ÎNTRODUCERE

Sistemul electroenergetic este ansamblul instalatiilor utilizate pentru producerea, transformarea (conversia), transportul si distributia energiei electrice legate printr-un proces comun de functionare.

În componenta sistemului electroenergetic intra centralele electrice:

centralele termoelectrice;

centrale nuclearo-electrice;

centrale hidroelectrice;

centrale elctrice cu termoficare;

statii de transformare, statii de distributie, linii electrice de transport ale retelei electrice.

Sistemul de alimentare cu energie electrica a intreprinderilor industriale se creaza pentru a alimenta cu energie electrica receptoarele electrice din incinta interprinderii. Prin receptor electric se intelege dispozitivul care transforma energia electrica in alta forma de energie (exemplu: motoare elctrice, cuptoare elctrice, corp iluminat, aparat de sudare etc). Acest sistem, de alimentare cu energie electrica a intreprinderii, este intermediar intre sistemul electroenergetic dintr-o parte si sistemul tehnologic al intreprinderii din alta parte. Aceste 3 sisteme sint incadrate intr-un proces unic de producere, transportare, transformare si consum al energiei electrice.

Schema de principiu mult simplificata a unui sistem de alimentare cu energie electrica a intreprinderii este complicata deoarece poate sa contina sute de receptoare electrice, sute de dulapuri de distributie, zeci de instalatii de distributie ID- 10 kV. În cazul cind puterea instalata a intreprinderii este relativ mica si distanta de la statia sistemului electroenergetic nu este mare este posibila alimentarea la tensiunea 10kV. În acest caz pe teritoriul intreprinderii se construieste un punc central de alimentare (PCA) de la care se efectueaza distribuirea energiei electrice in interiorul intreprinderii. În cazul cind intreprinderea are propria centrala electrica, atunci rolul de punct central de alimentare il joaca instalatia de distributie a centralei electrice liniile de alimentare se transforma in linii de legatura cu sistemul electroenergetic. La intreprinderile cu puterile relativ mari racordarea la sistemul electroenergetic se efectueaza la tensiunea 35-110-220 kV. Atunci la intreprindere exista statie principala coboritoare (SPC) pentru alimentarea unor grupe de receptoare electrice de 10 kV si a posturilor de transformare. Receptoarele electrice de 10 kV se pot alimenta direct de la SPC sau PCA. În sectii se amplaseaza posturile de transformatoare cu ID-0,4kV. Unele receptoare electrice se alimenteaza de la aceste ID, altele de la dulapurile de putere sau de la conductoare-bare.

Pe masura ce creste consumul de energie electrica, se modernizeaza si se modifica sistemul de AEE a intreprinderilor. În el se includ retelele de tensiune inalta, retelele de distributie, iar in unele cazuri si CET de la intreprinderi. Apare necesitatea automatizarii sistemului de AEE a intreprinderilor si a proceselor tehnologice, utilizarii sistemului de dispecerat si telemecanica (cu telesemnalizare si telecomanda).

Toate masinile -unelte in prezent sint antrenate de motoare electrice. Pentru actionarea motoarelor se foloseste energia electrica. Energia electrica trebuie sa fie de calitate, iar principalii indicatori ce caracterizeaza calitatea ei sint: stabilitatea frecventei si tensiunii, nesoidolitatea tensiunii si curentului, simetria tensiunilor. De calitate energiei electrice depinde in mare masura, efecienta procesului de producere a intrprinderii.

Sarcina principala de optimizare a sistemului de AEE a intreprinderilor industriale, pe linga cele enumerate mai sus, include si alegerea sectiunilor conductoarelor si cablurilor, a metodelor de compensare a dificitului de putere reactiva, automatizarii, sistemului de dispecer etc.

Deci, problema pusa in fata este de a alimenta cu energie electrica combinatul de carne din Orhei.

1. PARTEA ELECTROTEHNICA

1.1. Descrierea procesului tehnologic al intreprinderii

Combinatul include in sine depozite frigoriferice cu congelatoare, blocul principal de producere a mezelului, sectia de conserve din carne, si alte sectii de prelucrare a produselor.

Întreprinderea din punct de vedere energetic este alimentata cu gaz natural, energie electrica, pacura in caz de intrerupere a alimentarii cu gaz .

Gazul natural este utilizat pentru producere aburului in procese tehnologice, care este folosit si pentru incalzirea incaperilor, prepararea apei calde.

Energia electrica este utilizata pentru alimentarea receptorilor electrici in instalatiile frigorifice, pentru producerea aerului comprimat, iluminat, necesitati tehnologice, etc.

Apa este pompata din fintina arteziana de la o adincime de 100 m cu pompe de putere in rezervoare apoi consumata in mod direct cu exclusivitatea tratarii chimice. Se utilizeaza ca apa menajera la spalare, incalzire si alte necesitati tehnologice.

Pacura se utilizeaza in calitate de combustibil de rezerva pentru cazanele de abur.

1.2 Caracteristica sectiilor

Sectia de mezeluri - aici are loc dezosarea carnii, maruntirea cu masini de tocat carne, amestecarea cu spete, aromatizarea si prepararea farsului, farsul este dat in pompa si se gateste mezelul, aici are loc tot procesul de producere a mezelului, fierbere, afumare dupa care mezelul este transportat in frigider la pastrare. Deconectarea energiei duce la stoparea procesului de producere, o deconectare mai indelungata duce la daune mari si materia poate fi pierduta astfel poate duce la pagube mari .

Sectia de conserve - partea principala o detin presurile automate de formare a bancilor din tabla. Tot procesul este automatizat sint doua stampuri unde se fac capacele. Dupa care sint prelucrate cu abur, apoi sint umplute cu carne si trec la strungul de conservat si sint transportate la baia de apa fierbinte si apoi sint incarcate in autoclav si se dau in procesul de fierbere, dupa fierbere bancile se spala cu apa rece si se dau la pastrare pe un termen de doua saptamani. Dupa aceasta perioada se face controlul calitatii si se pun etichetile de calitate a producatorului. Deconectarea energiei electrice duce la stoparea procesului de producere datorita automatizarii.

Sectia frigoriferica are un volum destul de mare aproximativ de 2000 t echivalent cu 7000 kW si lucreaza cu trei temperaturi :

-12⁰C - pentru pastrare pina la o saptamina

-28⁰C - pentru pastrare de la 3-6 luni

-40⁰C - pastrarea pina la 1 an

Sectia de compresoare. În sectia de compresoare a combinatului se gasesc patru compresoare de aer cu cite doua compresoare fiecare tip. Compresoare cu ventil si compresoare cu pistoane de tip AA-260 cu motor cu P=290 kW. La deconectarea energiei se opresc compresoare daca este o deconectare pe o perioada mai mare poate duce la dezghetarea carnii si la stricarea productiei.

Instalatiile frigoriferice sint amplasate in centrul intreprinderii si deasemenea prin sectiile de producere. Ca agent frigorific este amoniacul, temperatura in camerele frigiderului este mentinuta automat, in fiecare din instalatiile frigorifice sint instalate indicatoare de temperatura, compresoarele sint conectate pereche automat in dependenta de sarcina. La deconectarea energiei nu duce nici la o dauna asa cum frigiderul nu consuma energie electrica, consumul ii revine sectiei de compresoare.

Magazin en-gros. Aici se livreaza productie en-gros, deconectarea energiei poate duce la ne livrarea productiei, pot aparea chiar si daune materiale considerabile de exemplu frigiderele instalate aici daca pierd alimentarea.

Depozit de materiale de constructie, aici sint depozitate materialele de constructie necesare pentru reparatie pe teritoriul combinatului. Deconectarea energiei electrice nu aduce daune combinatului.

Boxuri, aici se afla masinile si autocarele combinatului, deconectarea energiei electrice nu aduce daune intreprinderii.

Spalatoria, aici se spala hainele lucratorilor pentru ca este pericol de bacterii, de aceea halatele sunt schimbate in fiecare zi. Deconectarea energiei electrice poate duce la stoparea procesului de producere, aceasta este conform normativelor dar in realitate aceste reguli sint adesea incalcate.

Caracteristica generala a sectiilor poate fi prezentata in forma de tabelul 1.1

Tabelul 1.1  Caracteristica sectiilor

Continuare le tabelul 1.1

1.3. Calculul sarcinilor electrice

Sarcinile electrice de calcul a intreprinderilor industriale a sectiilor sau a diferitor noduri de sarcina pot fi determinate prin diferite metode. Determinarea corecta a sarcinii este pusa la baza proiectarii sistemului de alimentare cu energie electrica. Sarcina caracterizeaza consumul de energie electrica a receptorului electric, grupuri de receptoare electrice a sectiilor si intreprinderilor.

1.3.1. Determinarea sarcinilor electrice a sectiei mezeluri

Sarcinile electrice de calcul al sectiei se recomanda de determinat prin metoda coeficientului de maxim. Conform acestei metode numarul de receptoare electrice se impart in grupe teritorial, fiecare grupa se va alimenta de la un punct de distributie comun: dulap de putere, conductor-bara. Acestea se vor numi noduri. Pentru fiecare nod se determina numarul de receptoare n, puterea nominala, regimul de functionare. Conform regimului de functionare receptoarele electrice se impart in grupe.

Un nod poate contine mai multe grupe.Pentru fiecare nod se determina coeficientul de utilizare a puterii active:

, (1.1)

unde, - puterile medii a receptoarelor electrice corespunzatoare nodului dat, ;

- coeficientul de utilizare a puterii active corespunzator receptorului electric "i";

- puterea nominala a receptorului "i", kW.

Exemplu: pentru nodul 5.

;

În continuare se determina,pentru fiecare grupa de receptoare electrice, puterile medii.

; (1.2)

;

Se determina numarul echivalent de receptoare electrice:

,  (1.3)

;

Cunoscind si din [3, fig.2.4, pag. 27] se alege coeficientul de maxim ;

Deci:;

Se determina puterea de calcul activa de calcul:

;

Puterea reactiva de calcul se determina din doua conditii:

a)     - pentru ;

b)     - pentru ;

;

Deci, ;

Se determina puterea de calcul aparenta:

;

Datele initiale pentru calculul sarcinilor electrice a SRM si rezultatele calculului sint prezentate in Anexa 1, respectiv Anexa 2 .

Calculul se efectueaza la calculator cu ajutorul programului special.

. Determinarea sarcinilor electrice a celorlalte sectii si a intreprinderii in general

Sarcinile electrice de calcul al intreprinderii se recomanda de determinat prin metoda coeficientului de cerere. Pentru aceasta e nevoie de a cunoaste puterile instalate ale tuturor sectiilor si coeficientul de cerere care se afla din indrumare 4, pag.7-10; 6, pag. 3-6

Se determina puterea de calcul conform relatiei:

(1.4)

unde, este coeficientul de cerere a puterii active;

- puterea nominala sau instalata, kW.

Exemplu: pentru sectia 1

Se determina puterea de calcul pentru iluminatul electric conform relatiei:

(1.5)

unde, - este aria suprafetei sectiei corespunzatoare,

- sarcina specifica pentru iluminatul electric al sectiei,

- coeficientul de cerere a sarcinilor de iluminat electric;

Puterea reactiva de calcul se determina conform relatiei:

(1.6)

Datele initiale pentru calculul sarcinilor electrice a intreprinderii si rezultatele calculului sint prezentate in Anexa 3, respectiv Anexa 4.

1.4 Alegerea tensiunii, schemei si a parametrilor sistemului de alimentare exterioara

Alegerea tensiunii consta in determinarea unei asa valori a tensiunii care ar satisface toate cerintele tehnice in ceea ce priveste perspectiva de extindere a intreprinderii. Aceasta tensiune trebuie sa corespunda pierderilor de putere si tensiune.

De tensiune depind parametrii liniilor de legatura cu sistemul electroenergetic national (SEN), caracteristicile aparatajului de comutatie si ale echipamentului din statiile de racord si deci ,valoarea investitiilor, a pierderilor de energie. Alegerea tensiunii de alimentare a retelei electrice de distributie depinde de puterea consumata de uzina, de indepartarea de la sursa de alimentare.

Valoarea aproximativa a tensiunii de alimentare se determina utilizind mai multe relatii din [3, pag.183].

relatia lui Still (SUA):

, (1.7)

relatia lui Nicogosov(Rusia):

; (1.8)

relatia din Germania

; (1.9)

unde, l este distanta de la sursa de alimentare pina la uzina, l=4 km;

P- puterea de calcul la barele de tensiune inalta a SPC, conform rezultatelor de la calculator, P=6,117 MW;

Deci:

;

sau

;

sau

Astfel se vor compara 2 variante:

Varianta I:;

Varianta II:;

Schemele variantelor de racordare a intreprinderii la S.E.E. sint prezentate in

fig. 1.1. si 1.2.

Fig.1.1. Prima varianta de racordare a intreprinderii la S.E.E.

Fig.1.2. A doua varianta de racordare a intreprinderii la S.E.E.

Schemele prezentate mai sus, au grad de fiabilitate diferit. Pentru fiecare varianta se va determina prejudiciul cauzat de intreruperea alimentarii cu energie electrica:

, (1.10)

unde $/kW·h;

W- energia electrica nelivrata din cauza intreruperilor in alimentarea cu energie electrica, kW·h,

, (1.11)

in care este coeficientul de limitare dupa putere, ;

- puterea de calcul, ;

- puterea de calcul in regim de avarie, ;

- densitatea curbei lunare de sarcina, ;

- coeficientul de aplatizare a curbei de sarcina zilnice, ;

H- probabilitatea totala de intrerupere in alimentarea cu energie electrica,;

,

- timpul de restabilire a alimentarii cu energie electrica, ani, se alege din

tab.5.1. 14, p.91

- valoarea medie specifica a capacitatii de deteriorare, 1/an, se alege din

tab.5.1. 14, p.91

Varianta I : .

În caz de deconectarea unei linii transformatorul ramas in functiune asigura toata sarcina intrepriinderii si deci nu avem daune.

Se determina curentul in LEA-35kV, conform relatiei de mai jos:

, (1.12)

unde, este puterea de calcul la barele de inalta tensiune a SPC, (vezi Anexa 4.);

n- numarul de linii ce vin la SPC, n=

- tensiunea nominala,

Deci:

;

Se determina sectiunea conductorului conform criteriului densitatii economice a curentului:

, (1.13)

unde, este densitatea economica a curentului,se alege din [2,tab.4.5],

.

Deci din [5,tab.7.38], se va alege conductor din aluminiu de tip. AC- 70/11, avind curentul admisibil: si parametrii:

În regim de avarie se obtine urmatorul curent intr-o linie:

Se determina pierderile de tensiune in LEA in regim normal si in regim de avarie.

, (1.14)

unde: R- este rezistenta liniei, ;

X- reactanta liniei, ;

P- puterea de calcul activa la barele de inalta tensiune a SPC, P 6119 kW;

Q- puterea de calcul reactiva la barele de inalta tensiune a SPC,Q 1713 kvar;

n- numarul de linii, n

;

;

;

Se determina pierderile de putere in regim normal :

;

Varianta II : .

0,01 0,01 0,01 0,015 0,01 0,01 0,01 0,01

11 25 11 9 11 11 20 11

Notari: 1,3 - separator 110 kV;

2- intreruptor 110 kV;

4- transformator din statia S.E.E.;

5,6,8-intreruptor 10 kV;

7- linie electrica aeriana 10 kV;

Rezultatele calculelor se introduc in tabelul 1.3.

Tabelul 1.3 Rezultatele calculului probabilitatii de intrerupere in alimentarea cu energie electrica

;

Se determina curentul in LEA- 10kV:

;

Se determina sectiunea conductorului:

;

Deci intreprinderea va fi alimentata cu doua LEA de tip. AC- 185/24 ales din [5,tab.7.38], avind curentul admisibil: si parametrii:

;

;

În regim de avarie se obtine curentul:

Se determina pierderile de tensiune in LEA in regim normal si de avarie.

;

;

;

Se determina pierderile de putere in regim normal :

;

Rezultatele obtinute (pentru compararea variantelor) se introduc in tab.1.4.

Tabelul 1.4  .Compararea tehnica a rezultatelor

Calculul tehnico-economic de comparare a variantelor este prezentat in capitolul 4 Aspecte de economie si management". În urma calculului tehnico-economic s-a constatat ca racordarea sistemului de alimentare cu energie electrica a intreprinderii la reteaua 35 kV este mai avantajoasa. În asa fel se accepta varianta de alimentare a intreprinderii printr-o linie electrica aeriana 35 kV cu dublu circuit.

1.5. Calculul si elaborarea cartogramei sarcinilor si a curbelor de sarcina

1.5.1. Calculul si elaborarea cartogramei sarcinilor

Cartograma sarcinilor se construieste pentru a determina locul de amplasare a SPC, ID si PT pe planul intreprinderii. Ea reprezinta circumferinte suprafata carora dupa scara data sint echivalente cu sarcinile electrice de calcul:

, (1.15)

unde este raza circumferintei , m ;

-scara cartogramei,

Fiecare circumferinta se imparte in sectoare care indica puterea de forta si cea de iluminat.

Ungiul sectorului sarcinii electrice de iluminat se detmina cu relatia :

,  (1.16)

unde este puterea de iluminat a sectiei, ;

-puterea de calcul (sumara) a sectiei, .

Spre exemplu, pentru sectia 1 : 

.

Coordonatele centrului de greutate a sarcinilor electrice se determina cu relatia:

(1.17)

(1.18)

unde este puterea de calcul (sumara) a sectiei "i", kW;

-coordonatele sectiei "i",;

-numarul de sectii.

Rezultatele calculului pentru elaborartea cartogramei sarcinilor sunt prezentate in anexa 4.

1.5.2. Calculul si elaborarea curbelor de sarcina

Ca date initiale la calcul se iau curbele de zi de vara si iarna, de sarcina activa, conform graficelor (fig. 1.1).

În baza acestor curbe se construieste curba anuala de sarcina activa, fig.1 dupa care determinam urmatoarele marimi:

1)Calculam consumul de energie anuala

W = Σ P_i . n_iarn + Σ P_j . n_vara ,

unde:

P_i - puterea activa consumata in ora i a curbei de iarna, kw;

n_iarn - numarul de zile de iarna intr-un an, unde n_iarn = 183;

P_j - puterea activa consumata in ora j a curbei de vara, kw;

n_vara - numarul de zile de iarna intr-un an, unde n_vara = 182;

W -consumul anual de energie electricala intreprindere,kw .h

W_an= 29533 MWh/an

2)Puterea medie

P_med - puterea medie a combinatului de carne, kw;

T_an - numarul de ore intr-un an, unde T_an = 8760 h.

3)Determinam coeficientul de aplatizare

4)Durata de utilizare a sarcinii maxime in timpul anului

5)Calculam coeficientul de maxim

6)Timpul de utilizare a pierderilor maxime:

;

Curba de sarcina anuala este construita mai jos in figura1.b

Fig.1.3 a)Curbele de srcina de iarna si de vara.

b) Curba de sarcina anuala.

1.5.3 Alegerea numarului, puterilor transformatoarelor, tipului de PT

De obicei SPC a intreprinderii industriale se realizeaza cu doua transformatoare de putere, care realizeaza conditiile de siguranta cerute de receptoarele electrice de categoria I. Statii cu un singur transformator se realizeaza pentru alimentarea unor receptoare de categoria a II-a si a III-a care admit intreruperi pe durata rezervei, reparatiei sau inlocuirii transformatorului. Statii cu trei transformatoare se realizeaza in cazuri exceptionale: cind este necesar de a separa consumatorii cu socuri de putere de consumatorii linistiti; existenta unei sarcini concentrate care depaseste capacitatea maxima de asigurare prin doua transformatoare de fabricatie curenta.

Alegerea puterii transformatoarelor din SPC se face in baza sarcinii de calcul a intreprinderii in regim normal de functionare, luind in consideratie puterea reactiva livrata de sistem. În regim de postavarie (la deconectarea unui transformator), pentru pentru alimentarea fiabila cu energie electrica a receptoarelor electrice se prevede alimentarea acestora de la transformatorul de putere nedefectat. În acest caz o parte din receptoare electrice mai putin responsabile cu scopul micsorarii sarcinii transformatorului pot fi deconectate.

Puterea nominala a transformatoarelor de putere din SPC se alege conform puterii totale sumare la partea de inalta tensiune a SPC.

Pentru SPC cu doua transformatoare puterea nominala a fiecaruia se determina din conditia:

,  (1.19)

unde, este puterea aparent[ de calcul a intreprinderii,calculata din relatia:

,

- puterea activa de calcul a intreprinderii,;

- puterea reactiva consumata de intreprindere din sistemul energetic, ;

;

- coeficientul de incarcare normativ a transformatoarelor, ;

n- numarul de transformatoare, n

Deci,

;

Din [5,tab.3.6.] se alege 2 transformatoare de putere cu doua infasurari de tip. TAÍ avind urmatorii parametri:

,,,

, , .

În regim de avarie (la deconectarea unui transformator) transformatorul neavariat trebuie sa asigure alimentarea cu energie electrica a receptoarelor mai responsabile:

;

;

Deci,in regim de post-avarie conform transformatorul neavariat, va putea fi supraincarcat cu un coeficient de 1,26 din puterea nominala,timp de 5 zile, nu mai mult de 6 ore pe zi.

În regim normal de functionare transformatoarele din SPC vor functiona cu un coeficient de incarcare egal cu:

;

Alegerea corecta a numarului si puterii transformatoarelor din sectii poate fi facuta numai prin calcule tehnico-economice prin compararea variantelor.

Numarul de posturi de transformatoare (PT) influenteaza cheltuielile legate de constructia instalatiilor de distributie in retelele electrice.Reducerea numarului posturilor de transformare duce la micsorarea numarului de celule la ID. Creste lungimea sumara a liniilor de transport, cresc pierderile de energie electrica. Majorarea numarului posturilor de transformare reduce cheltuielile in retele de joasa tensiune insa majoreaza numarul de celule a ID si cheltuielile in retele de 10kV. Problema este problema de optimizare.

Posturile de tansformare cu un transformator se recomanda pentru alimentarea receptoarelor electrice care admit intreruperea alimentarii cu energie electrica, atita timp cit se monteaza transformatorul de rezerva sau se realizeaza rezerva cu linii de joasa tensiune de la PT vecin . Adica PT cu un transformator alimenteaza receptoare electrice de categoria a III-a si a II-a si chiar receptoare electrice de categoria I cind acestea nu depasesc 20% din numarul de receptoare electrice total.

Posturile de transformare cu 2 transformatoare se recomanda de utilizat atunci cind ponderea consumatorilor de energie de categoria I este mai mare de 20%, cind sectiile au o densitate mare a sarcinii: .

Alegerea puterii nominale a transformatoarelor din sectii se face reesind din incarcarea lor in regim normal si tinind cont de posibilitatile de rezervare in regim de post-avarie la nivel de intreprindere se recomanda doua tipuri de posturi de transformatoare.

Analizind sarcinile de calcul a tuturor sectiilor se vor utiliza doua tipuri de transformatoare cu puterile standartizate de 250 si 1000 kVA. Puterea transformatoarelor din sectii se determina conform relatiei:

;

unde, este puterea de calcul a sectiei, kW;

n- numarul de transformatoare in sectie;

- coeficientul de incarcare normal al transformatorului;

- factorul de putere;

Se recomanda de a folosi urmatoarele valori a coeficientului de incarcare:

pentru statii cu doua transformatoare ce alimenteaza receptoare de categoria I: ;

pentru statii cu doua transformatoare ce alimenteaza receptoare de categoria II,III: ;

pentru statii cu un transformator ce alimenteaza receptoare de categoria III, si categoria II in cazul de rezervare centralizata (de depozit) a transformatoarelor: ;

Alegerea numarului si a puterii transformatoarelor din PT din sectii, determinarea coeficientului de incarcare real , de avarie si a sarcinii deconectate in regim de post-avarie se prezinta in

tab. 1.5:

Tabelul 1.5  Alegerea transformatoarelor de putere din PT a sectiilor.

1.6. Elaborarea sistemului intern de alimentare cu energie electrica.

Calculul parametrilor liniilor de alimentare

Reteaua interna de alimentare cu energie electrica are rolul de distribuiere a energiei electrice de la statia principala coboritoare spre sectiile intreprinderii.

Alimentarea P.T. din sectii este prevazuta prin linii radiale sau magistrale. P.T. se alimenteaza de la S.P.C. prin intermediul cablurilor instalate in santuri in asa fel, ca consumul de cablu sa fie cit mai mic posibil. Alegerea schemei rationale de alimentare cu energie electrica a P.T. se efectueaza prin metoda compararii tehnico-economice a variantelor.

Se vor elabora doua variante de alimentare ale P.T. din sectii. Variantele de alimentare sint prezentate in fig.1.4. si 1.5.

Fig.1.4. Prima varianta de alimentare a P.T. din sectii

Fig.1.5. A doua varianta de alimentare a P.T. din sectii

În continuare se vor determina parametrii liniilor de alimentare a P.T. care sint prezentate mai sus (PT 1, PT 2, PT 8, PT 6, PT 7, PT 5).

Sectiunea cablului 10 kV se determina conform criteriului densitatii economice de curent, utilizind relatia:

(1.20)

unde este curentul de calcul al cablului;

(1.21)

in care - puterea de calcul al cablului, kW;

- tensiunea nominala a cablului,

- densitatea economica de curent, se alege din tab. 4.5.[ 2, p.233

pentru

Pierderile de putere in liniile in cablu 10 kV se determina cu relatia:

(1.22)

unde este coeficientul de incarcare al liniei corespunzatoare,

- curentul de calcul al liniei corespunzatoare, A;

- curentul admisibil al liniei corespunzatoare, A;

- pierderile de putere in cablu la sarcina nominala, kW/km;

l- lungimea liniei in cablu, km.

Pentru Varianta I: Linia in cablu pe sectorul PD- PT 1:

Din tab. .4.7 [1, p.341] se alege cablu de tip b 3x50 cu . Pierderile de putere in cablu la sarcina nominala

Alegerea cablurilor de alimentare ale PT se efectueaza in forma de tabel.1.6

Tabelul 1.6  Alegerea cablurilor pentru varianta I

Tabelul 1.7 Alegerea cablurilor pentru varianta II

1.7. Compararea tehnico-economica a variantelor de alimentare a PT si a ID

Calculul tehnico-economic de comparare a variantelor de configuratie a retelei de medie tensiune din incinta intreprinderii este efectuat in capitolul 4. Conform calculelor s-a constatat ca varianta II este mai economica. Deci PT din sectii vor fi alimentate conform configuratiei ce corespunde variantei II.

Se determina parametrii liniilor pentru varianta II, care nu au fost determinate in cadrul calculului tehnico-economic.

1.8 Elaborarea schemei si parametrilor retelelor electrice din sectii

În acest capitol se face impartirea receptoarelor electrice in grupuri si noduri luind in consideratie regimul lor de functionare si locul amplasarii.Retelele elctrice din sectii trebuie sa corespunda unor cerinte:

sa asigure fiabilitatea in alimentarea receptoarelor in dependenta de categoria lor;

sa fie comode si fara pericol in exploatare;

sa dea posibilitatea de a monta si a conecta la retea utilaje noi.

Reteaua radiala se realizeaza cind distributia energiei electrcice la fiecare receptor electric sau la fiecare grupa de receptoare electrice se efectueaza printr-o linie aparte.

Reteaua magistrala este asa o magistrala in orice punct al careia pot fi racordate receptoare electrice.

Asa tip de retea se foloseste:

a)     la alimentarea receptoarelor electrice repartizate uniform pe suprafata sectiei;

b)     la alimentarea receptoarelor elctrice legate intre ele din punct de vedere tehnologic, cind deconectarea unui receptor electric necesita si deconectarea celorlalte receptoare electrice;

c)     la alimentarea receptoarelor electrice aranjate in linie cu intinderea considerabila de-a lungul sectiei.

În sectia de reparatii mecanice avem patru noduri.

Alegerea conductoarelor de alimentare a receptoarelor electrice,a demaroarelor electromagnetice, a sigurantelor fuzibile si releelor termice se face cu ajutorul calculatorului,introducind datele initiale ale receptoarelor electrice, in programul de calcul.

Datele initiale pentru alegerea elementelor si parametrii sint indicate in Anexa 5 respectiv in Anexa 6.

1.8.1 Alegerea cablurilor de alimentare ale nodurilor

Sectiunile cablurilor de alimentare ale nodurilor se aleg conform criteriului curentului admisibil, conform conditiei:

(1.23.)

unde, - este curentul admisibil care parcurge cablul, A;

- curentul maxim calculat care parcurge cablul, A;

- puterea aparenta de calcul al nodului respectiv, kVA;

- tensiunea nominala,

În continuare se alege cablul de alimentare pentru fiecare nod aparte:

nodul 1:

Din [1,tab. .4.8] se alege cablu tip ÀÏAA 3x120+1x70 cu

nodul 2:

Din [1,tab. .4.8] se alege cablu tip ÀÏAA 3x120+1x70 cu

nodul 3:

Din [1,tab. .4.8] se alege cablu tip ÀÏAA 3x95+1x50 cu

nodul 4:

Din [1,tab. .4.8] se alege cablu tip ÀÏAA 3x95+1x50 cu

nodul 5:

Din [1,tab. .4.8] se alege cablu tip ÀÏAA 3x4+1x2,5 cu

nodul 6:

Din [1,tab. .4.8] se alege cablu tip ÀÏAA 3x95+1x50 cu

nodul 7:

Din [1,tab.Ï.4.8] se alege cablu tip ÀÏAA 3x25+1x10 cu

nodul 8:

Din [1,tab.Ï.4.8] se alege cablu tip ÀÏAA 3x35+1x16 cu

nodul 9:

Din [1,tab.Ï.4.8] se alege cablu tip ÀÏAA 3x120+1x70 cu

nodul 10:

Din [1,tab.Ï.4.8] se alege cablu tip ÀÏAA 3x16+1x6 cu

nodul 11:

Din [1,tab.Ï.4.8] se alege cablu tip ÀÏAA 3x10+1x4 cu

nodul 12:

Din [1,tab.Ï.4.8] se alege cablu tip ÀÏAA 3x35+1x16 cu

1.8.2 Alegerea dulapurilor de distributie din noduri.

Pentru distributia energiei electrice spre grupele de receptoare trifazate la 0,4 kV se utilizeaza dulapuri de putere.

Alegerea se prezinta in forma de tabel.

Tabelul 1.8 Alegerea dulapurilor de putere

1.9 Alcatuirea schemei de calcul si a schemei echivalente pentru calculul curentilor de

scurtcircuit. Calculul curentilor de scurtcircuit

Calculul curentilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor si aparatajlui din sistemul de alimentare cu energie electrica a intreprinderii la actiunea acestor curenti de scurtcircuit. La fel calculul curentilor de scurtcircuit este necesar pentru a elabora protectia prin relee a elementelor sistemului de alimentare cu energie electrica.

Pentru calculul curentilor de scurtcircuit se elaboreaza schema electrica monofilara incepind cu statia sistemului electroenergetic si terminind cu receptorul din sectia de reparatii mecanice. Pe schema se indica toti conductorii de curent, aparatajul de comutatie si protectie, iar apoi se stabilesc punctele de scurtcircuit pentru care se calculeaza curentii de scurtcircuit. Daca exista motoare sincrone si asincrone de puteri mari, ele trebuie sa fie indicate pe schema intrucit au influenta asupra curentilor de scurtcircuit. Se determina in general curentii de scurtcircuit trifazat, iar pentru linia ce alimenteaza receptorul cel mai indepartat din sectia de reparatii mecanice, se determina deasemenea curentul de scurtcircuit monofazat la sfirsitul liniei (la bornele receptorului). Toate calculele se infaptuiesc cu ajutorul unui program special la calculator.

Se alcatuieste schema echivalenta pentru calculul curentilor de scurtcircuit.

Fig.1.6.Schema echivalenta pentru calculul curentilor de scurtcircuit

Se aleg parametrii elementelor schemei echivalente.

Sistemul electroenergetic.

;

Sectorul 1-2

Linia electrica aeriana de alimentare cu energie electrica a intreprinderii tip AC-70/11

,,;

Sectorul 2-3

Transformator de putere din statia principala coboritoare, tip. ÒAÍ

.

Sectorul 3-4.

Linia electrica in cablu, tip. ÀÀØa 3x70,

Sectorul 4-5.

Transformatorul de putere din sectie.

Din [3,tab. .18] se alege transformatorul de tip TM3-1000 cu parametrii:

Sectorul 5-6

Bareta.

Bareta se alege conform urmatoarei conditii:

Din [7,tab. 1.3.31] se alege bareta din aluminiu A (60x10) cu curentul

Din [13,tab. 3.2] se aleg parametrii pasivi a baretei:

;

,;

Sectorul 6-7

Transformatorul de curent TA1.

Transformatorul de curent se alege conform urmatoarelor conditii:

, (1.24)

unde, este curentul maxim ce parcurge infasurarea primara a transformato- rului de curent:

- curentul nominal al transformatorului:

Folosind sursa din Internet saitul: https://cztt.uralregion.ru/catalog/izmer2/4.html se alege transformatorul de curent tip. TNBL-0,66 cu parametrii:

, clasa de precizie 0,5.

Deci, luind in consideratie ca , din [12,tab. 2.49.] alegem

Sectorul 7-8

Întreruptorul automat QF1.

Întreruptorul automat, destinat protectiei transformatorului de putere din sectie impotriva scurtcircuitelor si suprasarcinilor la partea de joasa tensiune (0,4kV), se alege conform conditiilor:

unde, este tensiunea nominala a automatului,V;

- tensiunea retelei, V;

- curentul nominal al automatului, A;

- curentul nominal al transformatorului la partea 0,4 kV,A;

- reglajul de curent al declansatorului de sectionare, termic,A;

Reglajul de curent al declansatorului de sectionare pentru protectia transformatorului in regimul de scurtcircuit se determina cu relatia:

(1.25)

unde, este curentul nominal al transformatorului,

Reglajul de curent al declansatorului termic pentru regimul de suprasarcina al transformatorului de putere se determina cu relatia:

Conform valorilor calculate, din [11,tab. A1.3.] se alege intreruptorul automat de tip selectiv VA 53-43 cu parametrii nominali:

În functie de din [12,tab. 2.54.] se aleg parametrii intreruptorului automat:

Sectorul 8-9

Din [13,tab. 3.2] se aleg parametrii pasivi a baretei:

;

,;

Sectorul 9-10

Întreruptorul automat QF2 ce protejaza nodul la care este conectat

receptorul electric cel mai indepartat.(nodul 11)

Se alege conform conditiilor:

unde, este curentul maximal de lucru,

- puterea aparenta de calcul al nodului 11 ,;

Din [11,tab. A1.3.] se alege intreruptorul automat de tip selectiv VA 51-31 cu parametrii nominali:

;

În dependenta de din [12,tab. 2.54.] se aleg parametrii pasivi a intreruptorului automat:

Sectorul 10-11

Transformatorul de curent TA2.

Transformatorul de curent se alege conform urmatoarelor conditii:

unde, , vezi sectorul 9-10.

Deci, folosind sursa din internet saitul: https://cztt.uralregion. ru/catolog/izmer2/4lhtm se alege transformatorul de curent tip TKAM- 0,5T3 cu parametrii:

; clasa de precizie 1.

În dependenta de din [12,tab. 2.49.] se aleg parametrii pasivi:

Sectorul 11-12

Cablul de alimentare al nodului 7

Cablu de tip ÀÏAA 3x10+1x4 cu , (vezi paragraful 1.8) cu urmatorii parametri pasivi:

;

Sectorul 12-13

Dulap de putere

Dulap de tip CÏM 5x63, cu . (vezi paragraful 1.8)

În dulap sunt instalate barete de tip A (25x3) cu urmatorii parametrii pasivi:

;

Sectorul 13-14

Întreruptorul automat QF3 ce protejaza receptorul electric cel mai

indepartat.(receptorul 29)

Se alege conform conditiilor:

unde, este curentul maximal de lucru,

- puterea aparenta de calcul al receptorului 29 ,

Din [11,tab. A1.3.] se alege intreruptorul automat de tip selectiv VA 51-25 cu parametrii nominali:

;

În dependenta de din [12,tab. 2.54.] se aleg parametrii intreruptorului automat: 

Sectorul 14-15

Cablul de alimentare al receptorului 29

Cablu de tip APV 4x2.5 cu (vezi anexa 6)

Din [12,tab. 2.53.] se aleg parametrii pasivi:

;

Sectorul 15-16

Demaror electromagnetic.

Pentru , si , se alege dematorul electromagnetic, pentru pornirea receptorului, de tip PME-122 cu parametrii:

;

Datele pentru calculul curentilor de scurtcrcuit in sistemul de alimentare cu energie electrica si rezultatele calculelor curentilor de scurtcircuit sint prezentate in Anexa 7, respectiv Anexa 8.

1.10 Alegerea si verificarea aparatelor si conductoarelor la tensiuni inalte si joasa

Elementele si aparatajul care urmeaza sa fie alese trebuie sa satisfaca o serie de criterii adica se verifica la actiunea curentilor de scurtcircuit.

1.10.1 Alegerea echipamentului la partea de 35kV

Pentru alegerea echipamentului la partea de 35kV e necesar de determinat curentul cerut la partea de tensiune superioara a SPC:

;

;

;

Curentii de scurtcircuit determinati (punctul 2) sint: (vezi Anexa 8)

;

;

a)     Alegerea si verificarea intreruptoarelor.

Din [5,tab.5.2] se alege intreruptor cu ulei putin tip BMKÝ 35A-16/1000 Ó1.

Verificarea intreruptoarelor se face in forma de tabel, prezentat mai jos:

Tabelul 1.9. Verificarea intreruptoarelor

unde, este constanta de timp, din [2,tab.3.8], ;

- timpul total de deconectare a scurtcircuitului, s

;

- timpul total de declansare al intreruptorului,;

- timpul de functionare al protectiei prin relee, ;

;

- valoarea instantanee a componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit la momentul ,

- momentul separarii contactelor intreruptorului,;

- durata minimala de functionare al protectiei prin relee, ;

- timpul propriu de deconectare a intreruptorului, ;

;

;

- valoarea eficace a componentei periodice a curentului de scurtcircuit, kA.

Valoarea acestui curent se determina utilizind curbele de tip. [2,fig.3.26];

Se observa ca:

Deci:

- componenta relativa a curentului aperiodic de scurtcircuit in curentul de rupere,din [2,fig.4.54] pentru ,;

-impulsul termic, .

b)Alegerea si verificarea separatoarelor:

Din [5,tab.5. ] se alege separator tip. ÐÍA

Verificarea se prezinta in forma de tabel.

Tabelul 1.10. Verificarea separatorului

c)Alegerea transformatoarelor de curent si de tensiune.

Din [5,tab.5.9] se alege transformatorul de curent tip. 1 cu ;

Din [5,tab.5.13] se alege transformatorul de tensiune 3OM , cu

.

1.10.2 Alegerea si verificarea intreruptorului si liniei in cablu 10kV

Se determina curentul care circula prin linie:

; (1.26)

; (vezi tab.1.5.)

;

Curentii de scurtcircuit determinati (punctul 4) sint:

;

;

Deci, din [5,tab.9.5] se alege celula prefabricata tip interior ÊÐÓ Ê-ÕÕVI, cu cu intreruptor cu ulei putin tip.AÌÏÝ-10-630-20Ó3, din [5,tab.5.1] se aleg parametrii acestui intreruptor.Verificarea se face in forma de tabel:

Tabelul 1.11. . Verificarea intreruptoarelor

, din [2,tab.3.8],

;

;

;

;

; din [2,fig.4.54].

1.10.3 Alegerea si verificarea liniei in cablu pe sectorul SPC-PT1

Linia electrica in cablu a fost aleasa in paragraful [linia in cablu W1], tip b 3x50 cu .

Cablu se verifica dupa sectiunea minima:

, (1.27)

;

C- coeficientul care depinde de caracteristica conductorului, valoarea caruia se alege din [2,tab.3.14],

Se observa:

, deci cablul va fi termic stabil.

1.10.4 Alegerea si verificarea transformatorului de curent la barele 10 kV a SPC.

Transformatorul de curent se alege conform conditiilor:

(1.28)

Din [5,tab.5.9] se alege transfomator de curent tip. O 3 cu parametrii nominali:

, in clasa de precizie 0,5.

Se verifica transformatorul de curent la sarcina secundara:

unde, este sarcina nominala secundara admisibila a transformatorului de curent,

- sarcina secundara de calcul a transformatorului de curent;

- rezistenta aparatelor care se conecteaza la secundarul transformatorului de curent,

- rezistenta de contact,

- rezistenta conductoarelor de legatura,

Aparatele ce se conecteaza la secundarul transformatorului de curent.sunt in tabelul 1.12

Tabelul Aparatele ce se conecteaza la secundarul transformatorului de curent

;

Rezistenta de calcul a conductorului de legatura se determina din ipoteza;

Se detremina sectiunea conductorului:

(1.29)

unde, este rezistivitatea miezului cablului, pentru conductorul din aluminiu,

- lungimea de calcul al conductoarelor de legatura dintre transformatorul de curent si locul de instalare a aparatelor; aceasta lungime depinde de schema de conectare a aparatelor din secundarul transformatorului de curent din [2,fig.4.106] pentru conectarea ampermetrului intr-o faza:

, pentru circuitul liniei 10 kV din [2,pag.375].

Se accepta conductorul din aluminiu cu sectiunea ;

Deci:

Verificarea transformatorului de curent se prezinta sub forma de tabel

Tabelul 1.13   Verificarea transformatorului de curent

Deci, transformatorul de curent ales va functiona in clasa de precizie 0,5.

1.10.5 Alegerea si verificarea transformatorului de tensiune la barele10 kV a SPC

Transformatoarele de tensiune se aleg dupa tensiunea nominala.

