CIRCUITE DE BAZA CU AO
-Simulari SPICE-
Amplificator inversor
*INVERSOR cu AO
R1 1 3 10K
R2 3 5 70K
X1 0 3 6 7 5 LM741/NS
VCC 6 0 DC 15V
VEE 0 7 DC 15V
V1 1 0 SIN(0 1 50)
.LIB NAT_SEMI.LIB
.TRAN 0.02M 100M
.PROBE
.END
In cazul amplificatorului inversor, am aplicat la intrare un semnal de amplitudine 1V si la iesire am obtinut un semnal amplificat cu -7V si inversat.
Amplificator neinversor
*NEINVERSOR cu AO
R1 0 3 10k
R2 3 5 60k
X1 1 3 6 7 5 LM741/NS
VCC 6 0 DC 15V
VEE 0 7 DC 15V
V1 1 0 SIN(0 1 50)
.LIB NAT_SEMI.LIB
.TRAN 0.02M 100M
.PROBE
.END
In cazul amplificatorului neinversor, am aplicat la intrare un semnal de amplitudine 1V si la iesire am obtinut un semnal amplificat cu 7V si inversat.
3. Repetorul de tensiune
*REPETOR cu AO
R 3 5 10k
X1 1 3 6 7 5 LM741/NS
VCC 6 0 DC 15V
VEE 0 7 DC 15V
V1 1 0 SIN(0 1 50)
.LIB NAT_SEMI.LIB
.TRAN 0.02M 100M
.PROBE
.END
Repetorul de tensiune repeta la iesire tensiunea de intrare.
De exemplu, daca la intrare am aplicat un semnal de amplitudine 1V, la iesire vom avea tot un semnal de amplitudine 1V.
4. Amplificator sumator
*SUMATOR cu AO
R1 1 3 10K
R2 2 3 10K
R 3 5 70K
X1 0 3 6 7 5 LM741/NS
VCC 6 0 DC 150V
VEE 0 7 DC 150V
V1 1 0 SIN(0 3 50)
V2 2 0 SIN(0 1 50)
.LIB NAT_SEMI.LIB
.TRAN 0.02M 100M
.PROBE
.END
In cazul amplificatorului sumator, tensiunea de iesire este suma ponderata a tensiunilor de intrare cu semn schimbat.
De exemplu, am aplicat la intrare doua semnale, un semnal de amplitudine 1V si un semnal de amplitudine 3V. La iesire am obtinut un semnal de amplitudine 28V
5. Amplificator diferential
*DIFERENTIAL cu AO
R1 1 3 10K
R2 3 5 10K
R3 2 4 10K
R4 0 4 10K
X1 4 3 6 7 5 LM741/NS
VCC 6 0 DC 15V
VEE 0 7 DC 15V
V1 1 0 SIN(0 1 50)
V2 2 0 SIN(0 8 50)
.LIB NAT_SEMI.LIB
.TRAN 0.02M 100M
.PROBE
.END
In cazul amplificatorului diferential, am aplicat la intrare doua semnale, primul semnal este de amplitudine 1V, iar cel de-al doilea semnal este de amplitudine 8V. La iesire am obtinut un semnal de amplitudine 7V
.
6. Amplificator integrator
*INTEGRATOR cu AO
R 1 3 1k
C 3 5 100n
X1 0 3 6 7 5 LM741/NS
VCC 6 0 DC 150V
VEE 0 7 DC 150V
V1 1 0 SIN(0 3 50)
.LIB NAT_SEMI.LIB
.TRAN 0.02M 100M
.PROBE
.END
In cazul amplificatorului integrator, am aplicat la intrare un semnal de amplitudine 1V si la iesire am obtinut un semnal de amplitudine maxima 150V.
La iesire s-a obtinut un semnal de aceasta amplitudine deoarece facand integrala dintr-un numar vom obtine ca rezultat un numar mai mare decat cel initial.
7. Amplificator derivator
*DERIVATOR cu AO
R 3 5 10k
C 1 3 100n
X1 0 3 6 7 5 LM741/NS
VCC 6 0 DC 15V
VEE 0 7 DC 15V
V1 1 0 SIN(0 1 50)
.LIB NAT_SEMI.LIB
.TRAN 0.02M 100M
.PROBE
.END
In cazul amplificatorului derivator, am aplicat la intrare un semnal de amplitudine 1V si la iesire am obtinut un semnal de amplitudine 0.3V.
La iesire s-a obtinut un semnal de aceasta amplitudine deoarece facand derivata dintr-un numar vom obtine ca rezultat un numar mai mic decat cel initial.
8. Convertor tensiune-curent
*CONVERTOR TENSIUNE-CURENT cu AO
R 1 3 1k
Rs 3 5 1
X1 0 3 6 7 5 LM741/NS
VCC 6 0 DC 15V
VEE 0 7 DC 15V
V1 1 0 SIN(0 1 50)
.LIB NAT_SEMI.LIB
.TRAN 0.02M 100M
.PROBE
.END
In cazul convertorului tensiune-curent, avem la intrare o tensiune in valoare de 1V si la iesire am obtinut un curent in valoare de 1mA si tensiune egala cu 0.
9. Convertor curent-tensiune
*CONVERTOR CURENT-TENSIUNE cu AO
R 3 5 450k
C 1 3 100n
X1 0 3 6 7 5 LM741/NS
VCC 6 0 DC 15V
VEE 0 7 DC 15V
V1 1 0 SIN(0 1 50)
.LIB NAT_SEMI.LIB
.TRAN 0.02M 100M
.PROBE
.END
In cazul convertorului curent-tensiune, avem la intrare un curent in valoare de 1.7mA si tensiune egala cu 0, iar la iesire am obtinut un curent cu valoarea apropiata de 0 si o tensiune in valoare de aproximativ 14V.
10. Amplificator logaritmic
*LOGARITMIC cu AO
D 3 5 D1N4148
R 1 3 1n
X1 0 3 6 7 5 LM741/NS
VCC 6 0 DC 15V
VEE 0 7 DC 15V
V1 1 0 SIN(0 5 50)
.LIB NAT_SEMI.LIB
.LIB DIODE.LIB
.TRAN 0.02M 100M
.PROBE
.END
In cazul amplificatorului logaritmic, am aplicat la intrare un semnal de amplitudine 5V si la iesire am obtinut un semnal care poate fi interpretat astfel:
atunci cand semnalul de la intrare se afla deasupra axei OX (este pozitiv), la iesire vom obtine un semnal deasupra axei OX (pozitiv) de amplitudine 0.4V deoarece facand logaritm dintr-un numar pozitiv se va obtine tot un numar pozitiv.
atunci cand semnalul de la intrare se afla sub axa OX (este negativ), semnalul de la iesire este limitat la 0, dupa cum se poate observa din graficul de mai sus, deoarece logaritm dintr-un numar negativ nu exista.
11. Amplificator exponential
*EXPONENTIAL cu AO
R 3 5 10n
D 1 3 D1N4148
X1 0 3 6 7 5 LM741/NS
VCC 6 0 DC 150V
VEE 0 7 DC 150V
V1 1 0 SIN(0 5 50)
.LIB NAT_SEMI.LIB
.LIB DIODE.LIB
.TRAN 0.02M 100M
.PROBE
.END
In cazul amplificatorului exponential, am aplicat la intrare un semnal de amplitudine 5V si la iesire am obtinut un semnal care poate fi interpretat astfel:
atunci cand semnalul de la intrare se afla deasupra axei OX (este pozitiv), la iesire vom obtine un semnal deasupra axei OX (pozitiv) de amplitudine 4V deoarece facand ridicarea la putere a unui numar pozitiv se va obtine tot un numar pozitiv.
atunci cand semnalul de la intrare se afla sub axa OX (este negativ), semnalul de la iesire este limitat la 0, dupa cum se poate observa din graficul de mai sus, deoarece functia exponentiala ia intotdeauna valori pozitive.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |