Oscilatoare armonice

1p

Figura 11.1 prezinta schema generala a unui oscilator constituit dintr-un amplificator cu reactie pozitiva. Schema bloc prezentata este asemanatoare celei prezentate la studiul reactiei in amplificatoare (figura 9.13), totusi exista doua deosebiri esentiale:

Figura 11.1

a)      reteaua de reactie nu defazeaza semnalul iar faza semnalului de intrare este nula;

b)     reteaua de reactie nu defazeaza semnalul si nu exista semnal de intrare;

c)      reteaua de reactie nu defazeaza semnalul iar faza semnalului de intrare este 180⁰;

d)     reteaua de reactie defazeaza semnalul cu 180⁰ iar faza semnalului de intrare este nula;

1p

Figura 11.1 prezinta schema generala a unui oscilator constituit dintr-un amplificator cu reactie pozitiva. Pentru acest tip de oscilator relatia lui Barkhausen este:

1p

Figura 11.1 prezinta schema generala a unui oscilator constituit dintr-un amplificator cu reactie pozitiva. Pentru acest tip de oscilator relatia lui Barkhausen este . Notand si aceasta relatie se rescrie sub forma:

a)     si

b)     si

c)     si

d)     si

2p

Figura 11.1 prezinta schema generala a unui oscilator constituit dintr-un amplificator cu reactie pozitiva. Pentru acest tip de oscilator relatia lui Barkhausen este . Notand si aceasta relatie se rescrie sub forma si . Relatia ::

a)     poarta numele "conditia de faza" si permite calcului frecventei de oscilatie;

b)     poarta numele "conditia de amplitudine" si permite calcului frecventei de oscilatie;

c)     poarta numele "conditia de faza" si permite determinarea conditiei de amorsare a oscilatiei, adica valoarea minima a amplificarii amplificatorului de baza pentru a exista oscilatii;

d)     poarta numele "conditia de amplitudine" si permite determinarea conditiei de amorsare a oscilatiei, adica valoarea minima a amplificarii amplificatorului de baza pentru a exista oscilatii;

2p

Figura 11.1 prezinta schema generala a unui oscilator constituit dintr-un amplificator cu reactie pozitiva. Pentru acest tip de oscilator relatia lui Barkhausen este . Notand si aceasta relatie se rescrie sub forma si . Relatia :

a)     poarta numele "conditia de faza" si permite calculul frecventei de oscilatie;

b)     poarta numele "conditia de amplitudine" si permite calculul frecventei de oscilatie;

c)     poarta numele "conditia de faza" si permite determinarea conditiei de amorsare a oscilatiei, adica valoarea minima a amplificarii amplificatorului de baza pentru a exista oscilatii;

d)     poarta numele "conditia de amplitudine" si permite determinarea conditiei de amorsare a oscilatiei, adica valoarea minima a amplificarii amplificatorului de baza pentru a exista oscilatii;

6. 3p

Una dintre schemele de principiu ale unui oscilator RC cu punte Wien este prezentata in figura notata:

a.)

b.)

c.)

d.)

2p

Schema din figura 11.2 prezinta una dintre schemele de principiu ale unui oscilator RC cu punte Wien. Analiza circuitului - care se reduce la determinarea frecventei de oscilatie precum a conditiei de amorsare a oscilatiilor - presupune verificarea conditiei lui Barckhausen presupunand ca amplificatorul de baza este un amplificator ideal. In aceste conditii f_v - atenuarea introdusa de reteaua de reactie - se calculeaza cu ajutorul schemei din figura notata:

Figura 11.2

a.)

b.)

c.)

d.)

3p

Schema din figura 11.2 prezinta una dintre schemele de principiu ale unui oscilator RC cu punte Wien. Analiza circuitului - care se reduce la determinarea frecventei de oscilatie precum a conditiei de amorsare a oscilatiilor - presupune verificarea conditiei lui Barckhausen presupunand ca amplificatorul de baza este un amplificator ideal. In aceste conditii f_v - atenuarea introdusa de reteaua de reactie - se calculeaza cu ajutorul schemei din figura 11.3. Valoarea lui f_v este:

a)     ;

b)     ;

c)     ;

d)     .

3p

Schema din figura 11.2 prezinta una dintre schemele de principiu ale unui oscilator RC cu punte Wien. Stiind ca atenuarea introdusa de reteaua de reactie are expresia , pentru (pulsatia de oscilatie) devine:

a)     ;

b)     ;

c)     ;

d)     .

3p

Schema din figura 11.2 prezinta una dintre schemele de principiu ale unui oscilator RC cu punte Wien. Atenuarea introdusa de reteaua de reactie are expresia . Considerand, R₁=R₂=R respectiv C₁=C₂=C, pulsatia de oscilatie are expresia:

a)     ;

b)     ;

c)     ;

d)     .

3p

Schema din figura 11.2 prezinta una dintre schemele de principiu ale unui oscilator RC cu punte Wien. Atenuarea introdusa de reteaua de reactie are expresia . Considerand, R₁=R₂=R respectiv C₁=C₂=C, conditia de amorsate a oscilatiior devine:

a)     a_v=27;

b)     a_v=3;

c)     a_v=-3;

d)     a_v=-27.

3p

Schema din figura 11.3 prezinta:

Figura 11.3

a)     un oscilator cu punte Wien care are la baza un amplificator de tensiune format din trei tranzistoare;

b)     un oscilator cu punte Wien care are la baza un amplificator de curent format din trei tranzistoare;

c)     un oscilator cu punte Wien care are la baza un amplificator transimpedanta format din trei tranzistoare;

d)     un oscilator cu punte Wien care are la baza un amplificator transadmitanta format din trei tranzistoare.

2p

Schema din figura 11.3 prezinta un oscilator cu punte Wien care are la baza un amplificator de tensiune format din trei tranzistoare. Defazajul introdus de acest amplificator este:

a)     nu introduce defazaj;

b)    

c)    

d)    

2p

Schema din figura 11.3 prezinta un oscilator cu punte Wien care are la baza un amplificator de tensiune format din trei tranzistoare. Defazajul introdus de reteaua de reactie este:

a)     nu introduce defazaj;

b)    

c)    

d)    

2p

Schema din figura 11.3 prezinta un oscilator cu punte Wien care are la baza un amplificator de tensiune format din trei tranzistoare. Defazajul introdus de bucla de reactie este:

a)     nu introduce defazaj;

b)    

c)    

d)    

2p

Schema din figura 11.3 prezinta un oscilator cu punte Wien. Reactia introdusa de aceasta reactie este:

a)     negativa;

b)     pozitiva;

c)     poate fi negativa sau pozitiva functie de frecventa de lucru;

d)     poate fi negativa sau pozitiva functie amplitudinea semnalului.

2p

Schema din figura 11.3 prezinta un oscilator cu punte Wien. Reactia introdusa de aceasta este pozitiva intrucat defazajul introdus de bucla de reactie este:

a)     nul (nu introduce defazaj);

b)    

c)    

d)    

2p

Schema din figura 11.3 prezinta un oscilator cu punte Wien. Reactia introdusa de aceasta este pozitiva intrucat defazajul introdus de bucla de reactie este nul. Exista suplimentar si o retea de reactie negativa. Aceasta este formata din termistorul r si rezistorul R_E. (condensatorul C este scurt circuit la frecventa de lucru). Este o reactie serie - paralel. Ea culege semnalul din emitorul lui T₃ si-l introduce in emitorul lui T₁. Introducerea termistorului pe calea de reactie permite:

a)     mentinerea constanta a frecventei de oscilatie;

b)     mentinerea constanta a nivelului de distorsiuni al tensiunii de iesire;

c)     mentinerea constanta a valorii tensiunii de iesire;

d)     mentinerea constanta a tensiunii de alimentare.

3p

Oscilatoarele cu retea de defazare utilizeaza retele de defazare de tip trece sus sau trece jos. O retea de tip trece sus este prezentata in figura notata:

a.)

b)

c.)

d.)

3p

Oscilatoarele cu retea de defazare utilizeaza retele de defazare de tip trece sus sau trece jos. O retea de tip trece jos este prezentata in figura notata:

a.)

b)

c.)

d.)

21. 3p

Una dintre schemele de principiu ale unui oscilator RC cu retea de defazare de tip trece sus este prezentata in figura notata:

a.)

b.)

c.)

d.)

2p

Schema din figura 11.4 prezinta una dintre schemele de principiu ale unui oscilator RC cu retea de defazare de tip trece sus. Analiza circuitului - care se reduce la determinarea frecventei de oscilatie precum a conditiei de amorsare a oscilatiilor - presupune verificarea conditiei lui Barckhausen presupunand ca amplificatorul de baza este un amplificator ideal. In aceste conditii f_v - atenuarea introdusa de reteaua de reactie - se calculeaza cu ajutorul schemei din figura notata:

Figura 11.4

a.)

b.)

c.)

d.)

3p

Schema din figura 11.5 prezinta:

Figura 11.5

a)     un oscilator cu retea de defazare de tip trece sus care are la baza un amplificator de tensiune format din doua tranzistoare;

b)     un oscilator cu retea de defazare de tip trece sus care are la baza un amplificator de curent format din doua tranzistoare;

c)     un oscilator cu retea de defazare de tip trece sus care are la baza un amplificator transimpedanta format din doua tranzistoare;

d)     un oscilator cu retea de defazare de tip trece sus care are la baza un amplificator transadmitanta format din doua tranzistoare.

1p

Schema de principiu a unui oscilator Hartley (cu reactie inductiva) este prezentata in figura notata:

a.)

b.)

c.)

d.)

1p

Schema de principiu a unui oscilator Colpitts (cu reactie capacitiva) este prezentata in figura notata:

a.)

b.)

c.)

d.)

1p

Schema de principiu a unui oscilator cu punte Wien este prezentata in figura notata:

a.)

b.)

c.)

d.)

1p

Schema de principiu a unui oscilator cu retea de defazare este prezentata in figura notata:

a.)

b.)

c.)

d.)

3p

Indeplinirea conditiei lui Barckhausen pentru un oscillator tip Hartley se face prin intreruperea buclei. Intreruperea buclei se realizeaza ca figura notata:

a.)

b)

c.)

d.)

3p

Indeplinirea conditiei lui Barckhausen pentru un oscillator tip Colpitts se face prin intreruperea buclei. Intreruperea buclei se realizeaza ca figura notata:

a.)

b)

c.)

d.)

3p

Schema de principiu al unui oscilator Hartley este prezentata in figura 11.6. Indeplinirea conditiei lui Barckhausen pentru acest tip de oscilator se poate face prin intreruperea buclei, intrerupere ce se realizeaza ca figura 11.7. In acest caz tensiunea de la iesirea buclei de reactie capata expresia:

Figura 11.6

Figura 11.7

a)     unde:

b)     unde:

c)     unde:

d)     unde:

3p

Schema de principiu al unui oscilator Colpitts este prezentata in figura 11.8. Indeplinirea conditiei lui Barckhausen pentru acest tip de oscilator se poate face prin intreruperea buclei, intrerupere ce se realizeaza ca figura 11.9. In acest caz tensiunea de la iesirea buclei de reactie capata expresia:

Figura 11.8

Figura 11.9

a)     unde:

b)     unde:

c)     unde:

d)     unde:

3p

Schema de principiu al unui oscilator Hartley este prezentata in figura 11.6. Indeplinirea conditiei lui Barckhausen pentru acest tip de oscilator se poate face prin intreruperea buclei, intrerupere ce se realizeaza ca figura 11.7. In acest caz tensiunea de la iesirea buclei de reactie capata expresia: unde:. Stiind ca A_y este real, pulsatia de oscilatie devine:

a)     ;

b)     ;

c)     ;

d)     .

3p

Schema de principiu al unui oscilator Colpittsd este prezentata in figura 11.8. Indeplinirea conditiei lui Barckhausen pentru acest tip de oscilator se poate face prin intreruperea buclei, intrerupere ce se realizeaza ca figura 11.9. In acest caz tensiunea de la iesirea buclei de reactie capata expresia: unde: . Stiind ca A_y este real, pulsatia de oscilatie devine:

a)     ;

b)     ;

c)     ;

d)     .

2p

Un exemplu de oscilator Hartley realizat cu tranzistoare bipolare este prezentat in figura notata:

a.)

b.)

c.)

d.)

2p

Un exemplu de oscilator Colpitts realizat cu tranzistoare bipolare este prezentat in figura notata:

a.)

b.)

c.)

d.)

2p

Un exemplu de oscilator Pierce realizat cu tranzistoare bipolare este prezentat in figura notata:

a.)

b.)

c.)

d.)

1p

Utilizarea cristalului de cuart in calitate de circuit oscilant se datoreaza:

a)     efectului fotoelectric;

b)     efectului Compton;

c)     efectului piezoeletric;

d)     efectului gamma.

Raspuns corect c.)

2p

Utilizarea cristalului de cuart in calitate de circuit oscilant se datoreaza efectului piezoelectric care ii este caracteristic. In fapt acest efect permite:

a)     transformarea energiei electrice direct in energie calorica (si invers), si consta in aparitia unor oscilatii mecanice la aplicarea unei tensiuni electrice pe cristal;

b)     transformarea energiei electrice in energie luminoasa, si consta in aparitia unor oscilatii mecanice la aplicarea unei tensiuni electrice pe crystal;

c)     transformarea energiei electrice in energie calorica si ulterior in energie mecanica (si invers), si consta in aparitia unor oscilatii mecanice la aplicarea unei tensiuni electrice pe crystal;

d)     transformarea energiei electrice direct in energie mecanica (si invers), si consta in aparitia unor oscilatii mecanice la aplicarea unei tensiuni electrice pe cristal.

2p

Cristalul de cuart utilizat in electronica reprezinta o mica bucata de cristal slefuit, cu doua dintre fetele opuse metalizate. Din punct de vedere electric el se comporta ca un circuit a carui schema echivalenta este prezentata in figura notata

a.)

b.)

c.)

d.)

3p

Cristalul de cuart utilizat in electronica reprezinta o mica bucata de cristal slefuit, cu doua dintre fetele opuse metalizate. Din punct de vedere electric el se comporta ca un circuit a carui schema echivalenta este prezentata in figura 11.10. Circuitul are doua frecvente naturale de rezonanta, una serie si una paralel. Frecventa serie este determinata de:

Figura 11.10

a)     ;

b)     ;

c)     ;

d)     .

3p

Cristalul de cuart utilizat in electronica reprezinta o mica bucata de cristal slefuit, cu doua dintre fetele opuse metalizate. Din punct de vedere electric el se comporta ca un circuit a carui schema echivalenta este prezentata in figura 11.10. Circuitul are doua frecvente naturale de rezonanta, una serie si una paralel. Frecventa serie este determinata de:

a)     ;

b)     ;

c)     ;

d)     .

2p

Din punct de vedere electric cristalul de cuart el se comporta ca un circuit a carui schema echivalenta este prezentata in figura 11.10. Variatia impedantei echivalente este prezentata in figura notata

a.)

b.)

c.)

d.)

2p

In conditiile in care raspunsul cristalului este de tip overtone cristalul oscileaza pe:

a)     armonici impare;

b)     armonici pare

c)     subarmonici impare;

d)     subarmonici pare

Raspuns corect c.)

Raspuns corect b.)

Raspuns corect c.)

Raspuns corect b.)

Raspuns corect d.)

Raspuns corect d.)

Raspuns corect a.)

Raspuns corect d.)

Raspuns corect a.)

Raspuns corect a.)

Raspuns corect c.)

Raspuns corect c.)

Raspuns corect d.)

Raspuns corect c.)

Raspuns corect b.)

Raspuns corect a.)

Raspuns corect b.)

Raspuns corect b.)

Raspuns corect a.)

Raspuns corect d.)

Raspuns corect b.)

Raspuns corect b.)

Raspuns corect c.)

Raspuns corect a.)

Raspuns corect c.)

Raspuns corect a.)

Raspuns corect d.)

Raspuns corect a.)

Raspuns corect d.)

Raspuns corect a.)

Raspuns corect a.)

Raspuns corect b.)

Raspuns corect b.)

Raspuns corect a.)

Raspuns corect b.)

Raspuns corect c.)

Raspuns corect c.)

Raspuns corect a.)

Raspuns corect b.)

Raspuns corect c.)

Raspuns corect c.)

Raspuns corect a.)

Raspuns corect a.)

Raspuns corect b.)