza temperaturii sau a variatiilor sursei de alimentare, este amplificata succesiv de toate etajele ceea ce poate duce la o alunecare semnificativa a nivelurilor de c.c. din circuit.

Amplificatoare cu mai multe etaje cuplate prin transformator

In figura 12 este prezentat un amplificator elementar cu doua etaje cuplate prin transformator. Cuplajul prin transformator se foloseste mult in amplificatoarele de inalta frecventa, cum sunt cele care intra in alcatuirea etajelor de RF (radiofrecventa) si de FI (frecventa intermediara) din receptoarele audio si TV. In domenii de frecventa mai joasa, cum sunt frecventele audio, dimensiunile transformatoarelor devin prohibitive. In paralel cu infasurarea primarului se conecteaza, de obicei, un condensator, in vederea obtinerii rezonantei si a cresterii selectivitatii pentru banda de frecvente ce se doreste a fi amplificata.

Figura 12:

Amplificator elementar cu doua etaje cuplate prin transformator

Depanarea

Amplificatorul format din doua etaje cu emitorul comun constitue circuitul pe care se exemplifica metodele de baza de depanare a amplificatoarelor cu mai multe etaje.

Cand se depaneaza un circuit este nevoie in primul rand, de schema lui, pe care sa fie inscrise tensiunile correcte de c.c. si de semnal. Pentru a putea depista o tensiune incorecta trebuie cunoscute valorile corecte. Pe unele scheme  sunt inscrise tensiunile corecte in anumite puncte ale circuitului. Daca schema nu ofera aceasta facilitate, este necesar sa se calculeze tensiunile corecte folosindu-se cunositntele despre functionarea circuitului. In figura 13 apare schema amplificatoarului cu doua etaje analizat in sectiunea precendenta. Pe ea sunt indicate tensiunile corecte din fiecare punct al lantului de amplificare.

Efectuarea integrala a depanarii

Pentru un circuit sau un aparat care functioneaza anormal sau nu functioneaza deloc, activitatea de depanare se desfasoara, in mod normal, astfel

(a)  Se identifica simptomele

(b)  Se controleaza corectitudinea alimentarii

(c)   Se efectueaza observatii directe

(d)  Se aplica una dintre tehnicile de urmarire a semnalului, pentru a localiza defectul

(e)   Se analizeaza posibilitatiile de defectare, pentru a restrange aria de cautare la o componenta sau un grup de componente

(f)   Se remediaza defectul prin inlocuirea componentelor

Aplicarea tehnicilor de depanare in cazul amplificatorului cu doua etaje.

Pentru a stabili care este componenta defecta a amplificatorului cu doua etaje urmati cele sase etape de depanare, asa cum se explica in continuare:

Etapa 1: Se masoara tensiunile de intrare si de iesire. Se presupune ca din masuratorile efectuate se trage concluzia ca tensiunea semnalului de intrare este corecta. Insa, la iesire nu se regaseste tensiunea de semnal sau aceasta este mult mai mica decat ar trebui sa fie.

Figura 13:

Amplificatorul cu emitor comun, cu doua etaje, avand indicate tensiunile corecte. Ambele tranzistoare au beta de 150. Alte valori vor duce la o usoara modificare a parametrilor de functionare.

Etapa 2: Se verifica corectitudinea alimentarii. Se presupune ca sursa de alimentare furnizeasa tensiunea corecta.

Etapa 3: Se efectueaza o verificare prin observatie directa. Se presupune ca nu s-a descoperit nimic in neregula.

Etapa 4: Se aplica metoda urmaririi semnalului incepand de la mijlocul circuitului. Se verifica tensiunile la iesirea primului etaj. Absenta tensiunii de semnal sau o valoare a acesteia mult mai mica decat cea normala ne arata ca defectul se gaseste in primul etaj. O tensiune continua incorecta atrage atentia tot asupra primului etaj. Daca tensiunea de semnal si tensiunea continua sunt corecte la iesirea primului etaj, inseamna ca defectul se gaseste in etajul al doilea. Prin aceasta verificare ati restrans aria de cautare la unul din cele doua etaje.

Etapa 5: se analizeaza posibilitatile de defectare. Concentrati-va asupra etajului defect si stabiliti ce componenta poate produce, prin defectare, tensiunea de iesire incorecta.

Simpton: Tensiuni continue incorecte.

Defecte: Defectarea oricarui resistor sau a tranzistorului va duce la aparitia unei tensiuni de polarizare incorecte. Un condensator de cuplaj sau de decuplare cu scurgeri afecteaza, de asemenea, tensiunea continua de polarizare. Pentru indentificarea componentei defecte mai sunt necesare cateva masuratori in cadrul etajului.

(a)            Simptonul 1: Lipseste tensiunea de semnal la iesire; tensiunea continua este corecta

(b)            Simptonul 2: Lipseste tensiunea de semnal din baza; tensiunea continua este corecta

Defect: Condensatorul de cuplaj de la intrare este interrupt.Din aceasta cauza, semnalul nu ajunge in baza.

(c)     Simptom : Semnalul este correct in baza, dar absent la iesire.

Defect: Intrerupere in baza tranzistorului.

(d)            Simpton : Tensiunea semnalului de iesire mult mai mica decat cea normala; tensiunea continua este corecta.

Defect : Condensatorul de decuplare este intrerupta.

Etapa 6: Inlocuiti sau reparati. Cu alimentarea intrerupta, inlocuiti componenta defecta sau refaceti conexiunea necorespunzatoare. Alimentati apoi circuitul si verificati daca functioneaza corect.

Exemplul 5: Amplificatorul cu doua etaje din figura 13 nu mai functioneaza normal.Imaginati-va un defect si descrieti etapele necesare pentru remedierea lui.

Rezolvare: in cazul unui defect imaginat, depanarea se face astfel:

Etapa 1: Ati verificat ca la intrare exista semnal, dar masurarea arata ca la iesire nu extista tensiune de semnal.

Etapa 2: Circuitul este alimentat, intrucat masurarea VCC indica valoarea corecta.

Etapa 3: Se presupune ca nu exista nici un defect vizibil, cum ar fi un resistor innegrit, un strop de fludor, o bucatica de sarma, o conexiune intrerupta sau o componenta foarte fierbinte.

Etapa 4: Tensiunea semnalului si tensiunea continua din colectorul lui T1 sunt corecte. Aceatsa inseamna ca defectul se afla in cel de-al doilea etaj sau la condensatorul de cuplaj dintre etaje,C

Etapa 5 In baza lui T , tensiunea semnalului sic ea continua sunt corecte.Astfel am eliminate posibilitatea ca defectul sa se afle la C sau in circuitul de polarizare al etajului al doilea.

In colectorul lui T se masoara 10V dar la tensiunea de semnal lipseste.Aceasta masurare, efectuata chiar in colectorul tranzistorului, arata fie ca intre colector si Vcc exista un scurtcircuit, fie ca tranzistorul este intrerupt intern.

Intre Vcc si conexiunea colectorului nu se observa nici un scurtcircuit. Este putin probabil ca rezistorul din colectorul, R sa fie scurtcircuitat, dar il vom controla cu ohmmetru dup ace intrerupem alimentarea.

In acest mod se elimina posibilitatea existentei unui scurtcircuit.Celelalte defecte posibile sunt: tranzistorul T , intrerupt intern sau rezistorul sau conexiunea emitorului intrerupte. Se verifica toate aceste variante cu un transistormetru si/sau un ohmmetru, dupa deconectarea de la sursa de alimentare.

Etapa 6: Se inlocuieste componenta defecta sau se reface conexiunea intrerupta, dupa care se verifica buna functionare a circuitului.

Formule de baza:

c.a. = hfb  Alfa in c.a.

c.a. = hfe  Beta in c.a.

re = 25mV / IE Rezistenta interna a emitorului in c.a.

Emitor comun:

Rin(baza) c.a. re Rezistenta de intrare in baza

Rin(tot) = R || R || Rin(baza) Rezistenta totala de intrare in amplififcator

Rout = Rc Rezistneta de iesire

Av = RC / re Castigul in tensiune baza-colector in absenta sarcinii

Av = RC / (re + RE Castigul in tensiune fara condensator de decuplare a rezistorului

Av = Rc / re Castigul in tensiune baza-colector cu RE dublata de condensator

Av = RC / RE1 Castigul in tensiune cu decuplare partiala a rezistorului din emitor

Rin(baza) c.a.(re + RE1 Rezistenta de intrare in baza cu decuplare partiala a rezistorului

Ai = IC / IS  Castigul in current intre sursa de la intrare si colector

Ar = Av Ai  Castigul in putere

Colector comun

Av = R / (re + Re Castigul in tensiune baza-emitor

Rin(baza) c.a.(re + Re Rezistenta de intrare in baza, cu sarcina

Rin(tot) = R || R || Rin(baza) Rezistenta de intrare totala a amplificatorului cu polarizare prin divisor  de tensiune

Rout = (RS c.a.) || RE  Rezsitenta de iesire

Ai = Ie / Iin Castigul in current

Ap = Ai Castigul in putere

Rin c.a.1 c.a.2 RE Rezistenta de intrare in configuratia Darlington

Baza comuna

Av = Rc / re  Castigul in tensiune emitor-colector

Rin(emitor) = re Rezistenta de intrare in emitor

Rout = RC Rezistenta de iesire

Ai Castigul in current

Ap = Av Castigul in putere

Amplificator cu mai multe etaje

Av = Av1 Av Av3 ... Avn Castigul in tensiune

Av(dB) = 20 log Av Castigul in tensiune exprimat in dB

Av(dB) = Av1(dB) + Av2(dB) + ... + Avn(dB) Castigul total in tensiune exprimat in dB

Probleme

Amplificatoarele unui lant de amplificatoare au urmatoarele castiguri in tensiune: Av1 =10, Av2 =15, Av3 =20.Care este castigul total in tensiune? Exprimati apoi castigurile fiecarui etaj in decibeli (dB) si calculati castigul total in dB

Rezolvare:

Av = Av1 Av2 Av3

Av1(dB) = 20 log 10 = 20.0 dB

Av2(dB) = 20 log 15 = 23.5 dB

Av3(dB) = 20 log 20 = 26.0 dB

Av = 20.0 + 23.5 + 26.0 = 69.6 dB

Amplificatorul cu emitorul comun din figura 5 are VCC = 12V, RC = 1 kΏ si re =5Ώ.Repertorul pe emitor Darlington are R =10kΏ, R =22kΏ, RS =8Ώ, VCC =12Ώ si βc.c. c.a =100 pentru fiecare tranzistor.

(a)   Calculati castigul in tensiune al amplificatorului cu emitorul comun

(b)   Calculati castigul in tensiune al repetorului pe emitor Darlington

(c)    Calculati castigul total in tensiune si comparati-l cu castigu in tensiune al amplificatorului cu emitor comun in cazul in care ar fi debitat direct in difuzor, fara intercalarea repetorului pe emitor Darlington.

Rezolvare: (a) pentru a calcula Av, aferenta amplificatorului cu emitorul comun trebuie mai intai sa se cunoasca rezistenta re, a repetorului pe emitor Darlington

Vb = ( (R (βc.a * c.a RE)/(R +R c.a * c.a) RE) ) VCC = (20 kΏ/ 30 kΏ)12V = 8 V

IE = VE / RE =(VB - VBE) / RE = 8 V - 1.4 V / 22 Ώ = 300 mA

re = 25 mV / IE = 25 mV / 300 mA= 83 mΏ

Remarcati ca puterea disipata pe RE este:

Pre = (IE*IE) RE = (90000mA) 22 Ώ = 1.98 W

Iar pe tranzistorul T

PR = (VCC - VE) IE = (5.4 V) 300 mA = 1.62 W

In continuare calculam rezistenta din emitor in c.a. , a repetorului pe emitor Darlington:

Re = RE || RS

Rezistenta totala de intrare in repetorul pe emitor Darlingotn este:

Rin(tot) = R || R c.a * c.a)(re) = 6.16 kΏ

Rezistenta vazuta in c.a. in colectorul amplificatorului cu emitorul comun este:

Rc = RC || Rin(tot)

Castigul in tensiune al amplificatorului cu emitorul comun este:

Av = Rc / re 172

(b)Am calculat, la punctual a, ca rezstenta vazuta in emitor in c.a. este de 5.87 Ώ. Castigul in tensiune al repetorului pe emitor Darlington este:

Av = Re / (re + Re 5.87 Ώ / (83 mΏ + 5.87 Ώ) = 0.99

(c)Castigul total este:

Av = Av(repetor) Av(ampl.)

Sa se determine rezistenta totala de intrare a amplificatorului cu colectorul comun din figura 3.Calculati, de asemenea, castigul in tensiune si current si castigul in putere in sarcina Rs. Se considera βc.a =175 si reactantele capacitive neglijabile la frecvent de lucru.

Rezolvare: rezistenta externa din emitorul tranzistorului este, in c.a.:

Re = RE || RS =1 kΏ || 1 kΏ = 500Ώ

Figura 3:

Rezistenta privita spre baza, cu proximatie:

Rin(baza) c.a Re

Rezistenta de intrare totala este:

Rin(tot) = R || R || Rin(baza) =18 kΏ||18kΏ||87.5kΏ =8.16 kΏ

Castigul in tensiune este Av =1 (cu aproximatie). Daca se tine seama de re valoarea Av, se poate determina cu mai multa precizie, atunci cand este necesar.

VE= ((R / (R + R )) Vcc - VBE =(0.5)(10V) - 0.7V = 4.3V

Deci:

IE= VE / RE =4.3V/ 1kΏ =4.3 mA

si: re= 25mV/ IE = 25mV / 4.3 mA= 5.8Ώ

prin urmare:

Av = Re /(re + Re

Mica diferenta dintre valorile Av rezulta din luarea in calcul a rezistentei re este nesemnificativa in majoritatea cazurilor.

Castigul in curent este:

Ie = Ve / Re = AvVb / Re = 1V/ 500Ώ = 2mA

Iin = Vin / Rin(tot) = 1V / 8.16 kΏ = 123 μA

Ai = Ie / Iin = 2mA / 123μA = 16.3

Castigul total in putere este:

Ar = Ai

Intrucat RS = RE jumatate din puterea se disipa pe RS. Deci castigul in putere aferent sarcinii este jumatate din castigul total in putere:

Ap(sarcina)= Ar

Care este valoarea minima a curentului continu de colector cu care poate fi polarizat un transistor avand caracteristicile din figura pentru a ramane in regiune de functionare liniara cand variatia varf la varf a curentului de baza este de 20 μA?

Proiectati un repetor pe meitor cu rezistenta de intrare de minimum 50 kΏ, folosind un transistor 2N3904

7 Reluati problema anterioara pentru un transistor 2N3906

Pentru amplificatorul din figura 17, aflati urmatoarele valori de c.a.:

(a) Rin(baza)  (b) Rin (c) Av  (d) Ai (e) Ap

Presupunem ca amplificatorul primeste semnal de la o sursa cu tensiunea eficace de 12 μV si rezistenta intern de 600 Ώ. Determinati castogul in tensiune total tinand cont de atenuarea introdusa de circuitul bazei si calculate tensiunea de iesire totala (c.c. si c.a.). Cum este faza tensiunii semnalului din colectorul fata de cea din baza?

Castigul amplificatorului din figura 18 se poate regal prin montarea, in locul lui RE, a unui potentiometru de 100 Ώ, al carui cursor este legat de la masa de c.a.Cand deplasam cursorul, o parte mai mare sau mai mica din RE se scurtcircuiteaza la masa, conducand la variatii ale castigului. In c.c. valoarea RE ramane constanta, mentinand valorile PSF. Determinati castigurile minim si maxim pentru acest amplificator, in absenta sarcinii.

Daca la iesirea amplificatorului se conecteaza o rezistenta de sarcina de 600 Ώ care vor fi valorile maxima si minima ale castigului?

Calculati valoarea maxima a castigului total in tensiune al amplificatorului din figura 18 daca rezistenta de sarcina este de 1 kΏ, iar rezistenta sursei de semnal este de 300 Ώ.

Modificati schema din figura 18 in asa fel incat sa minimizati influenta temperaturii asupra lui re, alegand pentru Re o valoare de cel putin zece ori mai mare decat re. Mentinand valoarea totala a lui RE, cum va fi influentat castigul in tensiune?

Calculati cu precizie castigul in tensiune al repetorului pe emitor cu iesirea in gol din figura 19

Care este principalul dezatvantaj al amplificatorului cu baza comuna, in comparative cu cel cu emitor comun si cu repetorul pe emitor?

Calculati Rin(emitor),Av ,Ai si Ap, pentru amplificatorul cu iesirea in gol

Atribuiti urmatoarele caracteristici generale configuratiei de amplificator corespunzatoare:

castig unitar in current,castig bun in tensiune, rezistenta de intrare foarte mica

castig bun in current, castig bun in tensiune, rezistena de intrare mica

castig bun in current, castig unitar in tensiune, rezistenta de intrare mare

Doua etaje de amplificatoare legate in cascada au fiecare Av= 20.Care este castigul total?

Fiecare din cele trei etaje in cascada ale unui amplificator are un castig in tensiune de 10 dB.Care este castigul total in tensiune, in dB? Care este, practice, valoarea castigului total in tensiune?

Daca amplificatorul cu mai multe etaje din figura 22 primeste semnal de la o sursa de 75Ώ si 50 μV,iar la iesirea celui de-al doilea etaj este conectata o sarcina RS = 18 kΏ, caculati:

(a) castigul in tensiune al fiecarei etaj  (b) castigul in total in tensiune

( c ) valoarea in dB a castigurilor calculate la (a) si (b)

Un amplificator cu doua etaje cuplate direct(adica nu prin intermediul unui condensator de cuplaj).Alimentarea cu c.c. a primului amplificator determina si valorile de alimentare ale celui de-al doilea.Aflait toate tensiunile continue din ambele etaje, precum si castigul total in tensiune altenativa.

Exprimati in dB urmatoarele castiguri in tensiune:

(a) (b) 50 (c) 100 (d) 2500

Exprimati urmatoarele castiguri in tensiune, date in dB, ca valoare a raportului a doua tensiuni:

(a) 3 dB (b) 6 dB (c) 10 dB (d) 20 dB (e) 40 dB

Figura 23:

Ati fost solicitat sa depanati un sistem de amplificatoare ca acela din figura, care nu functioneaza.  Dupa prima verificare constatati ca nu exista tensiune de iesire din amplificatorul de putere sau din preamplificator. Presupunand ca doar unul dintre aceste module este defect, pe care dintre ele il suspectati? Ce verificare veti efectua in continuare

Determinati tensiunile de iesire in continue si alternative(in colectorul lui T ) in cazul urmatoarelor defecte din amplificatorul din figura 24.Semnalul de intrare este 2 mV ef., iar βc.a.

(a) C intrerupt (b) C intrerupt (c) C intrerupt (d) C intrerupt

(e) colectorul lui T intrerupt intern (f) emitorul lui T scurtcircuitat la masa.

Figura 24:

Determinati valorile minime ale urmatoarelor parametric r pentru tranzistorul 2N3904 consultand foaia de cataloage.

(a) c.a.  (b) re (c) rc

Reluati problema anterioara pentru valorile maxime

Ce veti prefera sa folositi intr-un anumit circuit, un transistor 2N3903 sau unl 2N3904, daca va este  necesar maximum de castig in curent?

Calculati rezistenta de intrare, castigul in tensiune, in curent si in putere pentru amplificatorul din figura 7 βc.c. = 250

Proiectati un etaj de amplificatoare cu baza comuna, cu castigul in tensiune de 75.Folosind un transistor 2N3904 cu sursa separate de poalrizare pentru emitor.Tensiunile de polarizare sunt +/- 6V.

Test de evaluare:

Un amplificator de semnal mic:

(a)                                                                      utilizeaza doar o mica portiune din dreapta sa de sarcina

(b)                                                                      are totdeauna un semnal de iesire de ordine mV

(c)                                                                       intra in saturatie in fiecare perioada a semnalului de intrare

(d)                                                                      este totdeauna un amplificator cu emitor comun

Parametrul hfe este echivalent cu:

(a) c.c.

(b) c.a.

(c) re

(d) rc

Intr-un amplificator cu colector comun, RE = 100Ώ , re = 10Ώ si βc.a. = 150.Rezsitenta de intrare in baza in c.a. este:

(a)

(b) 15 kΏ

(c)

(d) 16.5 kΏ

Daca in bazaamplificatorului cu colectorul comun de la intrebarea 5 se aplica un semnal de 10 mV, semnalul de iesire va fi de aproximativ

(a) 100 mV

(b) 150 mV

(c) 1.5 V

(d) 10 mV

Castigul in tensiune al unui circuit cu colectorul comun este 50. Castigul in putere este de aproximativ:

(a) 50 Av

(b)

(c)

(d) raspunsurile (a) si (b)

Fiecare dintre tranzistoarele dintr-o configuratie Darlington are beta de 125. Daca RE are 560 Ώ, rezistenta de intrare este de:

(a)

(b) 70 kΏ

(c) 8.75 MΏ

(d) 140 kΏ

Rezistenta de intrare a unui amplificator cu baza comuna este

(a) foarte mica

(b) foarte mare

(c) la fel ca in EC

(d) la fel ca in CC

Fiecare dintre cele patru etaje ale unui amplificatory are castigul in tensiune de 15.Castigul total este de:

(a)

(b)

(c)

(d)

castigul total de la intrebarea anterioara reprezinta, in decibeli:

(a) 94.1 dB

(b) 47.0 dB

(c) 35.6 dB

(d) 69.8 dB