Circuit de polarizare, cu rezistenta íntre colector si baza
Aceasta
configuratie a circuitului de polarizare poate fi utilizata numai pentru
conexiunea EC a tranzistorului bipolar. Ín fig. 5.7a, este prezentata schema de principiu a unui
amplificator de semnal mic, realizat cu tranzistor ín conexiune EC.
Circuitul de polarizare, constituit din elementele de circuit
si
(fig. 5.7b), trebuie sa asigure un p.s.f.
corespunzator regimului activ normal al tranzistorului bipolar si stabilizarea
acestuia. Marimile electrice ce caracterizeaza p.s.f. Q (
) al
tranzistorului bipolar, fixat ín regim activ normal, satisfac ecuatiile:
(5.48)
(5.49)
(5.50)
(5.51)
(5.52)
Folosind o singura sursa
de tensiune continua, circuitul asigura polarizarea corecta a celor doua jonctiuni
ale tranzistorului (tensiuni si
si de valori impuse), precum si mentinerea p.s.f.
íntr-o vecinatate mica a pozitiei initiale, datorita legaturii
asigurate, prin rezistenta
,
íntre iesirea si intrarea tranzistorului (fig. 5.7c). Ecuatia (5.49)
arata ca variatiile marimilor de iesire ale tranzistorului (
si
) nu
sunt independente. Daca curentul de colector al tranzistorului a suferit o
variatie, dintr-o cauza oarecare, aceasta variatie va fi tradusa íntr-o
variatie a tensiunii colector-emitor si, pentru o variatie a curentului de
colector, ín sensul cresterii, tensiunea
va scadea. Aceasta scadere a tensiunii
provoaca scaderea marimilor de intrare ale
tranzistorului, asa cum rezulta din ecuatia (5.51). Scaderea curentului de baza
si a tensiunii baza-emitor face sa scada curentul de colector, päna la
valoarea avuta ínainte de aparitia perturbatiei; ín acelasi timp,
tensiunea colector-emitor va creste, de asemenea, päna la valoarea avuta
ínainte de aparitia perturbatiei. Deci, acest circuit stabilizeaza functionarea
tranzistorului bipolar ín regim static si acest lucru se datoreaza reactiei negative dupa tensiunea
colector-emitor (tensiune de iesire),
introdusa prin rezistenta
,
conectata íntre colector si baza.
Fig. 5.7. Circuit de amplificare, realizat cu TB ín conexiune EC: a. schema de principiu; b. circuitul de polarizare, cu rezistenta íntre colector si baza; c. circuitul de reactie
Pentru
analiza cantitativa a stabilizarii p.s.f., se calculeaza factorii de
sensibilitate ai curentului de colector:
si
.
Rezolvänd ecuatia (5.48) ín raport cu
si introducänd, apoi, solutia acestei ecuatii
ín (5.52), se obtine expresia generala a curentului
,
corespunzatoare unui regim activ normal al tranzistorului bipolar si configuratiei
circuitului de polarizare din fig. 5.7b,
(5.53)
S-a obtinut, astfel, curentul de colector
al tranzistorului ín regim activ normal, ín functie de parametrii
statici ai tranzistorului si de elementele circuitului de polarizare. Din (5.53),
factorii de sensibilitate si
pot fi calculati direct, ca derivate partiale ale functiei
,
íntrucät
este o functie liniara de parametrii statici
si
. Se
obtin:
(5.54)
(5.55)
Pentru calculul factorului , vor
fi folosite definitia (29) si procedura utilizata la circuitele de polarizare,
cu rezistenta ín emitor. Admitänd ca tranzistorul are un factor
static de amplificare foarte mare,
, se
obtine
(5.56)
Daca sunt cunoscute variatiile curentului
rezidual ,
tensiunii
si factorului
,
poate fi estimata variatia curentului de colector, respectiv a tensiunii
colector-emitor:
(5.57)
(5.58)
Daca tranzistorul are un factor static de
amplificare foarte mare () si daca
, expresia (5.53)
a curentului de colector se reduce la
(5.59)
Ín aceste conditii, curentul devine independent de factorul
, iar
expresiile factorilor de sensibilitate se reduc la:
(5.60)
(5.61)
(5.62)
Expresiile
reduse ale factorilor si
evidentiaza directiile ín care ar
trebui sa se actioneze ín cazul acestei configuratii de circuit de
polarizare, pentru reducerea sensibilitatii curentului de colector, si anume:
- alegerea unui tranzistor cu cät mai mare posibil;
- utilizarea unei rezistente de valoare cät mai mica, ceea ce este
echivalent cu accentuarea reactiei negative;
- utilizarea unei rezistente de valoare cät mai mare.
Cu toate acestea,
rezistentele si
nu pot fi alese doar dupa aceste criterii,
íntrucät rezistenta
, care
este parcursa de curentul
,
asigura valoarea impusa a tensiunii
, iar
rezistenta
este limitata superior de tensiunea de
alimentare, de curentul
si de tensiunea
.
Ín cazul unei rezistente
de valoare mica, va fi aleasa o configuratie a
circuitului de polarizare, cu rezistenta ín emitor. Pentru exemplificarea
acestei situatii, se considera configuratia unui amplificator cu sarcina cuplata
prin transformator (fig. 5.8a). Ín acest caz, ín toate expresiile
factorilor de sensibilitate, rezistenta
va fi ínlocuita cu rezistenta
a ínfasurarii primare a
transformatorului (fig. 5.8b), ceea ce conduce la rezultate inacceptabile, din
punctul de vedere al stabilizarii p.s.f.
Fig. 5.8. Circuit de amplificare, realizat cu TB ín conexiune EC, cu sarcina cuplata prin transformator: a. schema de principiu; b. circuitul de polarizare
Ín
cazul conexiunii EC, rezistenta conectata ín serie cu emitorul
tranzistorului bipolar, ca si rezistenta conectata íntre colector si baza,
asigura ínchiderea buclei de reactie negativa si ín regim
dinamic, modificänd performantele amplificatorului. Pentru eliminarea
efectelor acestei reactii negative, ín regim dinamic, rezistenta este decuplata cu un condensator (fig. 5.2a si
5.3a), a carui capacitate
se alege astfel ca
(5.63)
Ín
acelasi scop, rezistenta va fi divizata ín doua, iar punctul
median al celor doua componente va fi pus la masa circuitului, prin intermediul
condensatorului
(fig. 5.7a). Condensatorul
de decuplare se alege astfel íncät
sa asigure íntreruperea legaturii externe dintre iesirea si intrarea
amplificatorului. Pentru realizarea acestei functii, trebuie ca reactanta
acestui element de circuit, la frecventa minima de lucru a amplificatorului, sa
fie neglijabila ín raport cu rezistenta pe care o decupleaza, adica
(5.64)
Aceeasi
problema se pune si pentru rezistenta ,
conectata ín serie cu baza tranzistorului ín conexiune BC,
ín regim dinamic (fig. 5.4a). Pentru decuplarea rezistentei
,
ín regim dinamic, capacitatea
a condensatorului trebuie sa
índeplineasca conditia
(5.65)
Pentru determinarea p.s.f. al tranzistorului bipolar, pe cale grafica, ín planul caracteristicilor statice de iesire (conexiunea EC, BC sau CC), trebuie trasate doua drepte si anume:
- dreapta
de sarcina statica (), a carei
ecuatie leaga marimile de iesire ale tranzistorului (curentul si tensiunea de
iesire);
- dreapta
de polarizare statica (), a carei
ecuatie leaga tensiunea de iesire, de marimile de intrare ale tranzistorului
(curentul si tensiunea de intrare).
Punctul de intersectie al celor doua drepte este p.s.f. Q al tranzistorului bipolar.
Ecuatia
dreptei de sarcina statica se obtine prin aplicarea teoremei a doua a lui
Kirchhoff, pe ochiul de iesire al circuitului de polarizare. Ín general,
pentru obtinerea ecuatiei dreptei de polarizare, se exprima curentul de iesire
al tranzistorului bipolar din ecuatia dreptei () si
se introduce solutia ín ecuatia rezultata ín urma aplicarii aceleiasi
teoreme, pe ochiul de intrare al circuitului de polarizare. Urmänd aceasta
procedura, pentru configuratia circuitului de polarizare din fig. 5.2b, se obtin
urmatoarele ecuatii:
(5.66)
(5.67)
Pentru configuratia circuitului de polarizare din fig. 5.3b, respectiv din fig. 5.7b, ecuatiile celor doua drepte sunt:
(5.68)
(5.69)
respectiv
(5.70)
(5.71)
Ecuatia (5.71) s-a obtinut direct, din circuit.
Aceasta procedura de determinare a
p.s.f. este ilustrata ín fig. 5.9, pentru un tranzistor ín
conexiune EC, cu circuit de polarizare, cu rezistenta íntre colector si
baza. Dreapta de sarcina s-a trasat prin taieturi, iar dreapta de polarizare,
prin puncte. Pentru trasarea dreaptei (), ín ecuatia
(5.71), se considera tensiunea baza-emitor constanta, de o valoare corespunzatoare
functionarii tranzistorului bipolar ín regim activ normal (
), si curentul de
baza ia valorile parametrului familiei de caracteristici:
. Curentul
se determina prin interpolare.
Fig. 5.9. Determinarea p.s.f. al TB ín conexiune EC, pe cale grafica
Politica de confidentialitate |
![]() |
Copyright ©
2025 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |