1 DOMENIUL DE UTILIZARE

Echipamentul de protectie REL 316 este destinat protectiei rapide si selective pentru liniile electrice aeriene sau in cablu, (linii lungi, scurte, simplu sau dublu circuit) in sistemele electrice cu neutrul izolat, legat direct la pamant, tratat prin bobina de stingere sau rezistor, fiind eficienta in cazul tuturor tipurilor de defecte.

Acest echipament poate inlocui toate releele discrete din sistemul de protectie a unei linii, realizate in tehnologie clasica.

Echipamentul REL316 face parte din noua generatie a sistemelor digitale in care marimile electrice preluate din instalatie sunt supuse conversiei analog - digitale, semnalele astfel obtinute fiind prelucrate in exclusivitate de microprocesoare programate.

Avand in vedere structura compacta a acestui echipament, schema obtinuta cu cateva unitati hardware si structura software modulara (care pe linga functiile de protectie contine si functiile de autodiagnosticare si automonitorizare continua) este una optima, care raspunde tuturor cerintelor unei scheme moderne, asigurand cerintele legate de siguranta, simplitate, flexibilitate.

Flexibilitatea este asigurata de posibilitatea configurarii echipamentului in functie de locul de montare si de cerintele din punct de vedere al functiilor protectei, printr-un program instalat intr-un PC, prin care se poate comunica cu echipamentul. Operatorul poate selecta din biblioteca de functii de protectie, fara sa fie necesar sa aiba cunostinte de programare, functiile necesare unei aplicatii.

Datorita interfetelor pe care le contine echipamentul REL 316 poate fi inclus intr-un sistem de comanda-control. Pot fi astfel transmise la nivele ierarhic superioare date ca semnale de stare, valori masurate, parametrii protectiilor, etc.

STRUCTURA CONSTRUCTIVA A ECHIPAMENTULUI

1 Schema bloc si principiul de functionare

Schema bloc a echipamentului este reprezentata in figura 1-1.

Echipamentul REL 316 cuprinde mai multe ansambluri constructive (placi cu circuite imprimate):

-unitatea transformatoarelor de intrare tip 316 GW61;

-unitatea convertorului A/D tip 316EA61 sau 316EA62 (pentru protectia diferentiala);

-unitatea procesorului principal tip 316VE61;

-una sau doua unitati de intrari / iesiri binare 316DB61 sau 316DB62;

-unitatea de alimentare auxiliara (operativa) 316NG61 sau 316NG62 sau 316NN63;

-unitatea de memorie si de comunicatie 316CS61;

-unitatea de conectare 316ML61;

-siruri de cleme pentru conexiuni electrice.

Figura 1-1- Schema bloc a echipamentului

Principiul de functionare si fluxul de semnale care se realizeaza in functionarea echipamentului sunt reprezentate in figura 1-

Figura 1-2 - Fluxul de semnale

2 Structura constructiva a echipamentului

1 Panoul frontal

Panoul frontal este prezentat in figura 2-1 si cuprinde :

-zona cu LED-uri (a). Aceasta zona contine LED-ul de stand-by ("pregatit"), LED-urile corespunzatoare primei unitati de intrari/iesiri binare si LED-urile corespunzatoare celei de-a doua unitati de intrari/iesiri binare (daca este instalata);

-zona de etichete (b). In aceasta zona se pot introduce (in spatele panoului frontal de protectie, prin fanta prevazuta pentru interfata de comunicare) etichete cu semnficatia LED-urilor utilizate si cu alte caracteristici considerate necesare pentru operator (date nominale, etc.);

-zona de comunicare (c) ce contine butonul de reset si conectorul de 25 pini pentru interfata seriala prin care se realizeaza comunicarea cu PC-ul local.

Figura 2-1 - Panou frontal REL 316

Butonul de resetare are trei functii:

- resetarea releelor de declansare, a releelor de semnalizare si a LED-urilor in cazul in care acestea sunt configurate sa ramana blocate pe pozitia ,,activat"  si anularea afisarii protectiei de distanta in timpul rularii programului de comanda;

- resetarea totala a protectiei (pornire la cald) daca butonul este apasat pentru cel putin 10 secunde.

2 Panoul din spate al echipamentului

Panoul din spate al echipamentului (figura 2-2) reprezinta suportul mecanic pentru:

- conectorul T format din bornele (clemele) de conexiune pentru intrarile analogice (curenti si tensiuni);

- conectoarele A,B,C,D format din bornele (clemele) de conexiune pentru intrari / iesiri binare (blocaje, semnalizari, declansari);

- conectorul sursei de alimentare operativa (H).

Figura 2-2 Panou spate REL316

In fig.2-3 sunt prezentate sirurile de cleme si rolul pe care il au.

3 Unitatea transformatoarelor de intrare (intrari analogice)

Unitatea transformatoarelor auxiliare 316GW61 reprezinta interfata intre sistemul primar (curenti si tensiuni) si echipamentul propriu-zis (figura 2-3).

Transformatoarele de intrare realizeaza separarea galvanica intre sistemul primar si circuitul electronic si reducerea semnalelor la un nivel corespunzator pentru procesarea lor de catre convertoarele A/D.

Unitatea poate avea pana la 9 transformatoare, de curent si de tensiune.

Aceste transformatoare produc la iesire semnale ,,de tensiune"  atat in cazul canalelor de curent cat si al celor de tensiune.

Sunturile conectate pe infasurarile secundare ale transformatoarelor de curent sunt montate in aceasta unitate.

Figura 2-3 Sirurile de cleme REL 316

La intrarile analogice ale echipamentului pot fi conectate atat marimile pe cele trei faze (curenti si tensiuni), precum si curentul homopolar al liniei protejate (I₀) si/sau al liniei paralele (I_0P) cu linia protejata (I_0P este necesar pentru a se putea lua in calcul, la unele functii de protectie, influentele mutuale ale liniei paralele).

4 Unitatea de conversie analog - digitala (A/D)

Aceasta unitate (316EA61 in fig. 2-4) este formata din:

-o parte analogica in care se executa operatia de filtrare, amplificare, esantionare si conversie A/D;

-o parte de control, in care se controleaza secventa de operare a convertorului;

-un procesor de control pentru pre-procesarea semnalului esantionat inainte de a fi transferat la procesorul principal.

Figura 2-4 Aranjarea unitatilor componente

Semnalele de la intrare sunt trecute prin filtre "trece jos" care elimina armonicele de inalta frecventa.

Dupa trecerea prin filtrele de intrare si eliminarea armonicelor superioare si a supratensiunilor, fiecare dintre cele 9 marimi (semnale) masurate este aplicata unitatii de esantionare si memorare prin doua canale cu amplificare diferite (la unul din canale factorul de amplificare este 8, la celalalt 1).

Pentru a se elimina introducerea de diferente intre unghiurile de faza ale marimilor preluate pe circuitele de intrare (curent si tensiune), toate aceste marimi sunt esantionate simultan si transferate la convertorul A/D prin multiplexare.

Semnalele digitale sunt transferate de la convertorul A/D la un buffer de memorie si apoi, prin memoria dublu acces (memoria dublu port, DPM), la memoria principala.

Controlerul de secventa controleaza amplificatoarele de esantionare, memorare, multiplexorul si convertorul A/D. Rolul acestui controler este de a asigura o rata de esantionare constanta.

Procesorul de control transfera valorile digitale de la memoria principala, prin memoria dublu acces, la unitatea procesorului principal.

De asemenea, procesorul de control realizeaza supravegherea continua a structurii hardware. Acesta executa automonitorizarea pentru convertorul A/D, tensiunea de referinta, secventa de operare si memorare.

Operarea corecta a programului este supravegheata de un "watchdog". Atunci cind apare o intrerupere de la procesorul principal, procesorul de control reinitializeaza controllerul de secventa.

5 Unitatea procesorului principal

Unitatea procesorul principal 316VE61 realizeaza algoritmii de protectie cu setarile corespunzatoare. El primeste datele de la unitatea de conversie A/D printr-o memorie dublu acces (DPM) si de la unitatea de intrari/iesiri, tot printr-o memorie dublu acces (vezi si fig.1-1).

Procesorul principal realizeaza algoritmii de protectie cu reglajele corespunzatoare implementate. El primeste datele de la unitatea de conversie si procesorul logic. Rezultatele calculate de algoritmii de protectie sunt transferate la procesorul de logica unde fie sunt corelate din punct de vedere logic cu alte semnale, fie activeaza direct iesirile binare ale unitatii de intrari / iesiri.

O alta functie a procesorului principal este aceea de a controla interfata locala (RS-232C) pentru PC-ul operatorului. Legatura intre PC si echipament trebuie realizata cu un cablu cu fibra optica, daca mediul este supus perturbatiilor electromagnetice.

Procesorul principal este de tip 80186 si este acelasi ca la REG 216, ceea ce face posibila schimbarea algoritmilor de protectii intre echipamentele seriei REG216 si cele ale RE.316.

Procesorul pentru partea logica controleaza unitatile de intrari/iesiri binare 316DB61/ 316DB6 El citeste canalele de intrari binare (optocuploarele) la intervale regulate de timp, activeaza canalele de iesire (de semnalizare si de declansare) si memoreaza datele de stare pentru LED-urile de pe placa frontala, intr-un buffer de memorie corespunzator.

Acest procesor aloca semnalele logice binare canalelor fizice de intrari / iesiri conform structurii (matricei) prestabilite si combina semnalele logice primite de la procesorul principal cu cele de la intrari, conform programului.

De asemenea, procesorul logic efectueaza automonitorizarea. Operarea lui corecta este asigurata prin semnalul de supraveghere schimbat intre procesorul principal si cel de logica.

6 Unitatea de intrari / iesiri binare

Unitatea de intrari / iesiri (I/O) binare 316DB61/ 316DB62 (figura 2-3 si 2-4) face posibila citirea semnalelor care sosesc prin optocuploare din instalatie si transmiterea comenzilor in exterior.

Toate intrarile si iesirile realizeaza o izolare galvanica intre circuitele electronice si mediul exterior al instalatiei (subsistemul de protectie si comanda-control).

Aceasta unitate controleaza si starea LED-urilor de pe panoul frontal.

Numarul de intrari / iesiri al unui echipament este realizat prin instalarea a una pina la patru unitati de intrari / iesiri binare.

Tensiunea de intrare la optocuploare se poate adapta la gamele de tensiune prevazute prin conectarea unor rezistente de valoare corespunzator calculate.

Intrarile si iesirile acestor unitati sunt regasite la conectoarele de pe panoul din spate al echipamentului (fig. 2-2 si fig.2-3), astfel:

- intrari binare prin optocuploare: OCx01(Z2-Z4), OCx02(d2-d4), OCx03(Z8-Z10) si Cx04(d10-d12) la care x reprezinta numarul unitatii de intrari / iesiri.

- iesiri binare de semnalizare prin relee: Sx07 (Z14-Z16), Sx08(d18-d20), Sx09(Z20-Z22),Sx10(Z12-Z14), Sx01(d14-d16), Sx02(Z18-Z20), Sx03(d22-d24), Sx04(d30-d28), Sx05(d30-d32), Sx06(Z30-Z32-Z28) la care x reprezinta numarul unitatii de intrari / iesiri.

- iesiri binare prin relee de declansare:Cx01(d30, d32-d26, d28, Z26, Z28-Z30,Z32), Cx02(Z6,Z8-Z2,Z4; d2,d4-d6,d8), la care x reprezinta numarul unitatii de intrari / iesiri.

7 Unitatea de interconectare

Legaturile dintre unitatile componente ale echipamentului se realizeaza prin unitatea de interconectare 316 ML61.

Aceasta este localizata in spatele panoului frontal si este constituita din conectori si legaturile necesare intre unitati.

De asemenea, unitatea de interconectare contine butonul de reset, conectorul pentru interfata seriala si cele 16 LED-uri pentru semnalele de stare (figura 2-1).

8 Unitatea de comunicare si memorie

Comunicarea echipamentului cu un sistem de control extern, printr-o magistrala, este posibila prin unitatea auxiliara de comunicare si memorie tip 316CS61, unitate care se conecteaza in unitatea procesorului principal.

Memoria suplimentara este prevazuta pentru salvarea datelor in inregistratorul de evenimente si este echipata cu o baterie pentru a preveni pierderea informatiilor in cazul intreruperii in alimentarea cu tensiune operativa.

Memoria suplimentara este configurata ca o memorie dublu port la care au acces procesorul principal si procesorul din unitatea auxiliara (tip 80186).

O varianta a unitatii auxiliare de comunicare si memorie este aceea echipata doar cu memorie (fara procesor si interfata de comunicare seriala) si este utilizata doar pentru memorarea evenimentelor.

9 Unitatea de alimentare operativa (auxiliara)

Unitatea de alimentare operativa (auxiliara) de tip 316 NG61 sau 316 NG62 sau 316 NN63 (fig. 2-4) asigura toate tensiunile in curent continuu cerute de functionarea protectiei prin preluarea tensiunii bateriei statiei, respectiv o sursa sigura de curent alternativ in cazul 316 NN63.

Aceste unitati contin condesatoare care sunt capabile sa asigure tensiunea pentru intreruperi ale tensiunii bateriei de maxim 50 ms. De asemenea, aceste unitati sunt protejate impotriva schimbarii polaritatii. In cazul in care, tensiunea de alimentare este intrerupta, aceste unitati genereaza semnale de control (reinitializare sau blocare) pentru toate unitatile.

Legatura dintre bateria statiei si unitatea de alimentare operativa a echipamentului se realizeaza prin conectorul plasat pe panoul din spate al echipamentului (figura 2-2).

Ansamblurile prezentate mai sus (3 9) sunt introduse in carcasa prin spate si asigurate cu o placa de protectie. Modul de dispunere a acestor module este prezentat in figura 2-4.

3. PROGRAMUL DE COMUNICARE - CONTROL AL ECHIPAMENTULUI

Firma ABB a produs doua variante constructive din seria 316, respectiv

RE_ 316 si RE_ 316*4. Programul de comunicare-control al echipamentului are mici deosebiri intre cele doua variante.

In cadrul lucrarii de fata este tratata varianta REL 316.

In situatia in care se opereaza asupra unui echipament REL 316*4 se va aplica programul de comunicare-control din ,,Procedura de verificare REG 316" cod H-PVPE-13 sau ,,Procedura de verificare RET 316" cod H-PVPE-18, in care este trecut programul pentru varianta RE_ 316*4.

Programul de comunicare-control permite operatorului sa comunice cu echipamentul, in sensul introducerii unor date in memoria echipamentului (configuratie, reglaje, etc.) si al extragerii datelor inregistrate de echipament in urma functionarii acestuia (valori masurate, lista de evenimente, etc.).

Cerintele minime ale PC - ului, cu ajutorul caruia se poate comunica cu echipamentul, sunt:

- compatibil IBM AT;              

- sistemul de operare MS - DOS 3.0 sau mai sus (este recomandat

MS - DOS 5.0);

- memoria RAM de 1 MB;

- 2 unitati de disc flexibil (discheta) sau o unitate de discheta si un hard disc cu mai mult de 10 MB;

- interfata seriala (RS - 232 c);          

- interfata paralela (Centronics);

- posibilitati grafice (rezolutie 640 x 200 sau mai buna).

Programul de comunicare-control poate fi executat:

- on line, cand PC-ul, prin portul serial COM 1, este conectat la echipament printr-un cablu de legatura cu conectorul RS-232, aflat pe panoul frontal al echipamentului (figura 2-1). Pentru realizarea comunicarii on line, echipamentul trebuie sa fie alimentat cu tensiune operativa, adica LED-ul verde cu nr.1 ("stand-by") trebuie sa lumineze.

- off line, cand PC-ul nu este conectat la echipament.

3.1 Instalarea si pornirea programului de control

Programul de comunicare poate sa fie memorat pe un disc flexibil (discheta) sau pe discul fix (hard disc) al PC-ului.

Daca se prefera utilizarea programului de pe discheta, se recomanda folosirea unei copii a dischetei originale care trebuie sa fie protejata "la scriere".

Daca se prefera executarea programului de pe hard disc-ul PC-ului, continutul dischetei originale trebuie copiat intr-un director "REL316" pe hard disc.

Indiferent de suportul software-ului de comunicare, programul porneste prin lansarea in executie a fisierului "rel316.exe". Acest lucru se obtine prin selectarea denumirii acestui fisier si apasarea tastei "ENTER". Rezultatul efectuarii acestei operatii este aparitia pe ecran a tabloului din figura 3.1-1.

Figura 3.1-1 - Tabloul de inceput al programului de control

Tastele standard folosite in comunicarea cu echipamentul sunt urmatoarele:  

< Pg UP > - derulare in sus;

< Pg Dn > - derulare in jos;

< Home > - pozitionare la inceput;

< End > - pozitionare la sfarsit;

< > - linia precedenta;

< > - linia urmatoare;

<Insert>/<Delete> - selectare/deselectare optiuni in procesul de parametrizare

< Enter > - executa operatia descrisa de linie;

< > - afisaza temporar fereastra de ajutor;

< Esc > - anuleaza operatia executata, iese din meniul curent sau din program.

3.2 Schema logica a programului de control

Schema logica de functionare a programului de control este prezentata in figura 3.2-1.

Figura 3.2-1 - Schema logica a programului de control

3.3 Structura meniului principal

Meniul principal are structuri diferite pentru cele doua moduri de lucru, on-line si off-line, respectiv:

- pentru modul de lucru on-line, meniul principal ofera utilizatorului urmatoarele optiuni (figura 3.3-1, figura 3.3-2):

# "Editor" - incarca editorul si permite ca toate functiile de protectie si de sistem sa fie afisate, tiparite, modificate si salvate (figura 3.3-3);

# "Event handling" ("Gestionarul de evenimente") - permite afisarea listei evenimentelor din memoria echipamentului si stergerea lor, dupa introducerea parolei;

# "Measurement values" ("Valori masurate") - afiseaza valorile marimilor masurate;

# "Test functions" ("Functii de testare")- verifica functiile de protectie in diversele seturi de parametri, releele de iesire de declansare si de semnalizare, functionarea LED- urilor si a semnalelor corespunzatoare lor, dupa introducerea parolei;

# "List relay settings"("Afisare setari releu") - afiseaza lista setarilor pentru toti parametrii echipamentului;

# "Diagnostics" ("Diagnoza") - afiseaza informatii despre defectele aparute in echipamentul de protectie;

# "RETURN" - executa o intoarcere la programul de pornire.

- pentru modul de lucru off-line meniul principal ofera utilizatorului numai doua posibilitati (cu semnificatiile de mai sus):

# "Editor";

# "RETURN".

Continutul meniului "Editor" este acelasi in ambele moduri de lucru (on-line si off-line), cu deosebirea ca la modul off-line, optiunea "Present prot. funcs" ("Functii de protectii prezente") este activa dupa ce se selecteaza si se instaleaza, in fisierul curent, functiile dorite.

Un meniu prezinta utilizatorului o lista de optiuni care se pot selecta prin miscarea barei de marcaj, cu sagetile de pe tastatura ( ) si apoi executarea optiunii dorite cu tasta "ENTER".

Selectarea unei optiuni de meniu are ca rezultat unul dintre urmatoarele raspunsuri :

- o schimbare neconditionata la un meniu urmator;

- executarea neconditionata a unei operatii, de exemplu, tiparirea unor date, comutarea setarilor, etc.;

Figura 3.3-1 - Structura meniului principal          

- executarea conditionata a unei operatii. Dupa selectarea acesteia din meniu, utilizatorului i se cere sa introduca date printr-un meniu urmator sau intr-o fereastra de dialog;

- o schimbare neconditionata la un meniu anterior prin selectarea optiunii "RETURN".

Ecranul intreg este folosit pentru afisarea datelor, iar ferestrele sunt utilizate pentru meniuri auxiliare si mesaje. Editarea functiilor foloseste o combinatie de ecran intreg si ferestre.

Programul de comunicare (control) poate sa fie intr-unul dintre urmatoarele tablouri:

- intr-o fereastra de selectare a unei optiuni ("MENU");

- intr-o fereastra de asteptare a introducerii unor date, de exemplu: setari de parametri, confirmari, parole, etc. ("EDIT");

- intr-o fereastra de afisare cu mesajul "Press any key to continue" ("Apasati o tasta pentru a continua") - "DATA OUTPUT";

- intr-o fereastra de asteptare, cand programul executa o comanda (tastatura este inactiva), cu mesajul corespunzator ("Wait") de asteptare.

Linia cea mai de jos a ecranului arata informatii suplimentare ca: memoria libera si versiunea software-ului.

Spatiul de memorie libera trebuie multiplicat cu 16 pentru a obtine numarul de bytes.

Versiunea de software se refera la programul de control si la programul principal.

Figura 3.3-2 - Meniul principal

3.3.1 Editorul

Datele introduse sau modificate (editate) sunt stocate intr-o memorie pana cand este executata rutina de salvare.

Optiunile acestui submeniu sunt urmatoarele (figura 3.3-3):

# "Present Prot. functions" ("Functii de protectie selectate") -afiseaza lista functiile selectate din biblioteca pentru o anumita aplicatie, fiind posibile si operatiile de editare, copiere sau stergere asupra fiecarei functii (vezi si 3.3.1.1);

# "Library Prot Funcs" ("Libraria de functii de protectie") - operatii asupra functiilor din librarie, respectiv editare si instalare in lista functiilor selectate pentru o anumita aplicatie (in memoria echipamentului sau in fisierul curent de lucru);

# "Edit Hardware Functions" ("Configurare hardware") - se definesc parametrii care determina configuratia hardware, respectiv componentele echipamentului, canalele analogice si binare, etc.;

Figura 3.3-3 - Editor

# "Edit System Parameters" ("Editarea parametrilor de sistem") - se stabilesc parametrii care definesc sistemul de protectie REL316;

# "List Edit Parameters" ("Prezentarea setarilor parametrilor") - afisarea diverselor setari pe ecran si/sau tiparite la o imprimanta conectata la portul paralel al PC-ului;

# "Save parameters to file" ("Salveaza parametrii intr-un fisier") - salveaza setul complet al parametrilor (intregul continut al bufferului de editare)

intr-un fisier pe hard disc sau pe discheta;

# "Load parameters from file" ("Incarca parametrii dintr-un fisier") - este inversul operatiei anterioare ("Salveaza parametrii intr-un fisier"). Un set de parametri salvati anterior intr-un fisier poate fi incarcat prin aceasta operatie;

# "RETURN" - aceasta optiune fie salveaza, fie descarca un set de parametri si aduce utilizatorul in meniul principal.

3.3.1.1 "Present Prot Functions" -Functii de protectie selectate (instalate)

Accesarea acestei optiuni de meniu afiseaza lista functiile selectate din biblioteca pentru o anumita aplicatie, instalate in memoria echipamentului sau in fisierul curent de parametrizare (figura 3.3-4).

Figura 3.3-4 - Lista functiilor instalate (prezente)

Tabloul cu lista functiilor selectate are coloanele sub forma A [B/C] D

in care:

A reprezinta numarul functiei in lista (1,2, etc.);

B reprezinta setul de parametrii in care este activa functia. Fiecare functie poate avea patru seturi dinstincte de parametrii din care poate fi selectat unul sau mai multe seturi, printr-un sir de patru simboluri binare. De exemplu, sirul de simboluri binare semnifica

0010 = selectat setul de parametri 2

1011 = selectate seturile de parametri 1, 2 si 4 ;

C indica daca functia este unica, numita "functie original" sau este o copie a unei functii originale. In acest sens, se folosesc simbolurile:

- 0 daca functia este o "functie original";

- cifra n, care reprezinta numarul de ordine al functiei originale in lista functiilor selectate, a carei copie este.

De exemplu, in figura 3.3-4, functia cu numarul 5 este o copie a functiei cu numarul 3, deci n = 3, implementata in setul 4 de parametri al functiei Voltage-DT (la pozitia 3 este ales setul 1 de parametri ai functiei Voltage-DT).

D indica denumirea functiei selectate (Distance, Current-DT, etc.).

Dupa selectarea unei functii (cu sagetile si tasta Enter), din lista, utilizatorul poate sa efectueze urmatoarele operatii (figura 3.3-5):

- "Edit Run Function"-"Editarea (modificarea) parametrilor functiei";

- "Copy Run Function" - "Copierea functiei"sau

- "Delete Run Function" - "Stergerea functiei".

Figura 3.3-5 - Operatii asupra functiilor de protectie active

3.3.1.1.1 "Edit Run Function" ("Editarea unei functii de protectie")

Aceasta optiune deschide tabloul de editare (modificare) a parametrilor functiei (figura 3.3-6).

Figura 3.3-6 - Exemplu de tablou de editare a unei functii (Edit Run function)

Editarea unei functii presupune una sau mai multe (sau toate) dintre operatiile urmatoare:

- Introducerea sau modificarea (stergerea) comentariului (marcat cu * * in fig 3.3-6);

- Selectarea setului de parametri in care este activa functia (ParSet 4.1);

- Selectarea canalelor de declansare corespunzator matricei de declansare (Trip);

- Introducerea valorilor parametrilor numerici (Delay, I-Setting, etc.);

- Selectarea unei optiuni dintr-o lista (MaxMin, NrOfPhases, etc);

- Selectarea canalelor analogice de intrare (CurrentInp, etc.);

- Selectarea canalelor binare de intrare (BlockInp,etc.);

- Selectarea canalelor binare de iesire (Trip, Start, etc.);

Tastele folosite pentru toate categoriile de parametri:

< > - afiseaza fereastra de ajutor

mutarea cursorului in coloana cu numele parametrilor:

< > - o linie mai sus

< > - o linie mai jos

< Pg Up > - in capatul de sus al paginii

< Pg Dn > - in capatul de jos al paginii

< Home > - la inceputul liniei

< End > - la sfarsitul liniei

< > - editarea comentariilor functiilor

< Enter > cu doua semnificatii

- dupa selectarea unei functii sau a unui parametru afiseaza fereastra de selectare si introducere a optiunii;

- dupa introducerea parametrilor, verifica parametri si aduce meniul anterior.

< Esc > parasirea ferestrei curente fara a salva modificarile.

Atentie! Pentru marcarea virgulei se foloseste punctul.

La editarea unei functii, se verifica, in mod automat, urmatoarele tipuri de actiuni:

- setarile parametrilor numerici ;

- alocarea semnalelor;

- selectarea canalelor. Configuratia selectata este admisa doar daca este considerata plauzibila (de exemplu, o intrare de curent nu poate fi setata pentru un canal definit drept canal de tensiune sau un semnal nu poate fi repartizat unei iesiri, releu sau LED, care a fost deja utilizata). Daca selectarea nu este considerata plauzibila, se emite un semnal sonor.

3.3.1.1.1.a Introducerea sau modificarea (stergerea) comentariului pentru                           o functie.

Semnele * * in fereastra "Function No..." (figura 3.3-6) marcheaza un spatiu unde poate fi introdus un comentariu de 25 de caractere.

Introducerea comentariului este posibila prin apasarea tasei "

Stergerea unui comentariu se efectueaza prin utilizarea tastelor " " si "Spacebar" (spatiu).

Comentariul introdus apare in fereastra "Existing prot. Function" si este salvat si transferat protectiei in acelasi mod ca si setarile parametrilor.

3.3.1.1.1.b Crearea seturilor de parametri (ParSet4.1)

Toate functiile de protectie au acest parametru (a se vedea si cap.3.3.1.4.1.) si semnifica existenta a patru seturi de parametrii pentru fiecare functie de protectie.

O functie de protectie pot fi activa in unul sau mai multe seturi de parametri, dar la un moment dat, numai un singur set de parametri este activ (a se vedea si capitolele referitoare la comutarea intre seturile de parametri -3.3.1.4.1- si copierea unei functii - 3.3.1.1.2).

Parametrul ParSet 4..1 trebuie setat avand in vedere faptul ca o functie copie nu poate activa in acelasi set de parametri cu functia original. Daca totusi se introduce acelasi set de parametri, setarea nu este efectuata.

Crearea seturilor de parametri se efectueaza dintr-o fereastra in care se pot selecta (cu tasta INSERT) sau deselecta (cu tasta DELETE) unul sau mai multe seturi de parametri (figura 3.3-7).

Functiile "BinCir" si "RemoteBin" trebuie sa fie introduse separat pentru fiecare set de parametri in care sunt folosite, fara sa fie copiate.

