CIRCUITE CU PORTI DE TRANSFER CMOS
I. OBIECTIVE
a) Intelegerea functionarii portii de transfer.
b) Determinarea rezistentelor portii in starea de blocare, respectiv de conductie.
c) Intelegerea modului de folosire a portilor de transfer la realizarea unui amplificator cu reglaj digital al amplificarii si la realizarea unui integrator pasiv cu retea de capacitati comandate digital.
III. COMPONENTE SI APARATURA
In acesta lucrare se foloseste montajul experimental prezentat in Fig. 8.6. Folosim circuitul integrat MMC 4066 care contine 4 porti de tranfer CMOS. %n Fig. 1. este prezentata semnificatia pinilor circuitului MMC 4066. In Fig. 2. a) este reprezentata schema interna a unei porti de transfer bidirectionala, iar in Fig. 2.b) simbolul portii de transfer. Pentru circuitul integrat bA741 (amplificator operational) semnificatia terminalelor este prezentata in lucrarea Comparatoare de tensiune cu AO.
|
VDD, VSS : tensiunile de alimentare pozitiva, respectiv negativa
A,A; B,B ; C,C ; D,D : intrare/iesire, respectiv iesire/intrare pentru portile de transfer A, B, C, respectiv D
VCA, VCB, VCC, VCD : tensiunile de comanda a celor 4 porti de transfer
Fig. 1. MMC 4066 - semnificatia terminalelor
Pentru alimentarea circuitului avem nevoie de o sursa dubla de tensiune stabilizata. Deoarece aplicam si masuram tensiuni variabile avem nevoie de un generator de semnal, de un osciloscop catodic cu doua canale si de un voltmetru de c.a.
II. SUPORT TEORETIC
Experimentele se bazeaza in principiu pe sectiunea "Comutatoare analogice CMOS" din cursul de "Dispozitive electronice". Se pot consulta si lucrarile:
1. Oltean, G., Dispozitive si circuite electronice. Dispozitive electronice, Risoprint, Cluj-Napoca, ISBN 973-656-433-9, 316 pag, 2003, retiparita in 2004
2. https://www.bel.utcluj.ro/rom/dce/goltean/de/de.htm
3. Miron, C., Introducere in circuitele electronice, Ed.
4. Ardelean,
IV. EXERCITII PREGATITOARE
P1. Poarta de transfer CMOS
P1.1. Conductia si blocarea portii de transfer
Portile de transfer din circuitul integrat MMC 4066 sunt in starea de blocare/conductie pentru tensiuni de comanda de nivel scazut/inalt.
A.
Cum arata tensiunea de iesire vO(t) a portii de transfer pentru tensiune de intrare vI(t) sinusoidala cu amplitudinea de 3V si frecventa de 1KHz, daca tensiunea de comanda a portii este vCO = 5V? Dar daca vCO = -5V? Circuitul integrat din care face parte poarta de transfer este alimentat cu VDD = +5V; VSS = -5V.
Marimea tensiunii de iesire va fi afectata de valoarea rezistentei de sarcina legata la iesirea portii? Daca da in ce fel, si in care stare a portii (conductie/blocare)?
B.
Circuitul integrat este alimentat la 5V. Cum arata vO(t) pentru vI(t) sinusoidala cu amplitudinea de 7V, vCo = 5V?
P1.2. Rezistenta echivalenta a portii de transfer
Deoarece poarta de transfer nu este ideala, intre terminalele de intrare/iesire exista o rezistenta echivalenta mai mare ca zero in starea de conductie a portii rON, respectiv diferita de infinit in starea de blocare rOFF.
Cum se determina rON si rOFF daca pentru fiecare stare a portii se cunosc tensiunea de intrare, tensiunea de iesire si rezistenta de sarcina?
P2. Amplificator cu reglaj digital al amplificarii
Pentru schema din Fig. 3., care este valoarea rezistentei
echivalente Rech intre punctele A si B, pentru urmatoarele
combinatii ale tensiunilor ce comanda starile celor doua
porti de transfer:
vCo1 |
vCo2 |
|
I |
5V |
5V |
II |
-5V |
5V |
III |
-5V |
-5V |
IV |
5V |
-5V |
Cum arata vO(t) in fiecare din cele patru cazuri de mai sus daca vI este sinusoidala cu frecventa de 1KHz si amplitudine 100 mV, daca relatia dintre vO si vI este:
P3. Integrator pasiv cu retea de capacitati comandata digital
Pentru schema din Fig. 4 care este capacitatea echivalenta Cech intre punctele A si B pentru urmatoarele combinatii ale tensiunilor ce comanda portile de transfer:
vCo1 |
vCo2 |
|
I |
5V |
5V |
II |
-5V |
5V |
III |
5V |
-5V |
IV |
-5V |
-5V |
Care este
Cum arata vO(t), daca vI(t) este tensiune dreptunghiulara intre 0 si 5V cu frecventa de 100Hz.
V. EXPERIMENTARE
E1. Poarta de transfer CMOS
E1.1. Conductia si blocarea portii de transfer
A.
Se alimenteaza montajul cu tensiune diferentiala (VDD = +5V; VSS = -5V; masa= 0V) de la sursa de tensiune dubla stabilizata.
Se alege una din cele 4 porti de transfer (Fig. 6.).
La intrarea portii se aplica tensiunea vI(t) = 3sin(2p1000t) [V], [Hz].
La iesirea portii se leaga rezistenta de sarcina RL2 = 1KW
La intrarea de comanda a portii se aplica nivel
inalt de tensiune, prin legarea la VDD,
(vCo = +5V).
Se vizualizeaza cu osciloscopul calibrat in modul de lucru Y-t, tensiunile de intrare vI(t) si de iesire vO(t).
La intrarea de comanda a portii se aplica nivel
coborat de tensiune, prin legare la VSS,
(vCo = -5V).
Se vizualizeaza cu osciloscopul calibrat in modul de lucru Y-t, tensiunile d intrare vI(t) si de iesire vO(t).
Se repeta cele doua vizualizari de mai sus si pentru rezistenta de sarcina RL1 = 100W
B.
Cu tensiunea de comanda de nivel inalt vCO = +5V si rezistenta de sarcina RL2 = 1KW, se vizualizeaza vI(t) si vO(t).
Se creste amplitudinea vI pana cand vO se distorsioneaza.
E1.2. Rezistenta echivalenta a portii de transfer
Pentru poarta de transfer aleasa se aplica la intrare semnal sinusoidal cu frecventa de 1KHz si amplitudine mai mica de 5V.
A. rON
vCO = +5V; rezistenta de sarcina RL1 = 100W
Se masoara vI si vO.
B. rOFF
vCO = -5V; rezistenta de sarcina RL3 = 470KW
Se masoara vI si vO.
E2. Amplificator cu reglaj digital al amplificarii
|
Se construieste schema din Fig. 3.
Se alimenteaza montajul cu tensiune diferentiala (VDD = +5V; VSS = -5V; masa= 0V).
vI = 100 sin(2p1000t) [mV], [Hz]
La terminalele de comanda a celor doua porti de transmisie se aplica urmatoarele combinatii de tensiuni:
vCo1 |
vCo2 |
|
I |
5V |
5V |
II |
-5V |
5V |
III |
-5V |
-5V |
Cu osciloscopul se vizualizeaza vI(t) si vO(t) in cele trei cazuri.
E3. Integrator pasiv cu retea de capacitati comandata digital
Se construieste circuitul din Fig. 4.
|
Se alimenteaza montajul cu tensiune diferentiala (VDD = +5V; VSS = -5V; masa= 0V).
vI(t) semnal dreptunghiular variabil intre 0 si 5V, cu frecventa de 100Hz, obtinut de la versatester.
Se vizualizeaza vI(t) si vO(t) pentru urmatoarele combinatii ale celor doua tensiuni de comanda a portilor de transfer:
vCo1 |
vCo2 |
|
I |
5V |
5V |
II |
5V |
-5V |
III |
-5V |
-5V |
VII. REZULTATE
R1. Poarta de transfer CMOS
R1.1. Conductia si blocarea portii de transfer
A.
Cronogramele tensiunilor de intrare si de iesire pentru vCo = 5V si pentru vCo = -5V atat pentru rezistenta de sarcina RL2 = 1KW cat si pentru RL2 = 100W
Pentru ce valoare a vCo poarta este in blocare? Dar in conductie?
Comparati amplitudinile tensiunilor de iesire pentru cele doua valori ale rezistentei de sarcina, obtinute cand poarta este in conductie.
Rezolvati punctul anterior pentru starea de blocare a portii.
B.
Pentru ce valoare a amplitudinii vI apar distorsiuni ale tensiunii de iesire?
R1.2. Rezistenta echivalenta a portii de transfer
A. rON
Valorile vI si vO si valoarea rezistentei de sarcina.
Se calculeaza rON, avand in vedere divizorul rezistiv format de rON si RL1.
B. rOFF
Valorile vI si vO si valoarea rezistentei de sarcina.
Se calculeaza rOFF.
R2. Amplificator cu reglaj digital al amplificarii
Cronogramele tensiunilor vI si vO in cele trei cazuri de la E2.
Ce valoare are amplificarea in tensiune in fiecare caz, calculata ca raport al amplitudinilor tensiunilor vO si vI.
Cum explicati valorile diferite ale amplificarii in cele trei cazuri?
De ce spunem ca circuitul prezinta reglaj digital al amplificarii?
R3. Integrator pasiv cu retea de capacitati comandata digital
Cronogramele tensiunilor vI si vO pentru toate cele trei cazuri de la E3.
Cum explicati formele de unda diferite ale vO
in cele trei cazuri?
Indicatie: se are in vedere
De ce spunem ca circuitul are retea capacitiva comandata digital?
TG
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |