Identificarea sistemului utilizand retelele neuronale
Conform figurii 4, A
este sistemul liniar cu intrarea u si iesirea y, afectat de perturbatia v, - modelul
matematic al sistemului A (filtrul adaptive liniar
sau neliniar);
exprima
abaterea iesirii masurate a sistemului fata de iesirea
modelului la momentul k. Modelul
filtrului (estimatorului blocului de identificare)
trebuie modificat
dupa o anumita lege astfel incat
sa tinda
catre
, adica
, operatie cunoscuta sub numele de identificare
a parametrilor sistemului. Pentru aceasta, trebuie cunoscute informatii
despre perturbatia
. Daca perturbatiile sistemului sunt
stationare si necorelate cu intrarea sistemului, atunci se poate
determina modelul
al sistemului care
sa nu fie influentat de perturbatii.
Fig. 4.
Pentru identificarea
sistemelor neliniare, procedurile sunt mult mai complicate. Structura unui
astfel de sistem adaptiv neliniar este
data in figura 5; sistemul contine o reactie dupa sau dupa
Reactia este cuplata mai intai in scopul initializarii
parametrilor modelului A. Cand
parametrii lui A tind catre cei
ai lui , se trece la configuratia cu reactie dupa
Daca perturbatiile v nu depind de intrarea sistemului si sunt stationare, procesul de identificare a sistemului nu este afectat de perturbatii.
In cazul
identificarii sistemului condus A
cu retea neuronala , pe toata perioada identificarii norma
vectorului e este minimizata
prin ajustarea ponderilor
si a biasului
, adica prin operatiunea de invatare a
neuronilor retelei. Semnalul aplicat la intrare u este un semnal aleator normal distribuit, care reprezinta
abaterea marimii de intrare fata de o valoare fixa
corespunzatoare unui punct static de functionare. Pentru o
identificare cat mai fidela a sistemului A, se particularizeaza forma semnalului de intrare u prin aplatizarea fiecarui varf al
acestuia, fiecare aplatizare fiind mentinuta pe durata unui
numar fixat de perioade de esantionare; semnalul de intrare devine o
succesiune de trepte de diferite amplitudini.
Fig. 5.
Programul de simulare a
procesului de identificare este prezentat in anexa. Pentru inceput, se
construieste in Simulink un fisier pentru reteaua neuronala
"S1", in cadrul caruia se genereaza datele de intrare si
iesire sub forma unei matrice, notata in program cu "uy". Analog, se
construieste in Simulink un alt fisier "S2" pentru sistemul condus
si vectorul "y". Generarea acestui vector se face aplicand o intrare de
tip retea treapta de amplitudine
Fig. 6. S1
Fig. 7. S2
Se alege numarul de pasi de calcul
(iteratii, p=pasi), care
este egal cu numarul componentelor vectorului y, adica valorile la
meomentele respective ale iesirii sistemului condus. Se construieste
matricea P (matricea aferenta intrarilor
neuronale), de dimensiune . De asemenea, se
construieste matricea T
(matricea valorilor iesirii dorite a retelei neuronale, care
reprezinta matricea valorilor iesirii sistemului condus la momentele
de timp corespunzatoare pasilor de calcul);
fiind numarul
neuronilor de iesire, in acest exemplu
avand valoarea 1.
Instructiunea newff genereaza reteaua neuronala, construita pe baza datelor precizate mai sus; functiile de activare aferente pseudoneuronilor (neuronilor de intrare ai retelei) sunt de tip tansig, iar cele aferente neuronului de iesire sunt de tip liniar (purelin).
In cadrul programului de simulare, y1 contine valorile iesirii retelei neuronale inainte de antrenare, iar y2 contine valorile iesirii dupa antrenare. Antrenarea retelei nuronale se face prin intructiunea train, pana cand
sau pana la epuizarea numarului total de epoci de antrenare.
Prin antrenarea retelei neuronale, se obtine matricea W1 a ponderilor pseudoneuronilor si W2 - matricea (vectorul) ponderilor neuronilor din stratul ascuns. De asemenea, se obtin vectorii B1 si B2 , care contin valorile coeficientilor de polarizare (bias) pentru neuronii din stratul ascuns si respective, pentru neuronal de iesire.
Politica de confidentialitate |
![]() |
Copyright ©
2025 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |