Chestionar Metoda Electromagnetica

Chestionar Metoda Electromagnetica

Supliment la Recomandari Practice SNT-TC-1A Nivel 1

1. Oproba test folosita ca baza pentru calibrarea echipamentului sau ca si comparatie cand se evalueaza rezultatele testului este:

a.      Echilibrare -nul

b.     Deplasare faza

c. Standard de referinta

a.      Filtru trece sus

2. In situatia controlului cu curenti turbionari, care din urmatoarele situatii pot constitui surse de zgomot:

a. circuitul electronic

b. variatii nespecifice in obiectul de controlat

c. interferente electrice

d. toate cele de mai sus

3. Raportul dintre raspuns sau amplificarea semnalului util si raspunsul sau amplitudinea indicatiilor nefolositoare din timpul testarii se refera la:

a. Raportul lui Poisson

b. Raportul semnal zgomot

c. Raportul conductivitate-permeabilitate

d. Raportul reactanta -rezistenta

4. IACS este recunoscut ca fiind abreviera de la :

a. Induced Alternativ Current System

b. Inductively- Activated Comparision System

c. Internal Applied Current System

d. International Annealed Copper Standard

5. Care din urmatoarele nu reprezinta o componenta de baza a unui echipament cu curenti turbionari:

a. amplificator

b. bobina

c. lichid de cuplare

d. detector

6. Procesul de comparare a citirilor sau iesirilor unui instrument , dispozitiv sau indicator cu un standard pentru determinarea acuratetii, caprcitatii sau scalarii se refera la:

a. calibrare

b. diferentiere

c. integrare

d. modificare faza

7. Cand se efectueaza un test cu curenti turbionari folosind un aranjament de bobine comparatoare diferentiale care compara un etalon de referinta extern cu o proba de testare, sistemul trebuie echilibrat:

a. numai cu standardul de referinta in bobina

b. cu standardul de referinta intr-o bobina si o proba de testare acceptata in cealalta bobina

c. cu standardul de referinta intr-o bobina si proba de testare respinsa in cealalta bobina

d. numai cu proba de testare in bobina

Impedanta unei bobine pentru controlul cu curenti turbionari creste daca:

a. cu cresterea frecventei

b. cu descresterera reactantei inductive a bobinei

c. cu descresterea inductantei bobinei

d. cu descresterea rezistentei bobinei

Cateva din produsele examinate obisnuit cu bobine concentrice sunt:

a. bare, tevi, sarme

b. table cu inspectie volumetrica

c. placi si foi metalizate

d. toate de deasupra

10. Care din urmatorii coeficienti de umplere trebuie considerati normali cand se controleaza tevi drepte cu bobina concentrica sau bobina de interior:

a. 0.95 ( 95 la 100 )

b. 1.75 ( 175 la 100 )

c. 0.50 ( 50 la 100 )

d. 0.25 ( 25 la 100 )

Cand o bucata de metal magnetic este introdus intr-o bobina de control cu curenti turbionari, impedanta bobinei va fi modificata din cauza urmatoarei proprietati a bucatii de metal:

a. conductivitatea

b. dimensiuni

c. permeabilitate

d. toate de mai sus

Un curent turbionar este un curent electric indus intr-un corp conductor de:

a. raze gamma

b. un camp magnetic alternativ

c. o forta piezoelectrica

d. toate de mai sus

Conductivitatea unui material poate fi modificata prin modificarea:

a. aliere

b. tratament termic

c. cresterea temperaturii

d. toate de mai sus

Figura 1 este o ilustrare pentru:

a. bucla de analiza a fazei

b. unda sinusoidala

c. bucla de histerezis

d. nici una de mai sus

Cand se testeaza materiale feromagnetice, adancimea de patrundere a curentilor turbionari indusi in material va fi determinata de :

a. conductivitatea materialului

b. permeabilitatea materialului

c. forma geometrica a materialului

d. toate de mai sus

Cand se testeaza o placa cu o bobina sonda, se remarca ca indicatiile date de curentii turbionari variaza cu distanta dintre bobina si suprafata materialului testat. Termenul folosit pentru descrierea acestui lucru este:

a. factor de umplere

b. lift-off

c. diferenta de faza

d. efect de margine

Principalul motiv pentru care se foloseste incarcarea cu arc a bobinei sonda este sa:

a. minimalizeze variatiile datorate lift-off

b. minimalizarea uzurii traductorului

c. reducerea oboselii operatorului

d. eliminarea efectului de margine

Lift-off se foloseste la:

a. masurarea modificarii parmeabilitatii

b. masurarea modificarii conductivitatii

c. masurarea grosimii acoperirilor neconductoare

d. determinarea frecventei de testare corespunzatoare

In sistemele de testare cu curenti turbionari unde sunt folosite bobine cocncentrice, o cuplare eficienta refera la:

a. lift-off

b. efect de margine

c. factor de umplere

d. diferenta de faza

Cand se inspecteaza produse cu sectiune trnsversala constanta, un semnal de curenti turbionari este produs cand capatul din fata sau cel din coada se apropie de bobina de testare. Acest fenomen se refera la :

a. lift-off

b. efect de capat

c. factor de umplere

d. separare de faze

Care din urmatoarele conditii vor fi cel mai dificil de detectat cand se testeaza cu curenti turbionari o bara cu bobina concentrica:

a. o fisura de suprafata adanca care are o adancime de 30 la suta din diametrul barei

b. mici incluziuni din centrul barei

c. o modificare cu 5 la suta din diametru

d. o modificare cu 10 la suta in conductivitate

Cand se testeaza tevi cu bobina interioara, cei mai multi curenti turbionari:

a. circula in directia longitudinala in lungul tevii

b. circula radial prin teava

c. circula numai in jurul diametrului exterior al tevii

d. circula in jurul diametrului interior al tevii

Care din urmatoarele frecvente vor produce curenti turbionari cu cea mai mare adancime de patrundere:

a. 100 Hz

b. 10 KHz

c. 1 MHz

d. 10 MHz

Opunerea trecerii curentului alternativ printr-o bobina de testare cu curenti turbionari este numita:

a. rezistenta

b. reactanta inductiva

c. impedanta

d. reactanta capacitiva

O crestere in impedanta a unei bobine de testare cu curenti turbionari va:

a. cauza cresterea in intensitate a curentului din bobina

b. cauza descresterea in intensitate a curentului din bobina

c. nu afecteaza curentul din bobina

d. descreste tensiunea aplicata pe bobina

Care din urmatoarele va afecta impedanta unei bobine concentrice de testare cu curenti turbionari:

a. conductivitatea probei de testat din bobina

b. permeabilitatea probei de testat din bobina

c. factorul de umplere

d. toate cele de mai sus

Cand bobina de testare consta dintr-un aranjament de infasurare dubla, una este considerata ca infasurare primara, cealalta este considerata ca:

a. infasurare absoluta

b. infasurare secundara

c. infasurare de faza

d. nici una de mai sus

Bobinele de testare cu curenti turbionari care au format de bobine largi, vor fi folosite in mod normal sa detecteze:

a.  pitting

b.  incluziuni mici

c. schimbari de conductivitate

d.  porozitati

Bobinele de testare cu curenti turbionari, care au format de bobine inguste, vor fi folosite in mod normal sa detecteze:

a. usoare modificari dimensionale

b. modificari graduale de conductivitate

c. variatii in tratament termic

d. defecte de suprafata mici

Bobina de saturatie cu curent continuu va fi folosita cand se testeaza:

a. otel

b. aluminiu

c.  cupru

d. alama

Aranjamentul cu o singura bobina absoluta poate fi utilizat in :

a. numai la bobine concentrice

b. numai la bobine sonda

c. numai la bobine sonda si concentrice

d. la bobine sonda, concentrice si bobine de interior

Scopul principal al infasurarii secundare in bobinele de testare cu curenti turbionari este sa:

a. induca curentii turbionari in proba de testat

b. detectarea modificarilor in parcursul curentilor turbionari

c. inducerea de curenti turbionari in proba de testat si detectarea modificarilor pe parcursul curentilor turbionari

d. asigura saturatia

Care din urmatoarele aranjamente de bobine de testare cu curenti turbionari folosesc o zona din proba de testat ca standard de referinta si cu alta zona de pe aceeasi proba de testare pentru a fi comparate simultan simultan:

a.  o singura bobina absoluta

b.  o bobina absoluta dubla

c.  o bobina de saturatie

d. bobina diferentiala

Un mecanism de afisare folosit cand se testeaza prin metoda elipsei este un :

a. aparat de masura

b. inregistrator

c. tub catodic

d. oricare de mai sus

Standardul de referinta folosit la testarea cu curenti turbionari:

a. trebuie sa contina discontinuitati artificiale cum ar fi crestaturile sau gaurile strapunse

b. trebuie sa contina discontinuitati naturale cum ar fi fisuri sau incluziuni

c. trebuie sa fie fara discontinuitati masurabile

d. trebuie sa contina discontinuitati artificiale sau naturale sau fara discontinuitati in functie de tipul si sistemul de testare folosit

Un standard de referinta folosit sa se asigure ca amplitudinea si faza caracteristica a sistemului de control cu curenti turbionari nu se modifica ( nu are drift ) in timpul unui control continuu este numit:

a.  standard DGS

b. standard de calibrare

c. bloc de referinta

d. nici unul de mai sus

Care din urmatoarele nu poate fi controlat cu metoda curentilor turbionari:

a. o placa groasa de 102 mm ( 4 in. ) pentru discontinuitati mici din interiorul ei

b.  tevi pentru fisuri de suprafata

c.  bara pentru pliu si fisura

d.  tevi care sa fie testate pentru variatia diametrului exterior

Care din urmatoarele nu sunt aplicabile pentru testarea cu curenti turbionari:

a.  poate fi folosit la teste de mare viteza

b.  poate masura cu precizie conductivitatea

c.  poate fi parametrat astfel incat sa depisteze cu sensibilitate mare discontinuitati mici

d. poate penetra pana la 152 mm in materialul de testat

Inteaga circumferinta a materialului de testat este evoluata o data cand se foloseste:

a. bobina concentrica

b. bobina sonda

c. infasurarea secundara

d. nici una din cele de mai sus

Cand se incearca determinarea cu exactitate a punctului de discontinuitate localizat, sistemul trebuie sa includa:

a.  dispozitiv de deplasare faza

b. bobina sonda

c. un atenuator

d. un penetrametru

41.Este deseori posibilitatea sa se sorteze diferite aliaje nemagnetice cu ajutorul curentilor turbionari cand:

a. exista un singur domeniu de permeabilitati pentru fiecare aliaj

b. exista un singur domeniu de conductivitati pentru fiecare aliaj

c. directia curentilor turbionari indusi variaza pentru fiecare aliaj

d. domeniile magnetice sunt diferite pentru fiecare aliaj

Care din urmatoarele produse vor fi cele mai potrivite pentru un test utilizand bobina interioara?

a.  table

b.  bare

c. gaura de surub

d. grosimea acoperirilor

43. Cand cu curentii turbionari se testeaza bara pentru discontinuitati care din urmatoarele conditii pot produce indicatii suplimentare?

a.  reglaj incorect a rolelor superioare folosite la centrarea barei in bobina

b.  bara trece prin bobina cu viteze diferite

c.  variatii dimensionale

d. toate cele de mai sus

e.  nici una din cele de mai sus

44. Una dintre metodele de reducere a indicatiilor nerelevate cand se testeaza materiale feromagnetice este sa:

a.  descrestem presiunea rolelor superioare

b. folosirea unui curent continuu in bobina de saturatie sa se magnetizeze la saturatie proba de testat

c. reajustarea amplificarii

d. cresterea vitezei de trecere prin bobina

45. Curentii turbionari curenti circulari indusi intr-un material conductor de :

a.  variatia unui camp piezoelectric

b.  front de unde stationare

c.  curent continuu

d. variatia unui camp magnetic

46. Pentru a genera curenti turbionari masurabili intr-o proba de testare, proba trebuie sa fie:

a. un conductor

b. un izolator

c. fie conductor fie izolator

d. un material feromagnetic

47. Toate materialele feromagnetice care sunt magnetizate la saturatie pentru suprimarea variatiilor de permeabilitate magnetica pot retine o anumita cantitate de magnetism numita:

a. forta coercitiva

b. magnetism rezidual

c. curba de histerezis

d. pierdere de histerezis

48. Un curent alternativ care parcurge un conductor va creea:

a. un camp de curenti alternativi in jurul conductorului

b. o tensiune valabila periodic tangenta la conductor

c. un camp magnetic alternativ in jurul conductorului

d. nici unul de mai sus

49. Caracteristicile unui camp magnetic alternativ din imediata apropiere a unei bobine parcurse de un curent electric alternativ sunt afectate de :

a.  parametrii bobinei

b.  marirea curentului alternativ aplicat

c.  frecventa curentului alternativ aplicat

d. toate de mai sus

Cand se utilizeaza o bobina concentrica cu ambele infasurari, curentul alternativ de excitatie se aplica la:

a.  infasurarea secundarului

b. infasurarea primarului

c.  fie la infasurarea primarului fie la infasurarea secundarului in functie de varianta constructiva a instrumentului de control

d.  ambele bobine, primar si secundar

Care din urmatoarele nu este un sistem de masurare folosit in prezentarea informatiilor unui test cu curenti turbionari:

a.  aparate de masurat calibrate si necalibrate

b. hartie de turnesol

c.  tub catodic

d. inregistrator analogic

Care din urmatoarele exprimari descriu cel mai bine selectia frecventei curentilor turbionari:

a. frecventa trebuie sa fie egala cu raportul f/fc ca sa dea un raspuns precis

b. frecventa trebuie sa fie in +- 3 la suta din raportul f/fc ca sa dea un raspuns precis

c. exista un domeniu de frecvente convenabile centrate in jurul frecventei optime

d. frecventa trebuie sa fie in +- 25 la suta din frecventa caracteristica

53. Care din urmatoarele nu este o metoda care poate fi folosita sa se imbunatateasca raportul semnal/ zgomot:

a. schimbarea frecventei de testare ca sa se diminueze zgomotul

b. cresterea amplificarii

c. imbunatatirea factorului de umplere

d. adaugarea circuitelor de filtrare

54. Cand se face un test cu curenti turbionari la tevi, marimea indicatiilor depinde de :

a.  adancimea discontinuitatii

b.  latimea discontinuitatii

c.  lungimea discontinuitatii

d. toate cele de mai sus

55. Campul magnetic al unei bobine poate fi vizualizat ca o distributie de linii de flux in jurul bobinei. Numarul de linii din unitatea de suprafata este diferit ca:

a.  densitate magnetica

b. densitate de flux

c.  cuplaj magnetic

d. densitate de histerezis

56. Care din urmatoarele discontinuitati trebuie dtectate cel mai usor prin metoda curentilor turbionari:

a.  o fisura asezata paralel cu directia de curgere a curentilor turbionari

b.  o discontinuitate localizata in centrul unei bare cu diametrul de 51 mm ( 2 in. )

c. o fisura radiala care iese din suprafata exterioara a barei

d.  o fisura radiala localizata in subsuprafata la o adancime de 13 mm ( 0.5 in. ) intr-o bara de 51 mm (2 in. ) in diametru

Tehnica curentilor turbionari poate fi folosita la :

a.  masurarea grosimii acoperirilor

b.  masurarea placarilor

c.  masurarea grosimilor tablelor

d. toate cele de mai sus

Curentii turbionari nu pot fi indusi in:

a.  aluminiu

b. vopsea cauciucata

c.  otel

d.  cupru

Care din urmatoarele caracteristici nu sunt aplicabile materialelor magnetice:

a.  valoarea de permeabilitate mare

b. fara curba de histerezis

c.  punct de saturatie definit pe curba de histerezis

d.  magnetism rezidual apreciabil

60. Care din urmatoarele nu este o metoada de control cu curenti turbionari:

a. metoda plus- ecou

b.  metoada impedantelor

c.  metoda analizei fazelor

d.  metoda analizei modulatiilor

Curentii turbionari intotdeauna parcurg:

a.  materialele neconductoare

b.  radial cand se testeaza o bara cu bobina concentrica

c. in circuit inchis

d.  intr-un gaz

Pentru realizarea unui test cu curenti turbionari, saturarea materialului magnetic este atinsa cand curentul are o astfel de valoare la care orice crestere de curent, raportul semnal/ zgomot va:

a.  incepe sa creasca

b.  incepe sa descreasca

c. nu are modificare semnificativa

d.  brusc scade la zero

Cand se sorteaza cu un amestec cunoscut de doua aliaje cu un comparator avand un dispozitiv de citire cantitativa, este rrecomandabil sa se tina toate indicatiile in limitele aparatului de citire pentru ca sa:

a.  se elimine supraicarcararea

b. detectarea existentei unui posibil al treilea aliaj

c.  realizarea corespunzatoare a posibilitatii de balansare

d.  citirea corecta a fazelor

Un termen utilizat sa defineasca conditiile de balans ( echilibrare) intr-un dispozitiv sau sistem la care rezulta citire zero este:

a.  standardizare de inalta frecventa

b.  integrare

c. nul- balans

d.  diferentiere

Un termen utilizat la unitatea de densitate:

a.  maxwell

b. un gauss

c.  un ohm

d.  un mho

66. Modificarile de duritate a aliajelor de aluminiu si titaniu durificate prin imbatranire normal vor fi urmate de modificari in:

a.  retentivitate

b.  permeabilitate

c.  magnetostrictiune

d. conductivitate

Un termen folosit sa descrie gauri, caneluri, crestaturi etc. care sune executate pe standardele de referinta pentru a asigura nivele de cantitate reproductibile si precise este :

a.  o discontinuitate naturala

b. o discontinuitate artificiala

c.  o elipsa

d.  nici una de mai sus

68. Un teermen utilizat sa defineasca una sau mai multe spire sau bucle a unui conductor care parcurs de curent produce un camp magnetic axial este:

a. o bobina

b.  o rezistenta

c.  un condensator

d.  un oscilator

69. Tetele nedistructive sunt in general efectuate sa:

a.  determine calitatea produselor finite

b.  localizeze materialele defecte inainte de o prelucrare avansata

c.  monotorizeze tehnicile de productie

d. toate cele de mai sus

70. Regiunea din jurul unui magnet care atrage alte piese de fier sau otel este numita.

a.  maxwell

b. campul magnetic

c.  retentivitate

d.  curent alternativ

71. Un aranjament de bobine cu curenti turbionari care nu fac o comparare fie cu doua sectiuni a probei examinate sau o sectiune a piesei examinate si un standard de referinta este denumita :

a. aranjament de bobine absolute

b. un aranjament de bobine diferentiale cu autocomparare

c. un aranjament de bobine cu referinta exterioara

d. nici una de mai sus

72. Care din urmatoarele sumt aplicatii comune pentru examinarea cu ,curenti turbionari:

a. masurari de conductivitate sau combinatii de conductivitate si permeabilitate

b. masurari de grosime de perete a sectiunilor subtiri a metalelor , aplacarilor , sau acoperirilor

c. detectarea discontinuitatilor de suprafata si sub-suprafata

d. toate cele de mai sus

73. Care din urmatoarele nu este un scop principal pentru utilizarea standard a curentilor turbionari:

a. sa se determine daca sistemul de examinare cu curenti turbionari este capabil sa efectueze examinarea corespunzatoare

b. sa se determine daca o discontinuitate este cauza pentru respingere

c. sa se determine ca parametrarea instrumentului de testare necesara la trecerea cu procentul cel mai ridicat a probei de testare

d. sa se determine daca sensibilitatea sistemului a avut un drift cu timpul

74. Materialul trebuie sa fie centrat rezonabil in bobina de testare a unui sistem de detectare a defectelor deoarece:

a. bobina ar fi in afara compensari

b. partile din material mai departate de bobina , pe directia radiala , pot fi inspectate cu o sensibilitate mai mare

c. curgerea curentilor turbionari in jurul produsului va fi distorsionat , rezultand o penetrare improprie

d. lipsa unei centrari corespunzatoare poate modifica faza reglata a instrumentului

75. Cand se constata ca instrumentul detector de defecte a fost setat incorect , sau este defect , toate materialele controlate:

a. vor fi retestate de la momentul setarii corecte sau a ultimei verificari

b. cele acceptate se vor retesta

c. cele respinse se vor retesta

d. nici una de mai sus

76. Un sistem cu, curenti turbionari (de tip comparator 60- cicli) va masura variatiile cauzate diferentele in:

a. marime sau forma

b. gradul sau chimia materialului

c. modul in care materialul a fost procesat

d. toate cele de mai sus

77. O lungime de teava continand o crestatura de la un capat la altul avand latimea si adancimea uniforme , cand se testeaza cu sistem cu bobina concentrica diferentiala cu referinta proprie, va produce :

a. un semnal eronat

b. un semnal continuu, sustinut

c. nici un semnal

d. semnale excesive

78. In examinarea cu curenti turbionari, sensibilitatea optima la un defect plasat la intamplare pe o suprafata a unei lungimi de teava neferoasa este obtinuta de:

a. alegerea potrivita a fregventei

b. centrare a tevii in bobina

c. ajustare corespunzatoare a fazei

d. toate cele de mai sus

79. Instrumentele cu curenti turbionari cu sonde de tip rotativ sunt cel mai utilizate in detectia:

a. incluziuni de suprafata si sub-suprafata

b. celor mai mici neomogenitati de suprafata

c. urme sau crapaturi interioare

d. toate cele de mai sus

80. Unul din principalele avantaje a instrumentelor cu curenti turbionari cu sonde rotative este:

a. abilitatea de a localiza pozitia cirumferentiala a defectelor

b. insesibilitate relativa la vibratii

c. o varietate a defectelor de suprafata si interioare care pot fi detectate

d. toate cele de mai sus