Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » tehnologie » electronica electricitate
Caracteristicile tehnice ale aparatelor electrice neautomate

Caracteristicile tehnice ale aparatelor electrice neautomate


CARACTERISTICILE TEHNICE ALE APARATELOR ELECTRICE NEAUTOMATE

Functionarea aparatelor electrice neautomate este posibila numai in conditiile tehnice date de parametrii electrici si mecanici nominali, pentru care aceste aparate au fost construite. Daca este necesara modificarea unuia dintre acesti parametrii trebuie ales un aparat cu alte caracteristici electrice si constructive.

Valorile pentru care au fost calculate aparatele se numesc valori nominale, iar valorile la care se folosesc aparatele si care sunt mai mici sau egale cu aceste valorile nominale se numesc valori de serviciu. Pentru a se evita insa construirea unei varietati prea mari de aparate, in functie de valorile necesare s-a standardizat o gama de valori (STAS 553-73) care satisface cerintele industriei.

Cele mai importante caracteristici tehnice ale aparatelor electrice sunt:

A. Tensiunea nominala: este tensiunea la care este posibila functionarea aparatului sau tensiunea maxima a retelei la care functionarea are loc fara pericol de distrugere a aparatului. Aceasta conditie determina materiatele electroizolante folosite la constructia aparatului, distanta dintre contacte etc. Din acest punct de vedere aparatele vor putea lucra si la tensiuni mai mici, adica la tensiuni de servi­ciu.



Valorile nominale ale tensiunilor sunt:

- in curent continuu: 24, 48, 110 (125), 220 (250), 440, 600, 800(750), 1200 Vc.c.

- in curent altemativ: 24, 36, 48, (42), 110, (127), 220 (250), 380, 660 (500), 1000Vc.a..

B. Curentul nominal reprezinta valoarea intensitiati curentului care poate trece prin aparat un timp nedefinit de lung fara deteriorarea acestuia, sau pentru care functionarea aparatului este optima (in cazul bobinelor de actionare etc). Inten­sitatea curentului determina sectiunea conductoarelor si a contactelor apa­ra­tului. Din aceasta cauza utilizarea aparatului la intensitati ale curentului de serviciu cu mult mai mici decat valoarea nominala este irationala. In standardele 553-73 si 4297-66 se stabilesc urmatoarele valori ale intensitiatilor curentilor electrici pentru care se construiesc aparatele electrice de joasa tensiune: 6, 10, 16, 32, 40, 80, 100, 160, 200, 250, 315, 400, 630, 1000, 1600, 2000, 2500, 3150A.

In general aparatele admit o suprasarcina care este limitata valoric (si in timp) de conditiile de racire. Aceasta suprasarcina se numeste curent limita termic si se refera la o durata de o secunda (sau alta valoare precizata).

C. Rezistenta la uzura mecanica este o caracteristica pur mecanica si deter­mina numarul de manevrari pentru care functionarea este garantata, deci si timpul dupa care un aparat va trebui sa fie inlocuit Rezistenta mecanica este indicata sub forma numarului de cicluri sau manevrari (conectare -deconectare). Aceasta carac­teristica este indicata pentru principalele tipuri de aparate, dupa cum urmeaza:

- intrerupatoare si comutatoare rotative 20.000 cicluri

- intrerupatoare pachet 10.000 cicluri

- prize si fise industriale 1.000 cicluri

- comutatoare stea-triunghi manuale 10.000 cicluri

D. Frecventa de conectare reprezinta numarul maxim posibil de manevrari la tensiune si intensitatea nominala, in unitatea de timp (ora, minut). Aparatele electrice sunt impartite dupa frecvensa de conectare in 5 clase, dupa cum urmeaza:

- clasa I pana la 30 actionari pe ora;

- clasa II- pana la 150 actionari pe ora;

- clasa III pana la 600 actionari pe ora;

- clasa IV pana la 1200 actionari pe ora;

- clasa V pana la 3000 actionari pe ora.

E. Durata de functionare reprezinta timpul, exprimat in procente, din du­ra­ta totala a unui ciclu de lucru in care aparatul se gaseste sub tensiune. Aceasta dura­ta conditioneaza incalzirea aparatului. Sunt normalizate urmatoarele durate relative de functionare: 15%, 25%, 40%, 60%, 100%. Din punct de vedere al duratei de co­nec­tare deosebim trei servicii de functionare:

- serviciul de scurta durata (temporar), corespunzator conectarii pentru scurt limp si deconectarii indelungate (cazul reostatelor de pomire, butoanele de coman­da etc);

- serviciul intermitent (conectari si deconectari frecvente);

-serviciul de durata, cand aparatul este conectat vreme indelungata (cazul separa­toa­relor)

F. Capacitatea de rupere reprezinta valoarea maxima (efectiva) a curen­tu­lui pe care il posate intrerupe aparatul fara a se deteriora. Ea poate fi nula (sepa­ra­toa­re), egala cu curentul nominal (intrerupatoare cu parghie) sau mai mare decat curentul nominal.

G. Capacitatea de inchidere este curentul maxim care se poate stabili prin aparat. Deoarece majoritatea consumatorilor de curent electric absorb la pomire un curent mare, aparatele vor trebui sa suporte curenti de scurta durata mai mari decat curentii nominali. Din acest punct de vedere aparatele pot fi:cu capacitate de inchi­dere mai mica, egala, sau mai mare decat curentul nominal. In general, capacitatea de inchidere este mai mare decat cea de rupere.

H. Gradul de protectie in cazul aparatelor electrice, reprezinta gradul de sigu­ranta impotriva patrunderii corpurilor straine sau a apei in interiorul lor. Acest lucru se mentioneaza printr-un indicativ format din literele I.P. urmate de trei cifre: prima se refera la protectia contra atingerilor pieselor sub tensiune, a doua la protectia contra patrunderii apei, iar a treia la protectia impotriva deteriorarilor mecanice.

In cazul in care utilajul prezinta protectie speciala (de exemplu protectie anti­exploziva), se face o mentiune speciala in acest sens. Daca unele parti ale apara­tu­lui electric, sau ale masinii electrice se executa la un alt grad de protectie, se indica mai intai gradul de protectie pentru intregul ansamblu urmat de gradul de protectie pentru partea diferit protejata, mentionandu-se si partea constructiva la care se re­fe­ra aceasta indicatie(de exemplu: I.P.11 - bornele I.P.22). Cea de-a treia cifra se indica doar in cazul aparatelor electrice (de exemplu I.P.332).

Indicatia referitoare la gradul de protectie se plaseaza intr-un loc vizibil, de regula pe placuta indicatoare, alaturi de alte caracteristici ale aparatului.

Gradele de protectie, conform standardului STAS 5325-70, sunt prezentate in tabelele 1.1. si 1.2. In STAS 5325-70 sunt prezentate cele mai utilizate grade de protectie impotriva atingerii si patrunderii corpurilor straine si a apei, precum si tabelul cu gradele de protectie impotriva deteriorarilor mecanice (numai pentru aparate electrice).

Tabelul 1.1. Gradele de protectie impotriva atingerii pieselor sub tensiune si a patrunderii corpurilor straine

Simbol

Protectia contra atingerilor

Protectia contra patrunderii corpurilor straine

Fara protectie

Fara protectie

Protectie impotriva atingerii cu o suprafata mare a minii

Fara protectie pentru corpuri straine mari (sub 50 mm)

Protectie la atingerea cu degete

Idem pentru mijlocii (sub 12 mm)

Protectie contra atingerii cu unelte peste 2,5 mm

Fara protectie la corpuri sub 2,5 mm

Protectie contra atingerii cu obiecte peste 1 mm

Fara protectie contra corpurilor sub 1 mm

Protectie contra atingerii cu orice fel de mjloace

Protectie partiala contra prafului

Idem

Protectie totala contra prafului

Tabelul 1.2. Gradele de protectie contra patrunderii lichidelor

Simbol

Gradul de protectie

Fara protectie

Protectie contra picaturilor de apa condensata

Protectia contra picaturilor de lichide ce cad sub un unghi de maxim 15° fata de verticala

Protectie contra ploii

Protectia contra stropirii cu lichide

Protectia contra apei sub forma de jet

Protectia impotriva conditiilor de pe puntea navelor

Protectia impotriva scufundarii in lichid

Protectia impotriva scufundarii in apa sub presiune





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.