Bilantul energetic

1. INTRODUCERE

Bilantul energetic constituie modalitatea de analiza a proceselor de transformare a energiei, procese ce au loc in conturul unui sistem consumator de combustibili si/sau energie sau in conturul unei parti componente a lui.
Bilantul energetic este un concept multidisciplinar, avand atat conotatii energetice, cat si tehnologice specifice. Elaborarea, interpretarea si aplicarea sa, implica o colaborare stransa intre energeticienii profesionisti si specialistii tehnologi pe de o parte si, pe de alta parte, echipa de conducere a unitatii consumatoare de energie, care detine putere de decizie pentru aplicarea masurilor recomandate.
Bilantul energetic pentru un sistem este reflectarea legii conservarii energiei.

In analiza energetica a agriculturii se compara de obicei cheltuielile de energie necesare pentru obtinerea productiei agricole (inputul) cu valoarea energetica bruta a productiei obtinute (outputul).

In fiecare moment la nivelul suprafetelor (sol, apa sau vegetatie), exista aporturi de energie (radiatie solara si atmosferica) 5 t de masa. Ca urmare, in functie de caracteristicile masei de aer (temperatura, umiditate, vant) si ale suprafetei subiacente, in afara schimburilor radiative, intre suprafata considerata si aerul din vecinatatea ei apar si schimburi cognitive si de masa. Toate schimburile, inclusiv cele de masa, pot fi considerate de natura energetica, pentru ca ele corespund unui consum de energie. Si anume, in cazul apei, fluxului de caldura latenta, iar in cazul dioxidului de carbon, fluxului de caldura fixata prin fotosinteza. Ordinul de marime relativ al acestor schimburi variaza considerabil, ceea ce permite, in anumite conditii, simplificarea ecuatiei de bilant energetic.

Bilanturile energetice constituie cel mai eficient mijloc de stabilire a masurilor tehnico-organizatorice menite sa conduca la cresterea efectului util al energiei introduse intr-un sistem, precum si la diminuarea consumurilor de energice specifice pe produs.

Tipurile de bilant in perioada de vegetatie: bilantul substantelor; bilantul energiei; bilantul economic; bilantul azotului in ferma.

Importanta bilantului substantelor si a bilantului energiei

Bilanturile energetice constituie cel mai eficient mijloc de stabilire masurilor tehnico-organizatorice menite sa conduca la cresterea efectului util al energiei introduse intr-un sistem, precum si la diminuarea consumurilor de energice specifice pe produs.

2. Schema generala a bilantului complet al substantelor la cultura de rapita

3. Intrari dirijate de substante

3.1. Substante consumate

3.1.1. Material de semanat

La alegerea hibrizilor de rapita se tine seama de:

talie (cm);

perioada d evegetatie (zile);

masa a 1000 boabe MMB (grame);

zona ecologica;

epoca de semanat.

Destinatia produsului

Rapita se cultiva si ca planta de nutret verde, putand fi utilizata in hrana animalelor. Dar cel mai mult de la rapita se folosec semintele, din care se obtine ulei.

In ultimii ani, semintele de rapita sunt folosite din ce in ce mai mult pentru obtinerea de biodiesel Tot mai multi fermieri si-au crescut suprafetele pe care le insamnteaza cu rapita.

Rapita este o excelenta premergatoare pentru graul de toamna, deoarece elibereaza terenul devreme, il lasa in stare optima de fertilitate si curat de buruieni. Este si o excelenta planta melifera, iar cultura este in intregime mecanizabila.

Semintele acestei plante contin 19,6-23,8% subsatnte proteice, iar sroturile (degresate) 38-42%. Proteinele au valoare biologica ridicata, intrucat contin toti aminoacizii esentiali, asemanator cu continutul proteinelor din soia.

Cantitatea de samanta necesara la ha depinde de urmatorii factori:

- MMB (g)

- P (%)

- G (%)

- Distanta intre randuri (cm)

- Distanta intre boabe pe rand (cm)

- Densitatea (boabe germinabile/m)

Surse de informare

- Manuale de Fitotehnie

- Manuale de Agrotehnica

3.1.2. Ingrasaminte minerale

Rapita este o planta consumatoare de elemente nutritive. Astfel, pentru 100 kg seminte, plus partea aferenta epigee, sunt necesare: 5,5 kg N, 3,5 kg P2O5, 4,1 kg K2O si 7,0 kg CaC. Inseamna ca pentru 25 q/ha, recolta obisnuita, se consuma: 137,5 kg N, 87,5 kg P2O5, 102,5 kg K2O si 175 kg CaO.

Un hectar de rapita utilizeaza pentru o productie normala: 140 kg azot, 60 kg P2O5, 120 kg K2O si 160 kg CaO.

Surse de informare

- Manuale de Fitotehnie

- Manuale de Agrotehnica

3.1.3. Amendamente

Pe solurile acide, cu un pH sub 5.9 si cu gradul de saturatie in baze mai mic de 75%, folosirea amendamentelor cu calciu, o data la 4 - 5 ani este obligatorie la cultura de rapita. Plantele de rapita cresc si se dezvolta bine daca solurile au reactie neutra, slab acida sau slab alcalina (pH = 6,4-7,2).

3.1.4. Ingrasaminte organice

Gunoiul de grajd se incorporeaza in cantitate de 20-30 t/ha sub aratura imediat dupa recoltarea plantei premergatoare. Acesta, desi este bine valorificat de rapita, nu poate fi totusi luat in considerare pentru aceasta cultura. Cauza principala o constituie timpul redus intre recoltarea plantei premergatoare si semanatul rapitei, timp in care nu se pot administra si incorpora ingrasaminte in conditii optime 20 t/ha, fara a pierde cele mai bune conditii de pregatire a solului, fata de care rapita este extrem de pretentioasa.

Surse de informare

- Manuale de Fitotehnie

- Manuale de Agrotehnica

3.1.5. Chimicale: erbicide, insectofungicide

Pana la  semantul rapitei exista toate conditiile pentru combaterea buruienilor prin lucrari repetate superficiala a solului arat. Totusi, folosirea erbicidelor antigramineice apare ca obligatorie, intrucat, gramineele, intre care se inscrie si samulastra de garu sau orz (plante premergatoare) pot aduce mari prejudicii culturii de rapita.

Cel  mai frecvent se utilizeaza erbicidul Treflan (240 g/l trifluralin), 4 - 5 l/ha, in functie de continutul solului in humus.

Numeroase specii de buruieni dicotiledonate anuale si perene pe vegetatie, toamna sau primavara, se pot combate cu erbicidul Benazalox sau Butisan.

3.1.6.Combaterea chimica a bolilor si daunatorilor

Rapita este afectata de numeroase boli, cu efecte pronuntate asupra productiei fiind: putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), si boli care afecteaza aparatul foliar (Alternaria sp., Erysiphe communis).

Acesti patogeni se manifesta pe tot parcursul perioadei de vegetatie.

Masurile de combatere sunt in primul rand masuri preventive, adica prin masuri fitotehnice (fertilizare echilibrata, semanatul in epoca optima, evitarea excesului de umiditate etc). Nu trebuie exclus tratamentul semintelor inainte de semnat. In timpul vegetatiei se fac, la avertizare, tratamente cu unul din produsele: Sumilex 50 WP sau Rovral 50WP (1,5 kg/ha).

Gargarita cruciferelor (Ceuthorrynchus sp.) si gandacul lucios al rapitei (Meligethes sp.) se combat prin tratamente cu Sinoratox 35 CE (3 l p.c./ha) sau Fastac 0,1 (1 l p.c./ha).

Apa pentru irigatii

Pentru rapita, irigarea prezinta importanta deosebita la rasarire. De regula perioada in care se seamana rapita este secetoasa. Vegetatia in toamna trebuie considerata pentru rapita perioada critica. Este de fapt perioada cea mai dificila din vegetatia plantei, intrucat densitatea trebuie asigurata printr-o rasarire rapida si uniforma, iar rezistenta plantelor la conditiile de iernare este determinata in primul rand de vegetatia plantelor pana la jumatatea lunii noiembrie. Ca atare, irigarea in vara pentru rapita constituie o masura de siguranta a culturii, de inlaturare a unor cauze de risc.

Udarea poate apare ca necesitate pentru pregatirea solului, indeosebi a patului germinativ sau dupa semanat pentru rasarire. Se folosese o norma de udare redusa, 350-400 m3/ha.

Surse de informare

- Manuale de Fitotehnie

- Manuale de Agrotehnica

3.1.8. Lubrifianti

Ulei de motor si ulei de transmisie.

Surse de informare

- Tratate in tehnologii agricole

- Manual de Masini agricole

Combustibili

Se foloseste drept combustibili:

motorina pentru executarea mecanizata a lucrarilor agricole: arat, pregatirea patului germinativ, semanatul, administrarea ingrasamintelor, efectuarea tratamentelor fitosanitare, recoltat, transport recolta, etc.

benzina se poate folosi drept combustibil pentru diferite masini agricole de conditionarea si conservarea recoltei, precum si la transportul recoltei, etc.

3.2. Substante care nu se consuma

Masini si instalatii agricole

Agregat pentru recoltarea rapitei BISO

Extensia BISO pentru recoltarea rapitei

BISO INTEGRAL CX 100 extensie pentru recoltarea rapitei

Folosind aceasta extensie Biso nu mai apr probleme cu pierderea semintelor. Cantitatea poate creste cu pana la 20%/ha.

Viteza de recoltare creste semnificativ, chiar si in conditii dificile.

Tehnologia perfecta : montajul de tip sandwich ii permite o latime de lucru de pana la 10 m, are cutia de transmisie integrata in baia de ulei, iar transmisia este prin sistem hidraulic.

Montarea tuturor componentelor la transmisie este simpla si nu necesita unelte.

Surse de informare

- Internet site-ul : www.biso.ro

3.2.2. Utilaje de transport

Cladiri

- sediul fermei

- remiza masini si utilaje agricole

- spatii pentru depozitarea recoltei

- magazii

- soproane

3.2.4. Tehnica de calcul, informatica si automatizari

- computer

- imprimanta

- instalatie audio (sonorizare)

- sistem automatizat pentru spatiile de depozitarea productiei (control temperatura, umiditate)

4. Iesiri de substante

4.1. Produsul principal - seminte de rapita

Rapita este una din plantele olifer productive. Se obtin in mod curent 2,5-3 tone/ha. Potentialul de productie al unor hibrizi se ridica la peste 6 tone/ha.

Productia medie de rapita in Europa anul trecut a fost de 3 tone/ha. Productii mai mari, intre 4-6 tone/ha se obtin in Franta, Germania, Canada, Danemarca. In Romania, anul trecut, productia medie/ha a fost in jur de 2 tone.

4.2. Produse secundare

- tulpinile, care se incoporeaza in sol.

Surse de informare

- Manuale de Fitotehnie

5. Schema generala a bilantului energetic complet la cultura de

rapita

	ENERGIA SOLARA PENTRU PLANTE

PIERDERI DE ENERGIE PRIN EVAPOTRANSPIRATIE

6. Intrari dirijate de energie

6.1. Intrari de energie activa directa

6.1.1. Combustibili

Motorina se foloseste:

pentru toate lucrarile agricole mecanizate

pentru transport

echivalentul energetic al motorinei este de cuprins intre 35,6-42,4 MJ/l

Surse de informare

- Manual de masini agricole

- Site-uri de specialitate

6.1.2. Energia electrica

Energia electrica se foloseste:

- in ferma

- in procesul de conditionare, conservare a recoltei

- pentru functionarea aparaturii electronice, etc

Sursa de energie S.C. Electrica S.A.

6.2 Intrari de energie activa indirecta

6.2.1. Energia materialului de semanat

energia semintelor de rapita este de 23,67 MJ/kg

6.2.2. Energia ingrasamintelor chimice

energia ingrasamintelor chimice cu azot este de 92,5 MJ/kg

energia ingrasamintelor chimice cu fosfor este de 20,3MJ/kg

energia ingrasamintelor chimice cu potasiu este de 15,1 MJ/kg

6.2.3. Energia ingrasamintelor organice

- energia gunoiului de grajd este de 0,68 MJ/kg

6.2.4. Energia pesticidelor

- energia pesticidelor este cuprinsa intre 104 si 418MJ/kg

6.2.5. Energia lubrifiantilor

Echivalentul energetic al apei pentru irigatii

6.3. Intrari de energie pasiva

6.3.1.Echivalentul energetic al utilajelor

tractor 72 MJ/kg

plug 55MJ/kg

grapa cu discuri 55MJ/kg

combinator 55 MJ/kg

semanatoare 60,5 MJ/kg

masina pentru administrat ingrasaminte organice 60,5 MJ/kg

masina pentru administrat ingrasaminte chimice 60,5 MJ/kg

masina pentru stropit 60,5 MJ/kg

remorca 65MJ/kg

6.3.2. Echivalentul energetic al cladirilor

beton 1800 MJ/m³

caramida 2,93 MJ/kg

lemn de constructii 14,4 MJ/kg

6.3.3. Echivalentul energetic pentru materiale inerte

folie de polietilena 146 MJ/kg

hartie de scris 16,6 MJ/kg

7. Iesiri de energie

7.1. Energia produsului principal

seminte de rapita 23,67 MJ/kg

tulpini 14,27 MJ/kg

. Modul de calcul al emisiei echivalente de CO₂ la folosirea energiei la cultura de floarea-soarelui

Echivalentul emisiei de CO₂ pentru un litru de motorina este de 3090 g/l

Surse de informare

Manual de masini agricole

Tratate in tehnologii agricole

Bibliografie

Farcas N., Boruga I., Tractoare si masini agricole - partea a II-a. USAMVB, Seria Biologie - Agricultura, Bucuresti, 2003.

Farcas N., Gidea M., Vlad I., Ciontu C., Boruga I., Stroe Felicia, Geaman A., Notiuni teoretice de agrotehnica, mecanizare si zootehnie. Editura Cartea Universitara, Bucuresti, 2004.

Mitroi A,. Caraveteanu M, Udroiu Alina, Reducerea consumului de energie pentru lucrari mecanizate la culturi de camp. Lucrarile Sesiunii Stiintifice anuale a Facultatii de Agricultura. USAMV Bucuresti, Lucrari stiintifice, Seria A, Vol. XLVII, Agronomie, 2004.

Oancea I., Tehnologii agricole performante. Editura Ceres, Bucuresti, 2003.

Roman Gh. V., Ion V., Epure Lenuta Iuliana, Fitotehnie - Cereale si leguminoase pentru boabe. Editura Ceres, Bucuresti, 2006.

Bilteanu Gh., Fitotehnie, volumul 2, Editura Ceres, Bucuresti, 1993.

Sandoiu Fulvia Ileana, Agrometeorologie - Baze teoretice. Masurarea si prelucrarea datelor. Editura Ceres, Bucuresti, 2001.