Parame - cabluri de sarma sau franghii

Parame

SECTIUNEA 1

1. Generalitati-clasificare

Art. 59. - (1) Paramele sunt cabluri de sarma sau franghii de lungimi si grosimi diferite, formate prin rasucirea sau impletirea unor fire vegetale, sintetice sau metalice.

(2) Paramele folosite in marina, din punct de vedere al materialului din care sunt confectionate, se pot clasifica in:

a)    parame vegetale;

b)   parame metalice;

c)    parame sintetice;

d)   parame mixte.

(3) Din punct de vedere al modului de confectionare, se pot clasifica in:

a)    parame simple;

b)   parame rasucite;

c)    parame impletite.

2. Calitatile paramelor

Art. 60. - (1) Calitatea unei parame este asigurata de materia prima din care este confectionata, dar si de modul de intrebuintare si intretinere.

(2) O parama buna trebuie sa aiba urmatoarele calitati:

a)    rezistenta uniforma pe toata lungimea;

b)   sa fie flexibila;

c)    sa aiba suprafata neteda si regulata pe toata lungimea;

d)   durata mare in serviciu.

(3) In functie de material, dimensiuni si al modului de confectionare, paramele sunt folosite pentru:

a)    manevre fixe si curente;

b)   instalatia de legare la cheu;

c)    remorcaj maritim si fluvial;

d)   manipularea marfurilor si amararea lor;

e)    instalatia de ancorare a unor categorii de nave si ancorarea ambarcatiunilor;

f)    confectionarea velelor;

g)   lucrari de matelotaj,etc.

SECTIUNEA a 2-a

Parame vegetale

1.Materiale de fabricatie

Art. 61. - Paramele vegetale sunt fabricate din:

a)    "Canepa". Canepa constituie materia prima pentru majoritatea tipurilor de parama vegetale. Canepa pentru fabricarea paramelor trebuie sa fie de foarte buna calitate, cu fire lungi, sa nu contina resturi de parama veche si putrezita. Sa aiba o culoare uniforma iar umiditatea in conditii normale de temperatura sa fie de 12%. Paramele din canepa se pot folosi in stare naturala (albe) sau catranite (catranite cu gudron vegetal). Trebuie mentionat insa, ca prin catranire, paramele din canepa pierd din flexibilitate iar rezistenta scade cu 12%. Dupa un an va scade cu 15% si in continuare anual cu 7%. Din acest motiv nu se catranesc decat paramele expuse mult timp actiunii intemperiilor si apei de mare.

b)   "Manila". Paramele de manila sunt confectionate din fibrele scoartei unui bananier. La grosime egala, rezistenta lor este cu 10% mai mica decat a paramelor din canepa. Paramele de manila sunt albe, usoare si moi, fiind folosite de obicei ca parame de remorca deoarece plutesc si au elasticitate mare. Paramele de manila nu se catranesc. Daca dupa folosire sunt uscate si pastrate in locuri fara umiditate si bine aerisite se conserva bine.

c)    "In". Rezistenta paramelor de in este cu 10% mai mica decat a celor de canepa. Datorita pretului de cost ridicat, de obicei din in se fabrica numai ata de vela, saula, merlin, lusin, etc.

d)   "Iuta". Paramele de iuta de India au rezistenta egala cu a celor de canepa, dar sunt mai usoare cu 43%. Plutesc cand sunt moi, dar au viata scurta. Din iuta se fabrica de obicei ata de vela si saule.

e)    "Bumbac". Paramele din bumbac sunt tot atat de rezistente ca cele din canepa, dar sunt mai flexibile. Fiind un material scump, din bumbac se fabrica parame subtiri si saule.

f)    "Sizal". Sunt confectionate din frunzele plantelor agave, din familia cactusului. Cand sunt noi, paramele de sizal au o rezistenta egala cu paramele de manila de calitatea a doua, dar nu sunt rezistente la uzura si intemperii.

g)   "Cocos". Sunt confectionate din fibrele de sub scoarta acestui arbore. Sunt mai usoare si mai elastice decat paramele din canepa, dar la diametre egale sunt mai putin rezistente. Paramele din cocos sunt folosite la impletirea baloanelor de acostare, paete pentru astuparea gaurilor de apa, etc.

2. Fabricarea paramelor vegetale

Art. 62. - Pentru fabricarea paramelor vegetale, materia prima este supusa la mai multe operatiuni, astfel:

a)    "Bataia". Prin aceasta operatiune, materia prima este curatata de ramasite lemnoase si impuritati.

b)   "Pieptanarea". Are ca scop separarea firelor dupa lungime si indepartarea stupei. Firele de "mana intai" sunt cele mai lungi si servesc la fabricarea paramelor rezistente. Stupa obtinuta prin pieptanare, este daracita si apoi intrebuintata la calafatuit, la umplerea baloanelor de acostare, ca material de intretinere, etc.

c)    "Toarcerea". Este operatiunea prin care firele sunt rasucite de la stanga spre dreapta si in urma careia ia nastere sfilata, elementul de baza al paramei.

d)   "Catranirea" (la paramele care se catranesc). Operatiunea se face in bai de gudron vegetal la 70 C. Dupa ce au fost scoase din gudron sfilatele se storc prin presare.

e)    "Impletirea". Prin rasucire si impletire se obtin parame de diferite diametre. Trebuie insa mentionat ca rasucirile succesive care duc la fabricarea paramelor micsoreaza rezistenta acestora. Inconvenientul nu poate fi inlaturat, deoarece sfilata nu este stabila, adica tinde sa se dezrasuceasca. Rasucirea paramelor are avantajul ca le mareste elasticitatea si rezistenta la socuri.

3. Structura paramelor vegetale

Art. 63. - (1) Elementul de baza al paramei vegetale este "sfilata", care se obtine prin rasucirea spre dreapta a mai multor fire. Mai multe sfilate rasucite impreuna spre stanga, adica in sens invers sensului de rasucire al fiecarei sfilate, formeaza "suvita'.

(2) Mai multe suvite rasucite la un loc spre dreapta, adica in acelasi sens cu al sfilatelor si in sens invers cu suvita, formeaza o parama.

(3) In general o parama este formata din trei, si mai rar din patru suvite. Daca parama este confectionata din patru suvite, rasucirea acestora se face in jurul unei alte suvite numita "inima vegetala". Aceasta nu se rasuceste cu celelalte patru. Cand parama este formata prin rasucirea suvitelor spre dreapta, se spune ca este rasucita "in parama". Cand sunt rasucite spre stanga, se spune ca rasucirea este in "sart". Acest fel de rasucire este practicat numai la paramele din patru suvite cu inima vegetala. Paramele confectionate in acest fel, numai prin  rasucirea suvitelor, fie in parama, fie in sart, se numesc "lantane".

(4) Unghiul intre directia suvitei respective, al sfilatei, si axa paramei, variaza in functie de serviciul care se cere paramei. O parama mai putin rasucita este in general mai rezistenta decat alta de aceiasi circumferinta, dar rasucita mai mult. Gradul de rasucire se exprima de obicei pornind de la rasucirea sau impletirea cea mai puternica si poate fi: rasucire moale, rasucire obisnuita, rasucire tare, rasucire de velar, rasucire combinata si impletire.

(5) Paramele confectionate prin rasucirea mai multor lantane se numesc "garline".  Lantanele care intra in componenta garlinului se numesc "cordoane".

4. Intretinerea paramelor vegetale

Art. 64. - (1) Pentru a putea folosi o parama vegetala un timp cat mai indelungat, trebuie sa o intretinem si sa o folosim astfel:

a)    paramele aflate in serviciu nu se tin sub tensiune iar cele care nu sunt in serviciu se vor pastra in magazia de parame, uscata si bine ventilata;

b)   paramele ude se pun la uscat, de regula pe gratare de lemn;

c)    paramele udate cu apa de mare, inainte de a fi puse la uscat se spala cu apa dulce pentru indepartarea cristalelor de sare;

d)   curentii palancurilor si paramelor scurte aflate la post se atarna in vederea uscarii;

e)    cand nava se afla in mars, paramele se strang in colac si se pastreaza in cosuri prevazute cu gratar de lemn pe fund, pentru scurgerea apei;

f)    este interzis lucrul cu parame pe raiuri mai mici decat diametrul paramei, deoarece se rod si se depreciaza;

g)   paramele nu trebuiesc supuse la socuri si eforturi mai mari decat cele pentru care au fost calculate;

h)   se va evita trecerea paramelor peste margini taioase;

i)     pentru evitarea frecarilor, parama se va folosi corect trecandu-se prin ochiurile de bordaj, prin urechi simple sau cu somare si turnicheti. In zonele de frecare cu piesele de punte portiunile de parama aflate in contact se protejeaza prin infasurari cu tenda;

j)     capetele libere ale paramelor trebuiesc patronate corect.

(2) Este recomandat ca periodic sa fie controlata starea paramei prin aspectarea inimii cu ajutorul cavilei de matisit. Daca suvitele vecine cu inima miros a mucegai parama nu mai prezinta siguranta si se recomanda scoaterea din uz.

SECTIUNEA a 3-a

Parame sintetice

1. Materiale de fabricatie

Art. 65. - (1) Paramele sintetice, se confectioneaza din fibre de nylon, polipropilena, capron, etc.

(2) Paramele sintetice prezinta urmatoarele avantaje:

a)    sunt mai usoare si mai flexibile decat cele vegetale;

b)   plutesc, nu sunt avide de apa, nu putrezesc si au durata mare in serviciu.

(3) Paramele sintetice prezinta urmatoarele dezavantaje:

a)    la temperaturi ridicate se topesc;

b)   la temperaturi joase ingheata;

c)    sunt atacate de acizi si rugina;

d)   au dezavantajul unei elasticitati extrem de mari ceea ce recomanda intrebuintarea cu grija a paramei la manevre.

(4) Paramele sintetice sunt utilizate pentru legare, remorcaje, pentru saule de pavilion, executarea diferitelor lucrari de matelotaj, etc.

2. Fabricarea paramelor sintetice

Art. 66. - Pentru fabricarea paramelor sintetice, materia prima este supusa la mai multe operatiuni astfel:

a)    prin tragerea materiei prime este obtinuta fibra, elementul de baza al paramei sintetice;

b)   "Toarcerea". Este operatiunea prin care fibrele sunt rasucite de la stanga spre dreapta si in urma careia ia nastere sfilata;

c)    "Impletirea". Prin rasucire si impletire se obtin parame de diferite diametre.

3. Structura paramelor sintetice

Art. 67. - (1) Prin rasucirea spre dreapta a mai multor fibre se obtine "sfilata" iar prin rasucirea impreuna spre stanga a mai multor sfilate se formeaza "suvita".

(2) Mai multe suvite rasucite la un loc spre dreapta, adica in acelasi sens cu al sfilatelor si in sens invers cu suvita, formeaza o parama.

(3) Paramele sintetice sunt formate din trei si patru suvite, rasucirea celor din patru facandu-se in jurul unei inimi sintetice.

(4) Paramele formate prin rasucirea a patru suvite in jurul unei inimi se numesc "lantane" iar cele formate prin rasucirea mai multor lantane, "garline".

(5) Lantanele care intra in componenta garlinului se numesc "cordoane".

(6) In functie de destinatie si grosime, paramele sintetice poarta denumiri asemanatoare paramelor vegetale.

4. Intretinerea paramelor sintetice

Art. 68. - (1) Paramele sintetice fiind prea elastice nu se utilizeaza ca manevre curente ale instalatiilor de ridicare si manipulare a marfurilor sau la garnisirea palancurilor gruielor de barca. Ca parame de manevra, se folosesc cu luarea masurilor de siguranta pentru membrii echipajului care executa manevra.

(2) Paramele sintetice se intretin si se pastreaza astfel:

a)    paramele sintetice trebuiesc  ferite de acizi si rugina;

b)   dupa utilizare paramele udate cu apa de mare se vor spala cu apa dulce;

c)    toate tipurile de parame sintetice trebuiesc ferite de flacari si temperaturi inalte;

d)   paramele sintetice aflate in serviciu se vor proteja prin bandajare in zonele de contact direct cu metalul, spre a inlatura uzura prin frecare;

e)    conservarea paramelor sintetice se va face in locuri ferite de soare si fara umiditate.

(3) Atat paramele vegetale cat si cele sintetice uzate pot fi despletite iar componentele lor pot fi folosite in alte scopuri.

5. Imbinarea paramelor vegetale si sintetice.

Art. 69. - (1) Rezistenta imbinarilor paramelor vegetale nu trebuie sa fie mai mica de 90% din rezistenta paramelor propriu-zise iar la paramele din fibre sintetice de cel putin 95%.

(2) Imbinarile paramelor vegetale si ale paramelor din fibre sintetice trebuie sa fie executate exclusiv prin matisire.

SECTIUNEA a 4- a

Parame metalice

1. Materiale de fabricatie

Art. 70. - (1) Paramele  metalice sunt denumite in mod curent sarme sau cabluri si sunt confectionate dintr-un numar oarecare de fire din sarma de otel zincat, aluminiu, bronz, arama si alama de diferite dimensiuni. Aceste fire sunt continui pe toata lungimea paramei si au grosimea de 0,2-0,6 mm.

(2) Paramele metalice cu fire din fier sau otel sunt zincate pentru a prelungi durata in serviciu a paramei, zincarea protejand firul impotriva ruginii. Exista totusi inconvenientul ca prin zincare rezistenta firelor din compunerea paramei scade cu 2-10%.

(3) Paramele metalice din metale nemagnetice (bronz, aluminiu, alama, arama, etc.) sunt folosite de regula in apropierea compasului magnetic.

2. Fabricarea paramelor metalice

Art. 71. - (1) Firul paramei metalice se obtine prin laminarea materiei prime. Prin rasucirea firelor in jurul unor inimi vegetale se obtin parame de diametre diferite.

(2) Inimile vegetale sunt imbibate in ulei mineral pentru a proteja sarma contra ruginii si a o proteja de deformari in cazul tractiunii. Totodata constituie un suport maleabil in care vitele isi pastreaza pozitia reciproca normala pe timpul utilizarii si ajuta la o rasucire perfecta atunci cand se produc flexiuni si intinderi.

(3) Prin ungere se micsoreaza frecarea dintre fire, prelungindu-se astfel viata paramei.

3. Structura paramelor metalice

Art. 72. - (1) Firul obtinut prin laminare constituie elementul de baza al paramei metalice. Prin rasucirea a 7, 12, 19, 24, 30, 37 sau 61 de fire metalice spre dreapta prin flexiune fara torsiune se obtine vita sau toronul.

(2) Parama metalica (lantana) se obtine prin rasucirea mai multor vite (de regula sase) in jurul unei inimi vegetale.

(3) Garlinul metalic se obtine prin rasucirea sau impletirea mai multor lantane  (de regula 6) in jurul unei inimi vegetale. Lantanele care intra in compunerea garlinlui se numesc cordoane.

4. Denumirea paramelor metalice

Art. 73. - (1) Scrierea prescurtata a caracteristicilor unei parame metalice se face intrebuintand indicativul cifric. Acest indicativ consta dintr-un produs de doi factori in care primul indica numarul de vite, iar al doilea numarul de fire care intra in compunerea unei vite. De exemplu 6x12 ; 6x24 ; 6x37, etc.

(2) Atunci cand parama metalica are inima vegetala indicativul ei se va scrie in felul urmator: 6x37+1, ceea ce reprezinta:

a)    6 vite; 

b)   37 fire in fiecare vita;

c)    1 inima vegetala.

Paramele metalice confectionate astfel si utilizate in marina pot fi de mai multe feluri.

(3) "Parame rigide" a caror vite au un numar relativ mic de fire, dar groase si rasucite in jurul unei inimi de sarma sau a unei inimi vegetale. Pot fi de tipul:

a)    6x7+1 adica sase vite a sapte fire rasucite spre dreapta in jurul unei inimi vegetale;

Acest tip de parama se utilizeaza la bordul navelor pentru confectionarea manevrelor fixe (sarturi, straiuri, pataratine);

b)   6x19+1, adica sase vite a nouasprezece fire dispuse pe doua straturi a cate 12 si respectiv sase fire si un fir ca inima centrala. Acest tip se intrebuinteaza pentru confectionarea balansinelor la bigi, instalatii pentru serviciul ambarcatiunilor precum si la confectionarea labelor de gasca.

(4) "Parame flexibile", care au vitele formate din fire de diametru mijlociu rasucite in jurul unei inimi de sectiune relativ mare din canepa sau iuta. Vitele la randul lor sunt rasucite in jurul unei inimi din canepa sau iuta cu diametru si mai mare. Acest tip de parama are flexibilitate mare dar rezistenta scazuta in comparatie cu paramele rigide. Paramele flexibile sunt folosite ca manevre curente sau ca parame de legare si remorcaj. Pot fi de tipul:

a)    6x12+1, adica sase vite a douasprezece fire asezate circular in jurul unei inimi vegetale. La randul lor vitele sunt asezate in jurul unei inimi vegetale centrale.

Aceasta parama flexibila este utilizata la instalatia de incarcare-descarcare, la instalatia pentru serviciul ambarcatiunilor, ca balansine si manevre curente;

b)   6x24+1, se compune dintr-o inima vegetala pe care sunt infasurate sase vite compuse dintr-o inima vegetala si douazeci si patru fire de sarma grupate in doua straturi. Pe primul strat sunt noua fire iar pe al doilea strat cincisprezece fire;

c)    6x30+1, se compune dintr-o inima vegetala si treizeci fire grupate in doua straturi. Primul strat are douasprezece si al doilea optsprezece fire;

(5) "Parame foarte flexibile", sunt parame la care vitele sunt formate dintr-un numar mare de fire de diametru mic. Firele sunt laminate din otel din cea mai buna calitate. La randul lor vitele sunt rasucite in jurul unei inimi vegetale. Pot fi de tipul:

a)    6x37+1, in trei straturi de 18-12-6-1. Aceste parame sunt foarte practice deoarece 50% din fire se afla in straturile interioare ferite de actiunea agentilor externi. Acest tip de parama este intrebuintat la legarea navelor, curenti pentru palancuri, etc.

b)   "Garlinul metalic",  este format din sase parame a cate sapte suvite fiecare cu inimi vegetale. Garlinul metalic este folosit ca legatura fixa a navelor dar si unele remorcaje de lunga durata.

Art. 74. - Parame metalice speciale. Acestea sunt:

a)    "Parama metalica cu rasucire "LANG", are vitele rasucite in aceiasi directie cu firele de sarma componente. Acest tip de parama confera o mare flexibilitate dar trebuie sa aiba ambele capete prinse intr-o armatura metalica pentru a impiedica dezrasucirea;

b)   "Parama metalica nerotativa", are vitele aranjate astfel incat nu se rotesc sub sarcina. Vitele exterioare sunt asemanatoare cu rasucirea LANG, dar firele si vitele sunt mult mai mici ca dimensiuni iar vitele interioare sunt astfel aranjate incat tendinta paramei de a se roti sub sarcina este redusa la minim.

Aceasta parama este foarte flexibila si totodata rezistenta, fiind folosita la garnisirea palancurilor instalatiilor de incarcare-descarcare, unde rezistenta si nedezrasucirea sunt esentiale. Datorita faptului ca este foarte flexibila se pot produce incolaciri si de aceea trebuie manuita cu atentie;

c)    "Parama dintr-o singura vita ", este formata din sapte sau nouasprezece fire de sarma moale, zincata. Aceste parame au grosimi de 4, 6, 10, 12 si 14 mm pe circumferinta;

d)   "Parama bandajata", este confectionata din sapte vite bandajate cu o banda de otel. Vitele au pana la patruzeci si opt de fire ce se rotesc in jurul unei inimi vegetale. Acest tip de parama intra in categoria paramelor rigide si este folosita la lucrari deosebite sub apa si la lucrari de ramfluare;

e)    "Parama de balustrada", este o parama metalica infasurata in plastic si este formata din sapte vite, fiecare din ele continand sapte fire din aluminiu. Sase vite sunt rasucite spre dreapta in jurul vitei a saptea iar intreaga parama metalica este acoperita cu un strat gros de plastic. Parama metalica si zona de capat sunt etanse, intregul ansamblu fiind testat la o sarcina de ¾ tone. Este utilizata exclusiv la confectionarea balustrazilor;

f)    "Parama plasticizata", este o parama metalica formata din sapte fire groase nerasucite peste care se aplica prin turnare un strat gros de plastic. Este intrebuintata la confectionarea manevrelor fixe ale navelor de dimensiuni mici ( pentru agrement) si la ambarcatiunile cu vele;

g) "Parama metalica dintata", este tipul standard folosit pentru dragajul minelor. Este formata din patru vite cu inima de canepa. La fiecare vita se impletesc doua sarme simple rasucite impreuna. Aceasta impletitura formeaza pe suprafata sarmei o serie de muchii dintate care ii asigura calitati deosebite la frecare si taiere. Rasucirea poate fi stanga sau dreapta;

h)   "Parama mixta", este formata din sase vite asezate in jurul unei inimi vegetale. Vitele sunt formate din trei parame vegetale si trei sarme asezate in jurul unei inimi vegetale;

i)     "Merlinul metalic" este de 1x7 si 1x9 folosit pentru diferite legaturi si infasurari, patronari, de asemenea pentru actionarea telegrafului masinii, sirene, etc.

5. Rezistenta si masurarea paramelor metalice

Art. 75. - (1) Rezistenta paramelor metalice este proportionala in anumite limite cu numarul firelor ce o compun. Rezistenta trebuie considerata cel mult 33% din rezistenta de rupere.

(2) Incercarile rezistentei paramei trebuie sa confirme:

a)    calitatea generala a paramei finite;

b)   sarcina de rupere;

c)    elasticitatea sarmelor;

d)   rezistenta si grosimea acoperirii cu zinc.

(3) Masurarea diametrului paramei trebuie sa se faca pe o parama nesolicitata, cu ajutorul sublerului, perpendicular pe axa paramei, la o distanta de cel putin 10 m de la capat, pe cat posibil in doua directii perpendiculare una pe alta.

(4) Pentru paramele cu numar par de toroane exterioare, masurarea se face la fiecare al treilea, iar la cele cu numar impar de toroane exterioare, la fiecare al doilea toron si spatiu opus acestora. Pentru paramele din sapte toroane, la marimile masurate trebuie sa se adauge 4%, iar pentru paramele din cinci toroane 6% din diametrul masurat.

6. Intretinerea paramelor metalice

Art. 76. - (1) In conditii normale paramele metalice nu ruginesc decat dupa distrugerea stratului de zinc ce le acopera. Pentru prevenirea acestui lucru paramele metalice se ung cu un amestec special cu urmatorul continut:

a)    ulei de in fiert;

b)   rasina uscata;

c)    ceara curata;

d)   seu alb curat.

(2) Amestecul se prepara prin fierbere timp de cinci ore la 180 C. Acest amestec trebuie sa se prepare cu atentie deoarece poate deveni inflamabil. In locul acestui amestec se poate folosi numai ulei de in fiert si in ultima instanta vaselina.

(3) O parama care nu este intrebuintata mult timp se unge cu petrol sau cu lubrifiant greu la care se adauga putin grafit. Daca lubrifiantul este prea vascos se foloseste cald.

(4) In situatia in care parama trebuie sa ramana mai mult timp sub apa cea mai buna protectie o constituie un amestec de gudron mineral si var stins in parti egale. Amestecul se fierbe bine si se foloseste cald, saturand sarma.

(5) Inainte de a fi unse si puse la pastrare (conservare) paramele care au lucrat in apa sarata trebuiesc spalate cu apa dulce.

(6) In toate situatiile, lubrifiantul folosit pentru ungere trebuie sa fie suficient de subtire pentru a patrunde intre toate sarmele.

(7) La fiecare trei luni sarmele trebuiesc controlate si daca prezinta urme de rugina ele trebuiesc curatate cu peria de sarma si apoi unse cu ulei de in fiert. Daca dupa periere se observa urme de rugina, pentru a verifica daca sarma mai este buna se indoaie pe genunchi in punctul respectiv. Daca se rup fire, sarma nu mai este buna de folosire.

7. Imbinarea paramelor metalice

Art. 77. - (1) Pentru imbinarea paramelor metalice se admite matisirea si utilizarea mansoanelor presate.

(2) Matisirea se va executa de catre specialisti pe baza standardelor in vigoare cu mentiunea ca nu se va admite folosirea matiselii scurte pentru paramele supuse la incercari.

(3) Materialul mansoanelor presate trebuie sa fie suficient de rezistent si prelucrabil in zona superioara limitei de curgere, rezistente la coroziune si sa nu corodeze parama.

8. Durata de functionare a paramelor metalice

Art. 78. - (1) O parama metalica poate indica efectele suprasolicitarii la aparitia elongatiei prin reducerea diametrului.

(2) Durata de functionare a unei parame folosita pentru ridicare, va fi redusa daca se folosesc raiuri incorecte. Canelura raiului trebuie sa se potriveasca si sa sprijine parama atunci cand se infasoara pe el, altfel va creste frecarea interna si uzura externa a paramei.

(3) Figura indica un rai cu o canelura prea ingusta care face ca parama sa fie sprijinita, sarmele suvitelor fiind supuse unei uzuri mari datorita frecarii intre parama si partile laterale ale santului.

(4) Canalul unui rai ales corect trebuie sa aiba forma in sectiune transversala a arcului real de cerc pe o distanta egala cu 1/3 din circumferinta paramei, iar raza canalului trebuie sa fie intre 5-10% mai mare decat raza specificata a paramei .

(5) In vederea maririi duratei de folosire a paramei raiurile peste care trec paramele metalice trebuiesc verificate periodic.

(6) Uzura unei parame care este infasurata pe rai depinde mai mult de viteza de actiune decat de greutatea ridicata.

(7) Netezirea exterioara a unor sarme datorita frecarii se poate constata cu usurinta datorita aspectului lucios si lustruit pe portiunea netezirii.

(8) O parama metalica supusa gerului puternic isi pierde flexibilitatea. Acest efect nu este permanent iar parama isi va recastiga calitatile la temperatura normala.

(9) Paramele de sarma si cele mixte trebuie sa fie prevazute pe intreaga lor lungime cu un fir colorat indicand rezistenta la rupere. Culoarea firelor indicand rezistenta la rupere este:

a)    pentru Rm = 1108 N/mm² - fara fir colorat;

b)   pentru Rm = 1370 N/mm² - neagra;

c)    pentru Rm = 1570 N/mm² - rosie;

d)   pentru Rm = 1770 N/mm² - verde.

Materialul si culoarea firelor distinctive trebuie sa se pastreze neschimbate pana la sfarsitul duratei de serviciu a paramei.

SECTIUNEA a 5-a

Manuirea paramelor

1. Manuirea paramelor vegetale

Art. 79. - (1) Manuirea paramelor incepe cu desfasurarea lor din baloturi sau colaci. Desfasurarea paramei de pe colac se face tinand seama de sensul de desfasurare al paramei. Pentru desfasurarea paramelor vegetale rasucite la stanga, acestea se vor desfasura spre dreapta, iar cele rasucite la dreapta se vor desfasura spre stanga.

(2) Paramele vegetale se desfasoara folosind unul din urmatoarele procedee:

a)    se desface ambalajul si se gaseste unul din capete; se constata sensul de rasucire al paramei; daca acesta este spre dreapta se aseaza colacul cu capatul care permite desfasurarea spre stanga, in sus. In continuare, desfasurarea paramei se face normal, fara incolaciri;

b)   se aseaza colacul culcat, se cauta capatul interior, se introduce prin golul din mijlocul colacului si se incepe desfasurarea;

c)    se aseaza colacul pe un stativ confectionat din doua scanduri puse in cruce. Acesta este suspendat cu ajutorul unei sarme care trece prin golul din mijlocul colacului de un carlig si in continuare incepe desfasurarea invartind colacul.

(3) Paramele vegetale noi, inainte de a fi folosite la lucrarile de la bord se intind cu scopul de a indeparta surplus de elasticitate.

(4) Toate paramele care urmeaza a fi folosite ca legaturi de acostare a navei vor fi pregatite cu gase la capete, iar cele care se folosesc ca intermediare sau la alte lucrari se vor patrona la capete pentru a nu se desface.

2. Manuirea paramelor metalice

Art. 80. - (1) Colacii de parama metalica, daca nu sunt prea mari, se pot desfasura prin rotire de-a lungul puntii. Desfasurarea colacilor (tamburelor) de parama metalica mari se face folosind unul din urmatoarele procedee:

a)    se aseaza pe o platforma turnanta, avand un ax vertical care trece prin interiorul tamburului. La parte superioara se fixeaza doua scanduri incrucisate cu rolul de a nu permite paramei metalice sa sara afara dupa taierea legaturilor. Asezarea pe platforma se face in asa fel ca la partea superioara sa se gaseasca capatul liber al paramei, cel care se desface. In continuare se incepe desfasurarea tragand de capatul paramei metalice si rotind platforma;

b)   colacii de pe tambure mari se desfasoara prin asezarea lor pe un ax orizontal fixat fie pe un ax orizontal, fie suspendat intr-un carlig;

c)    colacii sunt desfasurati de doi marinari - unul scoate de pe tambur pe deasupra cate o volta, in sens invers miscarii acelor unui ceasornic, iar al doilea o incolaceste in sensul miscarii acelor de ceasornic.

SECTIUNEA a 6-a

Lucrari de matelotaj

Art. 83. - Toate lucrarile ce se executa cu parame vegetale, sintetice sau metalice pentru a le putea folosi in conditii corespunzatoare, sau executarea anumitor obiecte de uz gospodaresc pentru viata la bord sunt cuprinse in lucrarile de matelotaj.

Art. 84. - In practica marinareasca lucrarile de matelotaj constau din patronari de parame, matiseli, legaturi ale unor parame sau diverse obiecte si impletituri.

Art. 85. - (1) Patronarile constau din infasurarea cu ata de vela, merlin, sarma, sau saule, a capetelor de parama, in scopul de a impiedica destramarea lor.

(2) Patronarile pot fi:

a)      patronare cu cap petrecut;

b)      patronare portugheza;

c)      patronare cu nod lat;

d)     patronarea unei parame metalice;

e)      patronare de velar.

Art. 86. - Nucile sunt noduri executate prin impletirea sfilatelor, suvitelor sau vitelor de la capatul unei parame, care nu se patroneaza, sau de-a lungul unei parame si se folosesc la: capetele curentilor de barca si ale paramelor de balustrada, bratele de manevra ale gruielor, capatul de toarta a ghiordelului, paramele care folosesc ca atarnatori de grui sau de tangon.

Art. 87. - (1) Legaturile in practica marinareasca pot fi de tipul celor cu care nava este legata in diferita pozitii atunci cand aceasta se afla acostata, sau de tipul celor care constau in prinderea cu ajutorul unei parame subtiri a doua parame mai groase, a unei parame pe un scondru, a doi scondrii sau arbori.

(2) Legaturile pot fi:

Legaturi: 1 - incrucisata; 2 - de gat; 3 - de matisor; 4 - gatuita; 5 - lata cu traversa; 6 - in cruce; 7 - traversa; 8 - portugheza cu volte calarete; 9 - portugheza cu volte incrucisate; 10 - rotunda; 11 - in diagonala; 12 - dreapta; 13 - lata; 14 - pentru arbori; 15 - de sart.

Art. 88. - Matiselile sunt operatiuni ce se executa pentru impreunarea paramelor prin impletirea sfilatelor, suvitelor, a vitelor, sau chiar a saulelor sau paramelor intre ele, fara nod sau alte elemente straine. Matisirea este o operatie definitiva, spre deosebire de noduri care se fac si se desfac dupa nevoie, ea trebuie sa ofere cel putin tot atata siguranta cat ofera parama respectiva in portiunea nematisata.

Art. 89. - Pentru executarea lucrarilor de matisire sun necesare anumite scule speciale: cavila de matisit din lemn pentru paramele vegetale sau sintetice si metalica pentru paramele metalice, ciocan de lemn, mai de matisit pentru infasurari, menghina de matisit, cutit de gabier, ac si ata de vele, guardaman (manusa cu dispozitiv pentru impins acul).

Art. 90. - Matiselile pot fi:

1-matiseala scurta; 2-gasa din parama cu trei sfilate; 3-gasa din parama cu patru sfilate; 4-gasa din parama metalica; 5-gasa de biga; 6-gasa de parama groasa; 7-gasa de parama sintetica; 8-gasa de saula englezeasca vegetala; 9-gasa de saula englezeasca sintetica cusuta; 10-gasa de saula englezeasca sintetica patronata; 11-gasa englezeasca de parama vegetala (ochi de velar); 12- matiseala de grandee de vela; 13-matisela subtiata; 14-gasa englezeasca de parama metalica impletita (ochi de salvare); 15-gasa de parama metalica cu pastila.