Din [2,tab.5.13] se alege transformatorul de tensiune TM cu parametrii:

, clasa de precizie- 0,5;

;

transformatorul de tensiune se verifica la sarcina secundara:

unde, - este sarcina secundara nominala a transformatorului de tensiune,

- puterea consumata de toate aparatele de masura, conectate la infasurarea secundara a transformatorului de tensiune, VA.

Aparatele de masura urmeaza a fi conectate la secundarl transformatorului de tensiune.

Tabelul Aparatele ce se conecteaza la secundarul transformatorului de tensiune

;

Deci,, transformatorul de tensiune va functiona in clasa de preczie 0,5.

Pentru protectia transformatorului de tensiune impotriva curentilor de scurtcircuit se foloseste siguranta fuzibila de tip 1, din [5,tab.5.4]

1.10.6 Alegerea sigurantei fuzibile pentru protectia transformatorului din PT1 din SRM

Pentru protectia transformatoarelor de putere din posturilor de transformare din sectii impotriva scurtcircuitelor, ca protectie rapida se utilizeaza sigurante fuzibile.

Curentul nominal al fuzibilului se determina conform conditiei:

, (1.30)

unde, este curentul nominal al fuzibilului;

Din [5,tab.5.4] se alege siguranta fuzibila tip T104-10-100-31,5Y3 cu parametrii prezentati in tabelul 1.15

Tabelul Verificarea sigurantei fuzibele

1.10.7 Alegerea si verificarea separatorului de sarcina de 10 kV

Separatorul de sarcina se alege conform conditiei

;

Din [5,tab.5.3] se alege separator de sarcina tip AÍÐ Ó3. Verificarea se face in forma de tabel.

Tabelul 1.16 Verificarea separator de sarcina

1.10.8 Alegerea conductorului de alimentare a receptorului electric.

Sectiunea conductorului de alimentare a receptorului electric se alege din conditia:

Din [1,tab. .4.8] se alege conductorul de tip APV 4x2.5 cu , si

Pentru pornirea receptorului electric a fost ales demarorul electromagnetic de tip PME-122. Protectia motorului impotriva suprasarcinilor se realizeaza cu releul termic de tip TRN- 16/5. Aparatele pentru comutarea si protectia motorului electric M 29, au fost alese utilizind programul de calcul (vezi Anexa 6).

Întreruptorul automat la partea de joasa tensiune a PT din SRM si intreruptorul automat ce alimenteaza nodul la care este conectat receptorul electric M 29 au fost alese in paragraful 1.9, sectorul 7-8, respectiv sectorul 9-10.

1.11 Compensarea puterii reantive

Problema compensarii puterii reactive cere rezolvare atit la etapa proiectarii cit si in exploatare.

Transportarea puterii reactive pe linii este insotita de pierderi de putere activa,pierderi de tensiune si are loc limitarea capacitatii de transport a acestei linii.

Rezolvarea problemei compensarii puterii reactive incepe cu determinarea consumului de putere reactiva la 0,4kV si la 10kV.

, vezi Anexa 4

În acest caz se determina puterea reactiva posibila de transportat prin transformatoarele posturilor de transformare.Aceasta depinde de gradul de incarcare a transformatoarelor.

, (1.31)

unde,este puterea reactiva posibila de transportat prin transformatorul postului de transformare,kVar;

n-numarul de transformatoare din posturile de transformare;

coeficientul de incarcare normativ al postului de transformare;

puterea nominala a transformatorului,kVA;

puterea de calcul al postului de transformare,kW;

Puterea necesara a bateriilor de condensatoare se determina cu relatia:

,

unde,este puterea reactiva de calcul a sectiei,kvar;

Puterea si tipul bateriei de condensatoare se alege din 12,tab.2.192

Exemplu:

Pentru PT1:

;

Din 12,tab.2.192] se alege o baterie de condensatoare de tip cu puterea .Rezultatele calculelor se introduc in tabelul 1.17.

Tabelul 1.17 Compensarea puterii reactive in posturile de transformare

Pierderile de putere reactiva in transformatoarele posturilor de transformare constituie 10% din puterea sumara consumata de intreprindere:

;

Deci, puterea reactiva sumara va fi:

;

Rezerva de putere reactiva in PT va fi aproximativ 10% din puterea sumara:

;

În total consumul de putere reactiva la fabrica va fi:

;

Se alcatuieste bilantul puterii reactive in forma de tabel:

Tabelul 1.18  Bilantul puterilor

Se observa ca se obtine un surplus de de putere reactiva de 41.87 kVar.

Conform bilantului puterii reactive (vezi tabelul 1.18) se observa ca puterea reactiva consumata de receptoarele electrice la 0,4 kV este compensata partial cu instalatii cu baterii de condensatoare. Neajunsul de putere reactiva la 0,4 kV se compenseaza de puterea reactiva livrata de sistemul energetic si constituie 1713 kVar.

1.12. Protectia S.P.C. contra supratensiunilor atmosferice si loviturilor directe de trasnet

S.P.C. se alimenteaza cu doua LEA-35 kV protejate contra loviturilor directe de trasnet cu conductor de protectie pe toata lungimea. Acestea se instaleaza pe izolatoare, legatura cu pamintul se face printr-un eclator care sunteaza aceste izolatoare. Pentru potectia S.P.C contra supratensiunilor calatoare se utilizeaza trei complete de descarcatoare de tip PBC-35, care se instaleaza la barele 35 kV a S.P.C. Statiile electrice, sint protejate cu mare siguranta, contra loviturilor directe de trasnet cu paratrasnete verticale. S.P.C se va proteja contra loviturilor directe de trasnet cu patru paratrasnete verticale, doua dintre care se vor instala pe portale, iar doua pe cladirea ID-10kV. De mentionat ca paratrasnetele vor avea aceeasi inaltime.

Construirea zonelor de protectie a patru paratrasnete se realizeaza conform regulilor stabilite pentru doua paratrasnete, luindu-le pe acestea doua cite doua.

În continuare se va efetua calculul potectiei S.P.C, cu dimensiunile A=60 m, B 40 m, , contra loviturilor directe de trasnet cu patru paratrasnete verticale.

La etapa initiala se determina probabilitatea de trasnet. Pentru o instalatie cu inaltimea mai mica de 60 m, aceasta se determina conform relatiei:

,

unde B este latimea obiectului protejat, B=40 m;

-inaltimea obiectului protejat, ;

A-lungimea obiectului protejat, A=60 m;

n-numarul mediu de lovituri de trasnet pe intr-un an, pentru Republica Moldova, n=10 lovituri pe an.

Zona de protectie a S.P.C. este prezentata in fig. 1.7.

a)

b)

c)

Fig.1.7. Zona de protectie a S.P.C. cu patru paratrasnete verticale

unde  A, B sunt lungimea, respectiv latimea obiectului protejat (in cazul de fata S.P.C.), m;

- inaltimea obiectului protejat, m;

- distanta dintre doua paratrasnete verticale, m;

h- inaltimea paratrasnetului, m;

-inaltimea zonei de protectie, m;

- inaltimea minima a zonei de protectie, m;

- raza zonei de protectie la nivelul pamintului, m;

- raza zonei de protectie la inaltimea , m.

Fie: h=20 m;

;

;

;

pentru: ;

;

;

pentru: ;

;

.

Deci, S.P.C. va fi protejat de loviturile directe de trasnet cu patru paratrasnete verticale cu inaltimea h=20 m.

2. Schemele protectiei si dispozitivelor automatizate.

Evidenta si masurarea parametrilor energiei electrice.

2.1. Elaborarea protectiilor prin relee a elementelor sistemului de A.E.E.

Protectia prin relee a elementelor sistemului de AEE se prezinta in forma de tabel.

Tabelul 2.1 Protectiile prin relee a elementelor sistemului de A.E.E.

Continuare la tabelul 2.1

2.2. Verificarea selectivitatii intre protectiile elementelor

Alegerea tipului de protectii prin relee si coordonarea functionarii lor se aplica in reteaua receptor electric de 0,4kV (M29) - cablu 10kV care alimenteaza PT1. Alegerea si coordonarea ia inceputul de la receptorul electric din sectie trecind treptat la elementele urmatoare a retelei.

Fig.2.1.Schema pentru verificarea selectivitatii intre elementele protectiei

Verificarea selectivitatii intre elementele protectiei se incepe de la cel mai indepartat receptor electric (M 29) din SRM si terminind cu SPC.

Pentru protectia receptorului electric nr.29 din SRM a fost aleas (vezi capitolul 1) intreruptor tip VA 51-25. Întreruptorul automat este neselectiv si timpul lui de actionare este

( t_d = 0,04 s).

a)     Selectivitatea intre intreruptorul automat QF2 de tip selectiv VA51-31 si sigurantei fuzibele FU2, se verifica cu conditia:

, (2.1)

unde, este timpul de actionare a intreruptorului automat QF2;

este timpul de actionare a intreruptorului automat QF3;

Deci din [11,tab.A.1.3] se alege tipul de actionare a intreruptorului automat tip VA51-31,

b)     Selectivitatea intre intreruptoarele automate QF1 si QF2:

(2.2)

unde, si sint timpii de actionare a intreruptoarelor automate instalate in amonte (QF1), respectiv in aval (QF2);

Din [11,tab.A.1.3] se alege tipul de actionare a intreruptorului automat QF1 tip VA53-43,

c)Selectivitatea intre siguranta fuzibila la partea 10KV a transformatorului de putere si intreruptorul automat la partea 0,4kV:

, (2.3)

unde, este tipul de topire a elementului fuzibil al sigurantei fuzibile la partea 10kV a transformatorului de putere.

Timpul de topire a elementului fuzibil al sigurantei fuzibile K104-10-100-31,5Y3 se alege din [11,fig.4.] pentru si , raportat la tensiunea superioara, adica

Deci,

d) Selectivitatea inter protectia maximala de curent (PMC) a liniei, ce alimenteaza transformatorul de putere si siguranta fuzibila la partea 10kV a transformatorului de putere:

(2.4)

unde, - este temperizarea PMC a liniei, s

- treapta de selectivitate,

e)Selectivitatea intre PMC a LEC 10kV si a transformatorului de putere de la SPC:

(2.5)

unde, este timpul de pornire al protectiei din amonte, s.

- timpul de pornire maxim a protectiei din aval, s.

2.3. Protectia prin relee si automatica transformatoarelor S.P.C.

Principalele defecte si regimuri anormale ale transformatoarelor de putere

Transformatoarele de putere trebuie echipate cu protectii impotriva defectelor interioare si a regimurilor anormale de functionare, cauzate de defecte exterioare in retea.

Trebuie prevazute protectii pentru urmatoarele regimuri:

Împotriva scaderii nivelului uleiului si degajarii de gaze provocate de defectele interioare (scurtcircuite intre spirele aceleeasi faze, scurtcircuite polifazate in infasurari) in cazul transformatoarele de putere cu , se protejeaza prin protectii cu relee de gaze.

Împotriva defectelor ce apar ca urmare a scurtcircuitelor interne si la bornele transformatorului, pot fi protejate prin protectia diferentiala longitudinala in cazul transformatoarelor de putere sau in cazul transformatoarelor de puteri mici, sectionari de curent montate pe partea alimentarii.

Împotriva defectelor interne insotite de puneri la pamint, se protejeaza cu protectie simpla maximala de curent.

Împotriva supracurentilor provocati de scurtcircuite polifazate exterioare se folosesc protectii maximale de curent temporizate cu sau fara blocaj de minima tensiune, iar impotriva scurtcircuitelor exterioare cu punere la pamint se prevad protectii maximale de curent homopolare temporizate.

Împotriva suprasarcinilor (de exemplu in perioada de virf sau de autopornire a motoarelor, pot aparea suprasarcini inadmisibile), se prevede o protectie maximala de curent, fara blocaj de minima tensiune, temporizata, care se executa pentru a comanda semnalizarea si se prevede de obicei pe o singura faza.

Protectia care actioneaza la defecte interioare si exterioare trebuie sa asigure declansarea tuturor intreruptoarelor transformatorului cu o sensibilitate cit mai mare si cu o actiune cit mai rapida, prin aceasta reducindu-se proportiile defectarii transformatorului si totodata asigurindu-se o functionare stabila a sistemului de A.E.E., in cazuri de scurtcircuit.

În asa fel, in continuare vor fi calculate si alese protectiile mentionate pentru transformatoarele S.P.C. a intreprinderii.

2.3.1 Protectia de gaze a transformatorului.

Protectia impotriva scurtcircuitelor intre spirele unei faze si impotriva scaderii nivelului de ulei se realizeaza cu ajutorul releului de gaze tip ÐA×Ç-66. Conform prescriptiilor releele de gaze sunt prevazute in mod obligatoriu la transformatoarele instalate in exterior cu S_nt ³ 6300 kVA si pentru transformatoarele instalate in interior cu S_nt ≥ 400 kVA.

În regim normal ambele canute se afla in pozitie orizontala. la s.c. intre spire sau la

defectarea izolatiei, cand creste temperatura uleiului si are loc descompunerea cu degajari de gaze, acestea vor tinde sa iasa din cuva spre dilatator, trecand prin releul de gaze. ele vor ocupa partea de sus a releului, ca urmare canuta de sus plina cu ulei va invinge rezistenta resortului antagonist rotindu-se in articulatie; in cele de urma contactele se vor inchide semnalizand regimul respectiv.

La s.c. polifazate cand apare arcul electric, cu o descompunere intensiva a uleiului din cuva transformatorului, spre dilatator va parcurge un amestec de ulei cu gaze si intampinand rezistenta placii canutei de jos, va inclina cana de jos asigurand inchiderea contactelor si respectiv va fi dat semnalul la deconectarea transformatorului.

1 - corpul releului

2 - cana din aluminiu

3 - articulatie

4 - contact mobil

5 - contact fix

6 - limitator

7 - resort antagonist

8 - placuta

Fig.2.2 Schema releului de gaze tip ÐA×Ç-66.

2.3.2 Protectia diferentiala longitudinala de curent

Protectia diferentiala longitudinala a transformatoarelor este utilizata impotriva scurtcircuitelor interne si la bornele acestora.

Protectia diferentiala longitudinala a transformatorului se desensibiliteaza din doua conditii:

În raport ca saltul curentului de magnetizare la conectarea transformatorului la retea:

, (2.6)

unde este curentul de pornire al protectiei, A;

- coeficientul de siguranta, ;

- curentul nominal al transformatorului la treapta de tensiune respectiva, A;

, (2.7)

in care este puterea nominala a transformatorului protejat, ;

- treapta de tensiune respectiva.

;

.

Curentii de pornire al protectiei:

În raport cu valoarea maxima a curentului de dezechilibru calculat:

, (2.8)

unde ;

- coeficientul de transformare al transformatorului de curent;

- curentul de dezechilibru calculat, maximal, A.

, (2.9)

unde este componenta curentului de dezechilibru cauzat de eroarea transformatoarelor de curent si se calculeaza cu expresia:

, (2.10)

in care este coeficientul de identitate, ;

-coeficientul aperiodic, ;

- curentul de scurtcircuit maximal exterior, (vezi anexa 8, punctul 3);

- eroarea admisibila a transformatorului de curent, .

;

.

- componenta curentului de dezechilibru cauzata de reglarea tensiunii sub sarcina.

, (2.11)

unde este plaja de reglare a tensiunii intr-o directie, .

;

.

- componenta curentului de dezechilibru cauzata de imposibilitatea echilibrarii valorilor curentilor din cauza diferitor valori ale raporturilor de transformare ale transformatoarelor de curent.

, (2.12)

unde f este eroarea cauzata de diferenta curentilor secundari.

Deoarece, la etapa initiala nu este necunoscut numarul de spire al infasurarilor de egalizare, componenta a treia a curentului de dezechilibru se va neglija.

- componenta curentului de dezechilibru care apare numai la transformatoare cu grupa de conexiune .

Aceasta componenta poate fi redusa in felul urmator: la partea de conexiune a transformatorului de putere in stea- transformatoarele de curent se vor conecta in triunghi si invers.

;

.

Atunci:  ;

.

Se vor compara valorile curentilor de pornire a releului din doua conditii:

1) ; ;

2) ; .

Din valorile obtinute ale curentilor de pornire a protectiei din ambele conditii se va lua valoarea maxima.

Se verifica sensibilitatea protectiei, determinind coeficientul de sensibilitate:

,

unde este curentul de scurtcircuit minimal (bifazat) la partea de joasa tensiune a transformatorului (vezi anexa 8, punctul 3);

- coeficientul de schema pentru scurtcircuit bifazat (depinde de conexiunea transformatoarelor de curent);

- coeficientul de schema pentru scurtcircuit trifazat (depinde de schema de conexiune a transformatoarelor de curent).

Pentru IT:

;

Pentru JT:

.

În continuare se vor efectua calculele respective pentru determinarea numarului de spire a bobinelor de egalizare ale T.S.R.

Calculul se prezinta in forma de tabel.

Tabelul 2.2 Calculul protectiei transformatorului S.P.C.

Continuare la tabelul 2.2

Pentru protectia diferentiala longitudinala se utilizeaza releu de tip RNT-562. Acest releu este alcatuit din releul electromagnetic de curent RT-40 si un transformator intermediar cu saturatie rapida (T.S.R.) instalate intr-o cutie comuna. Plaja de reglare a releului fiind 5-10 A. . Protectia actioneaza rapid, fara temporizare.

2.3.3 Protectia maximala de curent temporizata

Scurtcircuitele exterioare, care nu au fost deconectate de alte protectii, produc in transformator supracurenti care in cazul cind acestea depasesc o anumita durata, functie de valoarea curentilor de scurtcircuit, devin periculosi pentru infasurarea transformatorului.

Împotriva acestor defecte se utiizeaza protectia maximala de curent temporizata.

Protectia se instaleaza separat pe fiecare infasurare, ea actioneaza la declansare cu temporizare.

Timpul de pornire al protectiei se determina din conditia:

,

unde ;

- coeficientul de autopornire, ;

- coeficientul de revenire, pentru relee statice.

;

Se determina coeficientul de sensibilitate:

,

unde este curentul de scurtcircuit minimal bifazat exterior (vezi anexa 8, punctul 3), .

Pentru treapta de IT valoarea acestui curent se va raporta la treapta respectiva.

.

Se observa ca sensibilitatea protectiei se asigura. Se determina curentul de pornire al releului pentru fiecare treapta de tensiune.

;

;

Timpul de actionare al protectiei maximale de curent a transformatorului, se regleaza dupa conditia de selectivitate si se ia cu o treapta mai mare decit timpul de actionare al elementului maximal din aval.

Se va alege releu de tip MICOM P121 cu plaja de reglare . .

Temporizarea se realizeaza cu releul de timp tip EV-200 cu plaja de reglare .

2.3.4 Protectia impotriva suprasarcinilor

Suprasarcinile perturba functionarea transformatoarelor. Ele pot avea diverse cauze, ca de exemplu: autopornirea motoarelor, deconectarea unui transformator care functioneaza in paralel, conectarea unor consumatori suplimentari, pendulari s.a.

Suprasacinile se considera simetrice si atunci protectia se realizeaza cu un singur transformator si releu de curent, conectat intr-o faza din partea alimentarii. Protectia va actiona la semnal.

Curentul de pornire al protectiei se determina cu relatia:

,

unde ;

;

.

Curentul de pornire al releului:

Timpul de pornire al protectiei se ia cu o treapta mai mare decit pentru PMC contra scurtcircuitelor exterioare.

;

Se alege releul de curent tip MICOM P 121 cu plaja de reglare si curentul de reglare .

Temporizarea se realizeaza cu releul de timp tip EV-200 cu plaja de reglare .

Schemele de protectie si de comanda a transformatorului de putere S.P.C. sunt prezentate pe partea grafica a proiectului.

2.3.5 Reglarea automata a tensiunii transformatorului

Tensiunea in diferite puncte ale sistemului electroenergetic (S.E.E.) este determinata in fond de circulatia puterii reactive. În vederea asigurarii unei functionari optime a consumatorilor de energie electrica este necesara livrarea energiei electrice la tensiunea si frecventa nominale. Însa la functionarea unui S.E.E se produc fluctuatii frecvente ale sarcinii active si reactive, care determina variatii de tensiune la barele consumatorilor. Scurcircuitele din sistem sau actionarea protectiei in sensul deconectarii unei linii, conduc de asemenea la mari variatii de tensiune. Experienta exploatarii a aratat ca reglarea manuala a tensiunii, efectuata de personalul de exploatare, nu este eficace si nici suficient de precisa. Reglarea automata a tensiunii (R.A.T.) aduce avantaje in exploatarea S.E.E., mareste stabilitatea statica si dinamica a acestuia, mareste valoarea puterii maxime care poate fi debitata in regim static de functionare, evita producerea fenomenului de avalansa de tensiune, asigura autopornirea motoarelor, cresterea indicilor de calitate ai energiei electrice produse. Dispozitivul R.A.T. consta deci in mentinerea constanta, sau cel putin, intre anumite valori limita prestabilite, a tensiunii in nodurile generatoare (si implicit la consumatori) independent de perturbatii (variatiile sarcinii reactive).

În fig.2.3. este prezentata schema de principiu a dispozitivului automatizat de reglare a tensiunii transformatorului de putere.

Fig.2.3. Schema de principiu a dispozitivului automat de reglare automata a tensiunii sub sarcina transformatorului de putere

În fig.2.4. releele polarizate KP1 si KP2 cu doua infasurari comanda mecanizmul de comutare cu ajutorul unui servomotor, prin intermediul releelor intermediare KL1 si KL2 si al releului de timp KT. Înfasurarile releelor KP1 si KP2 sunt conectate in opozitie, astfel incit in regim normal tensiunea magnetomotoare este nula, contactele lor sunt deschise. Cite una din infasurarile releelor KP1 si KP2, prin puntile redresoare VZ2 si VZ3 si in serie cu primarul transformatorului cu saturatie rapida TSR, sunt conectate la tensiunea din secundarul transformatorului T. Curentul I1 ce strabate KP1.1 si KP1.2, variaza conform curbei 1 (vezi fig.2.4). Celelalte doua infasurari ale releelor KP2.1 si KP2.2 sunt conectate dupa redresare in secundarul transformatorului T.S.R. si primarul T2. Curentul I2 din KP2.1 si KP2.2 variaza mai putin liniar (vezi curba 2 fig.2.4). Aceasta variatie poate fi aproximata ca ca fiind proportionala.

Fig.2.4. Curbele de variatie a curentilor in infasurarile releelor polarizate in functie de

tensiune: 1-variatia curentului I1 ce strabate KP1.1 si KP1.2; 2- variatia curentului I2 ce strabate KP2.1 si KP2.2

Ajustarea R.A.T. se face cu potentiometrul Rs si prin alegerea raportului de transformare al transformatorului T2, astfel ca la U=Un, I1=I2 (deci . Orice variatie a tensiunii determina actionarea releului KP1 sau KP2, respectiv KL1, KL2, care prin KT comanda modificarea tensiunii U (crestere sau scadere). Comanda pentru modificarea prizei pe care functioneaza transformatorul se da cu o temporizare de 2030 s pentru a evita actionarea la variatii temporare ale tensiunii in locul de masurare.

2.4 Schemele dispozitivelor de automatizare, semnalizare, evidenta si masurari a

energiei electice

2.4.1 Schema dispozitivului de anclansare automata a rezervei la barele ID-10 kV

a S.P.C.

Pentru asigurarea continuitatii in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor se prevede alimentarea acestora de la doua surse independente de energie electrica.

La functionarea normala consumatorii se alimenteaza de la una din surse, iar in caz de avarie a acesteea sau a caii de alimentare, ei sunt trecuti automat pe cea de-a doua sursa cu ajutorul instalatiei de anclansare automata a alimentarii de rezerva, A.A.R.

O instalatie de A.A.R. trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii principale:

1) la intreruperea alimentarii principale, A.A.R. trebuie sa intervina imediat;

2) daca, dupa actionarea A.A.R. apare un defect pe barele alimentate prin A.A.R. si intervine protectia, trebuie ca instalatia A.A.R. sa nu lucreze a doua oara;

3) interventia A.A.R. trebuie astfel asigurata incit sa nu duca la o extindere a avariei;

4) timpul de A.A.R. se admite avindu-se in vedere cele doua conditii contradictorii impuse: pe de o parte timp scurt ca motoarele racordate la barele alimentate de A.A.R. sa poata autoporni, pe de alta parte timp sufficient de lung pentru a se putea asigura deconectarea selectiva, prin protectie, a elementului avariat.

Prin dispozitivul A.A.R. se intelege totalitatea dispozitivelor care, in cazul intreruperii din orice cauza a alimentarii normale, conecteaza automat alimentarea de rezerva, asigurind astfel continuitatea alimentarii consumatorilor de energie electrica, cu exceptia unei foarte mici intreruperi pe timpul actionarii A.A.R., care nu perturba functionarea receptoarelor electrice.

Eficacitatea schemelor de actionare a dispozitivului de A.A.R. in sistemele electroenergetice constituie 90-95 %.

Schema de anclansare automata a intreruptorului de sectionare, care este instalat intre cele doua sectii a sistemului de bare colectoare a ID-10 kV a S.P.C. este prezentata in fig. 2.5.

Conform schemei din fig. 2.5. alimentarea sectiilor se realizeaza de la doua transformatoare de putere T1 si T2. Întreruptorul de sectionare Q5 este normal deconectat si se anclanseaza prin dispozitivul de A.A.R., in cazul deconectarii oricarui transformator. Întreruptoarele Q1 si Q3 sunt normal inchise, bobinele releelor intermediare 1KL si 2KL sunt parcurse de curent, iar contactele lor sunt inchise. La deconectarea T1 de mijloacele de protectie, intreruptorul Q1 se declanseaza: isi deschide contactul normal inchis in circuitul electromagnetului de declansare YAT1 si isi inchide contactul normal deschis in circuitul electromagnetului de anclansare YAC1 (circuitele YAC1 si YAC2 in schema nu sunt prezentate). Bobuna releului 1KL nu mai este parcursa de current, dar deoarece contactele acestuia sunt cu temporizare la descidere, ele ramin inchise o perioada de timp. Prin circuitul (+)-contactul de inchidere a Q1-1KL-KH-contactul de inchidere a Q5-YAC5-(-) are loc anclansarea intreruptorului de sectionare Q5.

Pentru anclansarea Q5, in cazul conectarii pe un scurtcircuit neinlaturat, se prevede accelerarea protectiei intreruptorului Q5. Accelerarea se realizeaza cu contactele releelor 1KL si 2KL, care asigura polaritatea (+) pentru releul de timp KT, de la protectia Q5.

Fig.2.5. Schema de protectie si de comanda a A.A.R. cu intreruptor de sectionare.

2.4.2 Schema de reglare automata a puterii bateriilor de condensatoare

Pentru a asigura o functionare eficace si economicoasa a instalatiilor de compensare a puterii reactive cu baterii de condensatoare se foloseste reglarea automata in trepte a puterii acestora. Reglarea poate fi realizata functie de curent, putere si tensiune si functie de factorul de putere. Reglarea automata functie de tensiune se intrebuinteaza in cazurile, cind trebuie de marit factorul de putere si de mentinut valoarea tensiunii receptoarelor la nivelul celei nominale. Acest tip de reglare automata este cel mai des folosit la posturile de transformatoare la intreprinderi industriale.

Schema reglarii automate a puterii bateriilor de condesatoare intr-o treapta functie de tensiune este prezentata in fig. 2.6

KM-contactor magnetic;

DO-dispozitiv orologic;

KT1,KT2,KT3-relee de timp;

KL1,KL2-relee intermediare;

SB1,SB2,SB3-butoane pentru comanda manuala a instalatiei cu condensotoare;

KV1,KV2-relee maximale de tensiune;

VD1,VD2-diode, prevazute pentru a exclude posibilitatea de conectare a instalatiei cu condensatoare la retea in cazul actionarii releului KV1, adica cind tensiunea este ridicata.

Fig.2.6. Schema reglarii automate a puterii bateriilor de condensatoare 0,4 kV intr-o treapta functie de tensiune

2.4.3 Schema de semnalizare, evidenta si masurari

Schema de semnalizare a punerii la pamint este realizata cu ajutorul unui releu de semnalizare conectat la infasurarea in triunghi deschis a transformatorului de tensiune de tip HTM

Schema de masurari include aparatele de masura si contoarele de evidenta a energiei active si reactive conectate prin intermediul transformatoarelor de curent si de tensiune . Contoarele se instaleaza la hotarele intre reteaua sistemului de alimentare si reteaua consumatorului.

Schema de semnalizare si masurari este prezentata in fig.2.7.

Fig.2.7. Schema de masurari si evidenta a energiei electrice.

2.5. Protectia prin relee a liniei elctrice aeriene 35 kV

Liniile aeriene sunt supuse intr-o masura mai mare influentei defectelor decit alte echipamente electrice, corespunzator se complica si realizarea protectiei lor. Tipul si schema protectiei utilizate (cu unu, doua sau trei relee) depinde de configuratia retelei (radiala, magistrala, cu linii paralele ect.), forma de alimentare (cu alimentare uni sau bilaterala), modul de tratare a neutrului (legat direct la pamint, izolat sau compensat prin bobina de stingere), constructia liniei (importanta consumatorului).

Liniile electrice aeriene 35 kV trebuie sa fie protejate impotriva urmatoarelor defecte si regimuri anormale:

s.c. polifazate;

puneri la pamint;

suprasarcini.

Calculul protectiei impotriva s.c. polifazate

Pentru protectia impotriva scurtcircuitelor polifazate la liniile cu alimentare dintr-un capat se prevede PMC in doua. PMC se instaleaza la inceputul liniei si se realizeaza cu relee de curent in doua faze pentru retele cu neutrul izolat sau compensat, cu actiune la declansare.Deci vom examina PMC in doua trepte:

Curentul de pornire al protectiei se determina cu relatia:

unde in cazul utilizarii releelor de curent RT-40;

valoarea curentului maximal care circula prin protectie la un scurtcircuit trifazat la sfirsitul liniei. Deoarece linia alimenteaza in radial un transformator, scurtcircuitul se va examina la partea de joasa tensiune a transformatorului dat. Aceasta reiese din necesitatea majorarii sensibilitatii sectionarii de curent rapida. (Anexa 8).

Deoarece punctul de s.c. se analizeaza la partea de JT a transformatorului, valoarea curentului de s.c., determinata la aceasta tensiune, se va raporta la partea de inalta tensiune, utilizind relatia:

unde sunt tensiuni medii nominale ce corespund infasurarilor secundare si primare ale transformatorului de putere.

Sensibilitatea protectiei se asigura daca:

unde curentul minimal de scurtcircuit bifazat la partea de inalta tensiune in regimul minimal al sistemului, valoarea caruia se ia din Anexa 8,

Sensibilitatea se asigura.

Curentul de pornire al releului se determina cu relatia:

Dupa curentul maximal de lucru a liniei alegem transformatorul de curent de tip T 35A- tab.5.9 [5] cu parametrii: I_n1 = 150 A, I_n2 = 5 A, k_I = 150/5 =

Alegem releul de curent PT-40 (tab.A.1. [16]) cu reglajul de curent 34 (bobinele releului se conecteaza in paralel).

2.5.2 Calculul protectiei impotriva suprasarcinii

Aceasta protectie serveste ca protectie de rezerva pentru treapta I a liniei (rezerva apropiata) si pentru treapta III a protectiei transformatorului (rezerva indepartata). Aceasta treapta va asigura si protectia eventualelor suprasarcini.:

unde

este coeficientul de autopornire ce tine cont de cresterea curentului de sarcina in regim de postavarie,admis pentru sarcina predominanta de motoare electrice.

- curentul maximal de lucru al liniei.

Curentul de pornire al releului se determina cu relatia:

Marimea calculata se rotungeste pana la cea standartizata si se alege releul de curent de tip PT-40/20 (tab.A.1.[15]) cu reglajul de curent 1 A (bobinele releului se conecteaza in paralel).

Sensibilitatea protectiei in cazul rezervei apropiate verificam la un scurtcircuit bifazat la sfirsitul liniei,pentru rezerva indepartata - dupa transformator.

Coeficientul de sensibilitate pentru rezerva apropiata se determina dupa relatia:

unde curentul minimal de scurtcircuit bifazat la sfirsitul liniei.

Sensibilitatea este asigurata.

Coeficientul de sensibilitate pentru rezerva indepartata se determina dupa relatia:

unde curentul minimal de scurtcircuit la partea de JT a transformatorului,(Anexa 8)

Curentul de scurtcircuit se raporteaza la partea ÎT a transformatorului:

Sensibilitatea este asigurata.

Protectia calculata serveste ca protectie de rezerva apropiata si indepartata.

Temporizarea protectiei date se determina din conditia de selectivitate in raport cu protectia treapta III a transformatorului de putere. .(paragraful 2.2)

Alegem releul de timp cu contact alunecator de tip ÝA (tab.A.3. cu reglajul de timp

t_reg = 2 s.

Calculul protectiei impotriva punerilor simple la pamint

Aceasta protectie actioneaza la semnal. Protectia reactioneza la curentii homopolari, ce apar la puneri la pamint datorita dezechilibrului simetriei curentilor capacitivi si se relizeaza cu TC de secventa homopolara si relee curent de secventa homopolara tip RTZ-51.

Curentul de pornire al protectiei se va determina din conditia desensibilizarii in raport cu salturile curentului capacitiv al liniei protejate la o punere exterioara la pamint, utilizind relatia:

,

unde

este coeficientul de soc, .

-curentu capacitiv a liniei

Valoarea curentului capacitiv se determina cu relatia:

,

in care - curentul capacitiv pentru 1 km de linie, (tab. 11, 12

- lungime liniei, km;

Deci din tab.9 [11] alegem trasformator de curent de secventa homopolara de tipul RTZ-51cu temporizarea t=0,5¸1,0 s. Numarul TCSH

Pentru ca valoarea curentului capacitiv este mai mica de 5 A protectia se efectueaza cu actionare la semnal.

Schema de protectie a LEA este prezentata in fig.2.8.

Fig.2.8. Schema de protectie si de comanda a linie electrice aeriene

2.6 Verificarea tranformatorului la eroarea de 10 %

Conform prescriptiilor eroarea transformatoarelor de curent utilizate in protectii prin relee nu trebuie sa depaseasca 10 % pentru sectiunea aleasa a conductoarelor circuitelor secundare de curent.

Pentru verificare se impune conditia:

,

unde este impedanta secundara de calcul;

− impedanta secundara admisibila a transformatorului de curent.

Vom verifica la eroarea de 10 % transformatorul de curent de tip T 35A- instalat in circuitul PMC a linie electrice aeriene.

Verificarea transformatorului de curent se efectueaza in modul urmator.

Pentru determinarea valorii impedantei secundare admisibile se calculeaza valoarea multiplului de supracurent K₁₀ pentru circuitul primar, pentru care trebuie sa se asigure functionarea transformatorului de curent cu eroarea mai mica sau egala cu 10 % conform expresiei:

,

unde K₁ este coeficientul ce depinde de tipul protectiei si timpul ei de actionare, K₁ = 1,25 (tab.6 [

− curentul nominal primar al transformatorului de curent, ;

K₂ - coeficientul ce tine cont de inrautatirea caracteristicii de magnetizare a transformatorului de curent, K₂ = 0,8 [ , p.34]

- curentul maximal primar dupa care se verifica transformatorul de curent, conform tab.6 [ ] se determina cu relatia:

;

.

Pentru transformatorul de curent ales se determina valoarea admisibila a impedantei sarcinii secundare din graficele K₁₀ = f(Z_2adm) (fig. A2.

.

În continuare se va determina valoarea impedantei secundare de calcul care depinde de schema de conexiune a infasurarilor secundare ale transformatoarelor de curent si bobinelor releelor si de tipul de scurtcircuit.

Pentru schema de conexiune stea incompleta conform tab.13 [ ] impedanta secundara de calcul va fi egala:

- pentru s.c. bifazat  ;

- pentru s.c. trifazat  ,

unde r_cont este rezistenta de contact, in calculele r_cont = 0,1;

Z_rf - impedanta releului conectat in conductorul de faza, se determina cu relatia:

,

in care S_rf este puterea consumata de releu, conectat in circuitul de faza, pentru releul de tip RT-40/50 S_rf = 0,8 VA, respectiv pentru releul de tip RT-40/20 S_rf = 0,4 VA (tab. 2-28

I_reg.min - valoarea minima a reglajului de curent al releului, pentru releul de curent de tip RT-40/50 I_reg.min = 12,5 A, respectiv pentru releul de curent de tip RT-40/20 I_reg.min = 6,25 A (tab. 2-28

Z_ro - impedanta releului conectat in conductorul de retur, fiindca in conductorul de retur nu se conecteaza releul Z_ro = 0;

R_cond - rezistenta conductorului de la transformatorul de curent pana la releul de curent, se determina cu relatia:

,

in care ρ este rezistivitatea conductorului, pentru aluminiu ρ = 0,029 Ω∙mm²/m;

l - lungimea conductorului de legatura, admitem l = 10 m;

S - sectiunea transversala a conductorului, admitem S = 4 mm².

, .

.

;

.

Verificam conditia:

- pentru s.c. bifazat  ;

- pentru s.c. trifazat   .

Conditia se indeplineste, deci eroarea transformatorului de curent nu va depasi 10 % si transformatorul de curent va lucra in clasa de precizie necesara (0,5).

3. PARTEA SPECIALA

ANALIZA BILANTELOR ENERGETICE A ÎNTREPRINDEREI

3.1 Întroducere

Problemele energetice au devenit o preocupare generala a lumii contemporane. Conservarea energiei si combostibililor, cresterea puternica a eficientei folosirii acestora constituie unul din obectivele principale, prioritare ale planurilor de dezvoltare economico-sociala a fiecarei tari, o problema cardinala a prezentului si viitorului omenirii.

Alimentarea cu energie electrica si combustibil a consumatorilor, la un inalt nivel calitativ si de siguranta, precum si de folosirea rasionala si eftina a bazei energetice presupuse, cunoasterea corecta a performantelor tehnico-economice ale tuturor partilor componente ale intregului contur energetic, asigurarea conditiilor optime, din punct de vedere energepic, pentru functionarea acestora.

Principalul mijloc care sta la indemina specialistilor pentru realizarea acestor obiective importante il constituie bilantul energetic, care permite efectuarea atit a analizelor cantitative, cit si a celor calitative asupra modului de utilizare a combustibelui si a tutoror formelor de energie in cadrul limetilor unui sistem determinat.Prin urmare, conturul unui bilant energetic poate coincide cu conturul fizic al unui utilaj, al unei instalatii sau al unui ansamblu complex, care in ce urmeaza va fi mentionat ca sistem.

Bilantul energetic este un document tehnic de comparare intre suma cantitatilor de energie care intra intr-un contur dinainte stabilit si suma cantitatilor de energie care ies din acelasi contur, raportata la o unitate de referinta (de exemplu: de timp, de productie, ciclu tehnologic ect.)

Contur de bilant este cadrul limita al sistemului fizic in care se realizeza modul de utilizare a energiei, el reprezintind practic suprafata inchisa care include limitele fata de care se considera intrarile si iesirele de energie. Prin urmare, conturul unuibilant energetic poate coincide cu conturul fizic al unui echipament, al unei instalatii sau a unui ansamblu de instalatii (sectii, uzina, intreprindere) la care se raporteaza fluxurile de energie care intra, respectiv ies.

Balanta energetica reprezintaun balant energetic simplificat care la iesire evedentiaza repartitia energiei intre diversi consumatori, iar la intrare energia se defalca pe tipuri de purtatori de energie.

Proces energotehnologic este oricare proces tehnologic care se desfasoara cu consum de energie (caldura, energie electrica, energie mecenica).

Proces tehnologic elementar este cel mai simplu proces fizic sau chimic, care se desfasoara cu consum de energie.

Proces tehnologic complex este un proces cu mai multe etape de desfasurare, care constau din procese tehnologice elementare conectate in serie.

Proces de consum final de energie este procesul in care energia este folosita in scopul realizarii de produse neenergetice, sau de prestari de serviciu. Dupa procesul de consum final de energie nu mai au loc transformari energetice.

3.2. Scopul si rolul bilanturilor energetice

Scopul principal al bilanturilor energetice este de a gasi caile rationale tehnice si economice de utilizare eficienta a energiei si resurselor energetice. Ele se folosesc atat in cazul obiectivelor existente, pentru ridicarea calitativa a nivelului de exploatare si organizare in gospodarirea energetica, cit si in cazul proiectarii obiectivelor noi sau a reconstructiei (modernizarii) celor existente. De asemenea, se utilizeaza pentru stabilirea performantelor utilajelor in vederea omologarii sau receptiei.

La nivelul intreprinderilor si ramurilor industriale, bilanturile energetice

evidentiaza influentele reciproce ale proceselor energetice si tehnologice. In final, ele permit alegerea strategiei energetice, corelata cu productia tehnologica si evidentiaza repercusiunile economice pe care aceasta le poate avea la nivelul economiei nationale.