Cand mai multe functii de protectii sunt in legatura cu aceeasi logica, ele trebuie sa fie active in acelasi set de parametri.

Setul de parametrii curent este cel cu nr.1 (ParSet 1). Activarea unuia dintre seturile de parametri ParSet 2 ParSet4 se poate face prin:

- iesirea unei functii (de exemplu combinarea functiei maximale de curent cu functia minimala de tensiune pentru a obtine o protectie de curent cu blocaj de mimima tensiune);

- semnale externe aplicate intrari binare a setului de parametrii corespunzator.

Aceste intrari binare determina care set este activ conform tabelului:

Se observa ca, daca se aplica mai mult de un semnal la intrarile binare, setul de parametri existent ramane neschimbat, adica va fi activ setul ParSet 1.

Pentru a indica extern care dintre cele 4 seturi de parametri este activ, sunt necesare patru iesiri (cap.3.3.1.4.1.)

Figura 3.3-7 - Crearea seturilor de parametri (ParSet 1..4)

3.3.1.1.1.c Selectarea canalelor de declansare corespunzator matricei de                               declansare

Aceasta optiune realizeaza alocarea semnalului de declansare al unei functii unuia sau mai multor canale de declansare astfel incat sa se realizeze matricea de declansare (figura 3.3-8).

Aceasta secventa se efectueaza prin selectarea parametrului:

- Trip CB R (S, T) din grupa de parametri Binary Outputs, optiunea CB Commands pentru protectia de distanta (Distance),sau

- Permit To Close pentru functia de verificare a sincronismului (Syncrocheck), sau

- Close CB pentru functia de RAR (Autoreclosure), sau

- Trip (al doilea parametru din tabloul de parametrizare) pentru toate celelalte functii de protectie.

Canalul de declansare se selecteaza (cu tasta INSERT) sau deselecteaza (cu tasta DELETE) dintr-o fereastra de tipul celei prezentate in fig.3.3-8.

Figura 3.3-8 - Selectarea canalelor de declansare (Trip)

Casetele reprezentand canalele de declansare au urmatoarele caracteristici:

- in partea de sus cifrele reprezinta numarul canalului (o placa Intrari/Iesiri are doua canale - vezi cap.6);

- in partea de jos:

# semnul X reprezinta canal selectat;

# semnele -- reprezinta canal inexistent;

# fara semn, canalul exista dar nu este selectat.

Orice comentariu introdus de utilizator (meniul "Edit Hardware Functions / Edit Trip Channels / Edit Trip Channels Comment" capitolul 3.3.1.3.4) este afisat in partea de jos a ferestrei pentru canalul pe care se afla banda de marcaj (selectie).

Canalele selectate apar in coloana de valori a parametrului din fereastra "Edit Function Parameters" ca un sir de 8 biti: "1" reprezinta canal selectat, "0" reprezinta canal neselectat, bitul cel mai din stanga reprezinta canalul 8, bitul cel mai din dreapta reprezinta canalul 1 (de exemplu: 00000011 inseamna ca sunt selectate canalele 1 si 2).

3.3.1.1.1.d Stabilirea parametrilor numerici

Aceasta optiune de meniu se aplica la:

# stabilirea valorilor pragurilor de actionare (de exemplu, I-setting, U-setting, XA, RA, etc.);

# stabilirea valoarii temporizarii (de exemplu, Delay la protectia maximala de curent);

# stabilirea valorilor unor parametri necesari in algoritmul de protectie (de exemplu, RefLength - reactanta specifica pe unitatea de lungime -la protectia de distanta, etc.)

Fereastra de introducere a datelor este afisata in dreapta ferestrei standard (figura 3.3-9):

Figura 3.3-9 - Introducerea reglajelor numerice

Semnul ">" reprezinta cursorul si dupa el se introduce valoarea dorita.

Taste utilizate: < 0.9 > < . > < > < >

Atentie! Pentru marcarea virgulei se foloseste punctul.

Daca valoarea introdusa depaseste domeniul admis, se afiseaza un mesaj de

avertizare si este afisata valoarea maxima permisa si mesajul:

Closest allowed value 20.00.

(Cea mai apropiata valoare permisa este 20.00.)

Should it be entered?

(Trebuie introdusa?)

<Y> / <N>