Bilanturile energetice pot contribui, alaturi de alte metode de analiza a sistemelor si proceselor energetice, la:

a) Proiectarea obiectivelor noi sau reconstruirea celor existente in vederea:

fundamentarii alegerii celor mai rationali purtatori de energie, a
parametrilor lor optimi si a sistemelor optime de alimentare cu energie de diferite
forme;

determinarii cantitative a resurselor energetice secundare si fundamentarii
alegerii celor mai rationale directii pentru recuperarea si folosirea acestora;

preliminarii consumurilor specifice de energie de toate formele.

b) imbunatatirea procesului de exploatare a agregatelor si instalatiilor din
cadrul obiectivelor aflate in functiune, prin:

determinarea cantitativa si analiza diferitelor componente si categorii de consumuri utile si pierderi de energie de toate formele, inclusiv a resurselorenergetice secundare;

fundamentarea stabilirii ansamblului de masuri tehnice - organizatorice pentru reducerea pierderilor, precum si marirea pana la valoarea optima a randamentelor de utilizare a energiei de toate formele pe ansamblul instalatiilor si pe partile lor componente;

alegerea celor mai eficiente directii de recuperare a resurselor energetice secundare si a valorilor optime ale parametrilor energetici si tehnologici realizati in exploatare;

obtinerea datelor reale pentru fundamentarea normelor de consum energetic.

c) Omologarea si receptia utilajelor de producere, transformare si utilizare a energiei de toate formele, prin:

punerea in evidenta a diferitelor componente de consumuri utile si de pierderi energetice, in vederea stabilirii indicatorilor de consum energetic si a randamentelor de utilizare a energiei;

obtinerea elementelor pentru determinarea diversilor indicatori calitativi
efectiv realizati si compararea lor cu cei proiectati sau cu cei al unor instalatii
similare.

3.3. Clasificarea bilanturilor energetice

Bilanturile energetice pot fi clasificate in functie de urmatoarele criterii:

1. Forma energiilor participante in proces, care determina gruparea bilanturilor energetice in doua mari categorii:

Bilanturi energetice atunci cand in procesul analizat participa numai energii ordonate, ca de exemplu in cazul bilanturilor electrice. Bilanturile energetice, avand un caracter exclusiv cantitativ, nu permit obtinerea unor concluzii concrete in cazul energiilor neordonate.

Bilanturi exergetice recomandate pentru sistemele in care participa energii neordonate. Bilanturile exergetice exprima atat primul principiu al termodinamicii (deoarece suma dintre exergie si anergie este constanta), cit si al doilea principiu al termodinamicii, deoarece fiecarei ireversibilitati ii corespunde o anumita reducere a exergiei, cu marirea corespunzatoare a anergiei.

Tipul purtatorului de energie, (prin purtator de energie se intelege totalitatea fluxurilor materiale care, in urma unor transformari de stare pot acumula, transmite sau ceda energia), care grupeaza bilanturile energetice in urmatoarele categorii:

-bilanturi electrice in cazul in care, in sistemul analizat, intra numai energie electrica;

bilanturi termice in cazul in care, in sistemul analizat, intra ca purtatori de energie aburul, apa calda sau fierbinte;

bilanturi de combustibil in cazul in care, in sistemul analizat, intra ca purtatori de energie combustibili de toate formele;

-bilanturi de aer comprimat in cazul in care, in sistemul analizat, intra ca purtator de energie aerul comprimat.

Numarul formelor sau purtatorilor de energie, care participa in procesul analizat, permite gruparea bilanturilor energetice in:

-bilanturi simple in cazul in care bilantul se refera la o singura forma sau un singur purtator de energie. Acest tip de bilant isi propune sa evidentieze modul de utilizare a unei singure forme de energie care intra in contur.

bilanturi complexe in cazul in care bilantul se refera la doua sau mai multe forme de energii. De mentionat ca bilantul care se refera atat la combustibil, cit si la energia termica intrata in contur, poarta denumirea de bilant termoenergetic, iar cele care se refera la toate formele de energie intrate in sistem se numeste bilant energetic total. in cazul bilanturilor energetice complexe, este necesara exprimarea tuturor formelor sau purtatorilor de energie intr-o singura unitate de masura si anume in aceea specifica formei de energie cu ponderea cea mai mare in sistemul analizat, in tabela se prezinta coeficientii de transformare a unitatilor de masura a energiei.

Tabela 3.l  Coeficientii de transformare a unitatilor de masura

4. Continutul, metoda si momentul elaborarii clasifica bilanturile energetice in doua grupe mari:

-Bilanturi de proiect efectuate, fie cu prilejul proiectarii unor obiective noi, fie la modernizarea sau reconstruirea unor obiective existente. Aceste bilanturi se intocmesc pe cale analitica, pe baza performantelor tehnico-functionale garantate de furnizori, pentru fiecare utilaj, agregat, instalatie care intra in componenta sistemului proiectat. Avand caracterul de bilant preliminat, el trebuie sa fie realizat in ipoteza adoptarii solutiilor optime, corespunzatoare conditiilor tehnico-economice cele mai avansate pe plan mondial.

-Bilanturi pentru instalatii existente. In aceasta categorie pot fi incluse urmatoarele tipuri de bilanturi energetice:

.bilanturi energetice reale prin care se intelege relevarea, prin intermediul masurarilor si a calculelor analitice a situatiei energetice existente intr-un sistem, la un moment dat. Bilantul real, pe langa faptul ca reflecta nivelul tehnic al exploatarii sistemului, constituie baza tehnico-economica de fundamentare a masurarilor tehnice si organizatorice menite sa conduca la ridicarea performantelor energetice ale sistemului analizat, prin reducerea pierderilor si o cit mai eficienta folosire a tuturor formelor de energie;

.bilanturi energetice optime sint bilanturile unui sistem analizat, in ipoteza ca acesta ar fi adus in conditii optime energetice de functionare, prin aplicarea tuturor masurilor tehnice si organizatorice pe care stiinta le pune la indemana, intr- un moment dat.

Deoarece cunostintele tehnico-stiintifice evolueaza destul de rapid de la o etapa la alta, conditiile optime energetice de functionare a unui sistem inregistreaza mutatii continui, ceea ce impune determinarea periodica a bilanturilor energetice optime. Compararea acestora cu bilanturile energetice reale indica, pe de o parte, decalajul existent, la un moment dat, intre functionarea reala si functionarea in conditii optime, iar pe de alta parte, marimea eforturilor necesare pentru realizarea acesteia.

.bilanturile energetice normate se calculeaza pe baza performantelor energetice ale sistemului analizat, preconizate a fi atinse de acesta intr-o perioada determinata de timp, de obicei un an, prin aplicarea unei intregi game de masuri tehnice si organizatorice, stabilite pe baza concluziilor rezultate din bilanturi reale. Bilantul energetic normat tinde in timp catre bilantul energetic optim.

5. Caracterul procesului de productie care intra in componenta sistemului analizat permite clasificarea bilanturilor in doua grupe caracteristice si anume:

-bilanturi energetice de baza efectuate pentru actele partii constituente ale sistemului care determina productia de baza realizata in cadrul acestuia;

-bilanturi energetice secundare efectuate pentru componentele auxiliare ale sistemului, care deservesc intr-o forma sau alta procesul de baza.

Dupa elaborarea separata a acestor doua tipuri de bilanturi, este indicat sa se faca o analiza a lor, daca situatia reala a sistemului permite acest lucru.

6. Continutul intern al conturului, respectiv sfera de cuprindere, permite clasificarea bilanturilor energetice in: bilanturi pe agregate; bilanturi pe instalatii; bilanturi pe sectii de productie; bilanturi pe intreprinderi; bilanturi pe platforme industriale; bilanturi pe ramuri industriale; bilanturi la nivelul economiei nationale.

De obicei, intocmirea bilanturilor incepe cu elementele componente ale sistemului analizat, deci de la simplu la complex.

7. Gradul de incarcare a sistemului analizat constituie un criteriu de grupare a bilanturilor energetice in bilanturi elaborate la sarcini caracteristice (maxime, nominale, minime) si la sarcini partiale semnificative procesului respectiv. Acest procedeu permite evidentierea variatiei consumurilor de energie si a randamentelor cu gradul de incarcare a agregatelor, instalatiilor etc. care intra in componenta sistemului.

8. Perioada pentru care se elaboreaza bilantul determina clasificarea bilanturilor energetice in:

bilanturi orare;

bilanturi pe o perioada calendaristica oarecare (schimb, zi, decada, luna, trimestru, an);

bilanturi pe ciclu de functionare;

bilanturi pe unitatea de produs realizat intr-un anumit timp.

Bilanturile pe ciclu de productie se elaboreaza, de obicei, in cazul proceselor ciclice, la care celelalte tipuri nu permit evaluarea corecta a eficientei energetice a acestor procese.

Bilantul energetic pe o perioada de un an se intocmeste, in special, pentru intreprinderi in care agregatele sau instalatiile sau instalatiile energetice au regimuri de functionare diferite de la o perioada la alta a anului.

Transformarea bilantului energetic orar intr-un bilant pe o perioada calendaristica, trebuie sa tina seama de regimul de lucru al tuturor partilor competente ale sistemului analizat in perioada respectiva, in acest caz, se insumeaza timpul de functionare productiva, de mers in gol, de stationare tehnologica sau de avarie si cu perioada de la pornirea instalatiei pana la atingerea regimului de lucru. Pentru fiecare parte componenta a perioadei calendaristice, elementele bilantului variaza atat in raport cu parametrii interni sau externi ai sistemului, cit si in raport cu sarcina agregatelor componente ale sistemului.

in cazul proceselor ciclice, elaborarea bilantului pe o perioada calendaristica se obtine prin multiplicarea elementelor de bilant calculate pe ciclu cu numarul de cicluri realizate in perioada respectiva.

in mod similar, trecerea de la bilantul energetic pe unitate de produs la un bilant pe o perioada calendaristica se obtine prin multiplicarea componentelor de bilant pe produs cu volumul produselor realizate in perioada respectiva.

3.4. Întocmirea si analiza bilanturilor energetice. Conceptiaelaborarii bilanturilor energetice

Întocmirea bilanturilor energetice presupune parcurgerea urmatoarelor etape: analiza

instalatiilor, agregatelor, precum si a proceselor tehnologice de baza si auxiliare care constituie

obiectul bilantului energetic;

intocmirea schemelor fluxului tehnologic de materiale si a fluxurilor energetice;

delimitarea conturului de bilant si precizarea legaturilor acestui contur cu sistemele limitrofe;

identificarea purtatorilor de energie si a modului de circulatie a acesteia in interiorul sistemului;

precizarea regimurilor de lucru pentru care se intocmesc bilanturile energetice;

stabilirea caracteristicilor fiecarui element component al sistemului si precizarea marimilor ce vor fi masurate, a metodelor si mijloacelor de masurare, precum si a periodicitatii criteriilor pentru fiecare marime masurata in intervalul de timp stabilit pentru bilantul respectiv;

alegerea si montarea corecta a tuturor aparatelor si dispozitivelor cu ajutorul carora vor fi masurate toate componentele bilantului energetic;

intocmirea modelului matematic al bilantului energetic, in vederea optimizarii acestuia, in functie de restrictiile impuse atat sub aspect tehnologic, cit si cu aspect functional;

elaborarea bilanturilor energetice reale si optime;

analiza pierderilor reale si stabilirea unui program etapizat de masuri tehnico-organizatorice in vederea reducerii la minimum, intru-un interval de timp cit mai redus, a pierderilor si a valorificarii integrale a resurselor energetice secundare.

Pe baza bilantului energetic real si a analizei detaliate a tuturor componentelor de energie utila si de pierderi de energie, se intocmeste bilantul energetic normat, care tine seama de toate masurile stabilite ca urmare a studiului efectuat.

Analiza componentelor utile si a pierderilor de energie se realizeaza dupa urmatoarea metodologie:

a) Clasificarea pierderilor de energie dupa criteriul caracterului lor fizic:

Pierderi de caldura prin:

gazele de ardere iesite din conturul de bilant;

caldura sensibila a produselor iesite din contur;

caldura fizica a deseurilor tehnologice iesite din contur;

energia chimica legata a resurselor energetice secundare combustibile;

arderea incompleta;

caldura evacuata cu fluidele de racire;

caldura disipata in mediul ambiant prin radiatie, convectie si conductie

Pierderi de energie electrica in transformatoare, masini electrice, bobine de

inductanta, condensatoare, linii de transport etc.;

Pierderi mecanice prin frecare sau prin franarea si maselor in miscare;

Pierderi hidraulice prin laminari, frecari etc.;

Pierderi ale agentilor energetici prin scapari, evaporari, purjari etc.;

b) Defalcarea pierderilor dupa criteriul cauzelor care le genereaza:

starea necorespunzatoare a instalatiilor;

abateri de la regimul tehnologic recomandat;

exploatare necorespunzatoare;

mers in gol a instalatiilor;

alte cauze.

c)     Compararea atat a componentelor energie utile, cit si a pierderilor

rezultate din intocmirea bilantului energetic real al sistemului analizat cu performantele cele mai ridicate din punct de vedere tehnic a unor instalatii, agregate sau procese tehnologice similare pe plan mondial.

d)       Stabilirea, pe aceasta baza, a cailor si masurilor tehnico-organizatorice menite sa asigure reducerea pierderilor de energie si valorificarea cit mai eficienta a resurselor energetice secundare poate fi realizata, in functie de conditiile existente, atat in cadrul conturului analizat, cit si in alte sisteme limitrofe acestuia.

Conceptia elaborarii bilanturilor energetice

Bilantul energetic real stabileste legatura dintre energia preluata din exterior de catre sistemul analizat si cea consumata in interiorul sau. Daca energia intrata in sistem este egala cu energia utila insumata cu pierderile de energie, atunci bilantul este definit ca bilant energetic inchis. In caz contrar bilantul poarta denumirea de bilant energetic deschis.

În ambele cazuri, elaborarea bilantului energetic trebuie sa inceapa cu determinarea regimului de lucru ale tuturor instalatiilor care intra in conturul de bilant, precum si cu studierea schemelor de alimentare cu energie a acestora, pe baza cunoasterii diagramelor de sarcina si a modului de utilizare si gospodarire a energiei.

Bilantul energetic trebuie sa reflecte situatia consumului util si a pierderilor de energie la nivelul tuturor instalatiilor dintre sursa si consumator. Astfel, in bilant, trebuie sa se reflecte situatia energetica din cadrul instalatiilor de extractie, transport, distributie, transformare si utilizare a energiei la nivelul tuturor purtatorilor. Ecuatia de bilant, sub forma sa cea mai generala, se poate scrie astfel:

unde: E_prim- energia primara;

E_u - energia utila;

- energia pierduta la nivelul instalatiilor de utilizare;

-pierderile de energie la nivelul instalatiilor de producere, transport si

distributie;

- pierderile de energie la nivelul instalatiilor de pregatire a

combustibilului;

-pierderile de energie la nivelul prepararii purtatorilor;

-pierderile de energie la nivelul sursei primare.

Fig 4.1 Prezentarea bilantului energetic prin diagrama Sankei

Pierderile de energie se impart in mai multe componente, si deoarece obiectivul principal al unui bilant consta in cunoasterea cauzelor si reducerea la minimum a pierderilor de energie, determinarea fiecarei componente capata o

importanta deosebita. Pentru determinarea pierderilor, la diverse niveluri ale sistemului analizat, trebuie avut in vedere urmatoarele:

Energia electrica si termica nu se pot stoca decat partial si incomplet, pe cand combustibilul are avantajul stocarii. Ca urmare, optimizarea nivelului de pierderi se poate face la nivelul bilantului energetic tinand cont de perspectiva dezvoltarii sistemului analizat;

Lanturile energetice care leaga sursa de energie de consumator sunt formate din instalatii complexe (sursa, instalatiile de producere, transport si distributie a energiei si consumatorii de energie). Aceste instalatii se caracterizeaza prin fluxul de energie si prin caracteristica de consum;

Datele necesare intocmirii si optimizarii unui bilant energetic trebuie sa cuprinda: energiile utile pe consumatori, indicatori tehnici si economici ai lanturilor energetice, resursele primare disponibile pe intervalul de timp considerat si pe tipul de purtatori de energie, restrictiile problemei studiate privind posibilitatea utilizarii mai multor feluri de combustibil, pentru unul si acelasi consumator, corelatia dintre energiile produse si cele consumate, pastrarea unui anumit nivel al rezervelor de combustibil din sistem;

Construirea unor instalatii echivalente la nivelul sursei, la nivelul producerii si transportului energiei si la nivelul consumatorilor trebuie realizata in conceptie sistematica.

Conditiile de inlocuire a unei multimi de instalatii cu o instalatie echivalenta sunt: amplasament identic ca distanta fata de centrul de consum, posibilitaztea aproximativ identica de inlocuire a unui purtator de energie cu altul.

Determinarea lungimii echivalente de transport a energiei trebuie a energiei trebuie realizata in conditii tehnico-economice precise. Lungimea echivalenta de transport a energiei rezulta din conditia egalitatii cheltuielilor de transport de pe reteaua reala cu cele pe lungimea echivalenta, in ipoteza repartitiei uniforme a consumului de-a lungul retelei de transport si distributie.

3.5 Principii metodologice privind elaborarea balantei energetice in sistemul energiei finale

Balanta energetica constituie o parte componenta a sistemului national de balante, asigura legatura reciproca dintre resursele si destinatii pentru diferitele tipuri de resurse energetice alcatuind un ansamblu de indicatori specifici care caracterizeaza situatia energetica a tarii si permite determinarea eficientei utilizarii resurselor de energie, semnalizeaza mutatiile produse in structura resurselor si destinatiilor, asigura elementele necesare calculului gradului de independenta energetica, a intensitatii energetice, precum si a altor indicatori sintetici si de calitate, in scopul analizelor si comparatiilor intr-un context dat.

In acest capitol urmarim scopul de a asigura cadrul metodologic de elaborare si interpretare a datelor si de a pune la dispozitia specialistilor elementele necesare pentru analiza balantei energetice pe structura si in dinamica si de a asigura baza pentru elaborarea politicii energetice a tarii.

Caracteristica acestui tip de balanta este aceea ca exprima toate fluxurile (productie, comert exterior, stocuri, intrari si iesiri din transformare, consum, etc), pe baza potentialului energetic al fiecarei resurse. Astfel, balanta arata cantitatile de energie efectiv puse la dispozitia consumatorilor.

1. Unitatea de masura

Unitatile de masura utilizate la prezentarea contributiei fiecarui sortiment de purtator de energie in balanta energetica sunt unitatile fizice (naturale), iar pentru calculul balantei energetice totale se calculeaza echivalentul fiecarui sortiment in unitati de masura conventionale. Unitatile conventionale sunt: tona combustibil conventional (tona echivalent carbune), definita prin conventie ca un combustibil cu puterea calorifica de 29307 KJ/Kg (7000 Kcal/Kg) si tona echivalent petrol,definita prin conventie ca un combustibil cu puterea calorifica de 41868 KJ/Kg (10000 Kcal/Kg), precum si multiplii acestora.

Transformarea in unitati de masura conventionale

Transformarea fiecarui sortiment de purtator de energie in unitati de masura conventionale implica stabilirea unor coeficienti de echivalenta. Acesti coeficienti se stabilesc pornind de la puterea calorifica inferioara a fiecarui sortiment de purtator de energie, respectiv a cantitatii de caldura degajata de aceasta dupa evaporarea unitatii continute initial de combustibilul considerat.

Coeficientii de echivalenta se determina pentru fiecare sortiment ca raport dintre puterea calorifica inferioara a sortimentului si puterea calorifica corespunzatoare unitatii conventionale in care se face echivalarea.

Energia electrica si energia termica se echivaleaza in unitati conventionale pe baza potentialului energetic al fiecaruia dintre aceste tipuri de energie si anume: l MWh - 0,123 t.c.c. (t.c.c.) = 0,086 t.e.p. = 3,6 GJ l Gcal = 0,143 t.c.c. (t.c.c.) = 0,100 t.e.p. = 4,187 GJ

Resurse de energie

Component principal al balantei energetice, indicatorul 'resurse' cuprinde: productia de energie primara, importul de purtatori de energie si stocul de purtatori de energie la inceputul perioadei de referinta.

3.1 Resurse de energie primara

in categoria resurselor de energie primara se cuprind atat combustibilii solizi (carbuni lemne de foc), lichizi (titei), gazosi (gaze naturale) cat si resursele necombustibile (energia hidroelectrica) si energia din surse regenerabile (energia solara, energia eoliana, energia nucleara, energia geotermica, etc).

De asemenea, in aceasta categorie sunt incluse: importul de energie primara precum si stocul de energie primara la inceputul perioadei de referinta.

3.1.1. Productia de energie primara

Aceasta categorie cuprinde productia obtinuta din exploatarea surselor de energie existente in natura in zacaminte sau la suprafata, care poate fi utilizata ca

atare sau dupa o prealabila prelucrare care nu schimba structura sortimentului, ci ii imbunatateste calitatea in vederea utilizarii sale drept combustibil sau ca materie prima pentru producerea altor produse combustibile sau necombustibile.

Productia de carbune este definita ca productia neta a exploatarilor carbonifere, respectiv dupa indeplinirea sterilului si deseurilor din productia bruta, fiind incluse si produselor de calitate inferioara cum sunt: praful de carbune, slamurile, amestecurile si sisturile combustibile, precum si turba.

Productia de titei include si productia de produse lichide obtinute de la producerea, purificarea si stabilizarea gazului natural.

Productia de gaze naturale se refera la gazele naturale utilizabile purificate, respectiv dupa eliminarea gazelor inerte, si separarea produselor lichide fiind excluse cantitatile de gaze arse la gura cosului si gazele, esapate in atmosfera. Sunt incluse gazele libere si gazele asociate din extractia de titei, gazul metan captat din zacamintele carbonifere din subteran si productia in timpul probelor.

Tot in productia de energie primara se cuprind: productia de energie hidroelectrica, energia termica obtinuta din reactoare nucleare, energia solara, geotermala, eoliana, biogaz, etc.

Importul

Cuprinde cantitatea de energie primara si transformata intrate pe teritoriul tarii atat in cadrul contoarelor, cat si in afara acestora, direct sau prin firme de comert exterior, inclusiv taxele de tranzit pentru cantitatile de energie care sunt transportate catre alte tari prin sistemele de transport nationale.

De asemenea se cuprind si cantitatile de combustibil si carburanti cu care se aprovizioneaza navele aeriene, feroviare, rutiere nationale de pe teritoriul altor state.

Se cuprind la import si cantitatile de combustibil si carburanti aflate in curs de transport de la furnizori din afara teritoriului tarii catre beneficiarii din tara.

Stocul de energie primara la inceputul perioadei de referinta Cuprinde cantitatile de energie primara existente la producatori, distribuitori si consumatori precum si cele lasate in custodie la agenti economici. De asemenea, sunt incluse cantitatile de combustibili primari aflate in curs de transport de la furnizorii din tara la beneficiarii interni.

3.2. Alte resurse

Aceasta categorie cuprinde produsele combustibile provenite in urma unor activitati diferite de cea de producere de energie cum sunt: prelucrarea lemnului, producerea de celuloza si hartie, agricultura, etc.

Exportul

Cuprinde cantitatile livrate in afara teritoriului national, direct sau prin firme de comert exterior.

Pentru energia electrica, exportul cuprinde cantitatile livrate de sistemul energetic national in baza contractelor de export si in afara acestora, precum si taxa de tranzit pentru exportul efectuat intr-o tara prin retelele electrice ale altor tari. Nu este cuprinsa energia electrica care tranziteaza teritoriul national.

In aceasta categorie sunt incluse si cantitatile de combustibil si carburanti cu care se aprovizioneaza mijloacele de transport straine de pe teritoriul tarii, precum si reprezentantele diplomatice din tara.

Stocul la sfarsitul perioadei

Se cuprind cantitatile de combustibil si carburanti aflate la producatori, distribuitori si consumatori, la sfarsitul perioadei de referinta, in aceasta categorie se includ si cantitatile de combustibil achizitionate din import si ramase neconsumate la sfarsitul perioadei analizate.

Consum intern

Acest indicator sintetic se obtine prin diferenta dintre 'Resurse de energie' si 'Exportul', 'Stocul la sfarsitul perioadei'.

Intrari in transformare

In aceasta categorie se cuprind toate cantitatile de purtatori de energie intrate intr-o instalatie de transformare, in scopul obtinerii unor produse transformate (derivate).

Se considera transformare numai atunci cand in instalatiile de prelucrare are loc modificarea fizica sau chimica a produselor energetice. Prin urmare, amestecurile de produse nu se cuprind in aceasta categorie, ele fiind cuprinse la indicatorul 'transfer'. Dupa tipul transformarii, se nominalizeaza urmatoarele categorii de instalatii:

Centrale clasice pentru producerea energiei electrice.

Sunt cuprinse cantitatile totale de combustibili consumate pentru producerea energiei electrice indiferent de tipul instalatiei de producere, atat in sectorul public (care cuprinde agenti economici a caror activitate principala este producerea de energie electrica indiferent de forma lor de proprietate) cit si la autoproducatori (care cuprind agentii economici, oricare ar fi forma lor de proprietate, a caror activitate principala este alta decat producerea de energie si care produc energie electrica in instalatii proprii, in principal pentru nevoile interne, surplusul fiind vandut la terti).

Centrale pentru producerea energiei termice

Sunt cuprinse cantitatile totale de combustibili consumate pentru producerea energiei termice, centrale termoelectrice, precum si centrale electrice de termoficare, atit in sectorul public (care cuprinde agentii economici care au ca activitate principala producerea energiei termice) cat si pentru producerea energiei termice vandute la terti de catre autoproducatori. In aceasta ultima categorie este inclusa si energia termica produsa si consumata de autoproducatori pentru alte activitati decat activitatea proprie industriala (cum sunt de exemplu: incalzirea serelor proprii, a crescatoriilor proprii de animale, incalzirea cladirilor administrative, etc.).

Nu sunt incluse cantitatile de combustibili consumate pentru incalziri prin ardere directa in aparate de incalzit, precum si cele consumate in centrale termice proprii ale imobilelor, care se inregistreaza in consumul populatiei. De asemenea nu sunt incluse consumurile energetice directe de combustibili, energie electrica si energie termica ale centralei, acestea fiind declarate consumuri in sectorul energetic.

Nu se cuprind in aceasta categorie, consumurile pentru energia termica produsa in instalatii destinate incalzirii, cu care sunt dotate mijloacele de transport, acestea fiind incluse in consumurile din transport.

Furnale

Se cuprinde cantitatea de cocs si semicocs echivalenta gazului de cocs degajat si recuperat in procesul de reducere a minereului de fier, in furnale. Aceasta cantitate de cocs este scazuta din consumul in metalurgie.

Cantitatea de gaz necaptata si arsa la cocs este inclusa, din considerente practice in consumul de cocs in metalurgie.

Rafinarii

Se cuprind cantitatile de titei, gazolina si etanul din schelele de extractie pentru prelucrarea si obtinerea de produse transformate (combustibili, carburanti si produse necombustibile) si anume: benzina, petrol, white-spirit, motorina si extract aromatic, pacura, uleiuri minerale, cocs de petrol, bitum de petrol, unsori consistente, vaseline, parafina, gaze petroliere lichifiate, gaze de rafinarie inclusiv propilena din rafinarii. Sunt incluse cantitatile de titei prelucrate in activitate de 'processing'.

Alte domenii

Din cauza volumelor mici a cantitatilor acest subpunct cuprinde cantitatile de combustibili consumate pentru producerea brichetelor din carbune, cocsului, semicocsului, gazului de cocsicare, mangalului.

8. Iesiri din transformare

Iesirile din transformare sunt productiile rezultate in urma activitatii de transformare a purtatorilor de energie: produse obtinute din carbune, produse petroliere rafinate, gaze derivate, produse obtinute din transformarea altor combustibili, energie termoelectrica si energie termica. Productiile incluse in acest sector include consumul propriu al instalatiilor de transformare.Diferenta intre intrare si iesirile din transformare constituie pierderile de transformare permitand determinarea randamentului de transformare pentru un produs analizat.

Totalul iesirilor din transformare contin, inevitabil, duble sau chiar triple inregistrari in cazul in care exista transformari succesive. Totusi, acest lucru nu influenteaza echilibrul balantei energetice totale deoarece intrarile in transformare sunt luate in calcul in acelasi sistem de inregistrare.

Centrale clasice pentru producerea energiei electrice.

Indicatorul cuprinde productia de energie termoelectrica bruta (masurata la bornele generatoarelor), inclusiv cea produsa de grupurile electrogene mobile, indiferent de tipul instalatiei producatoare (grupuri in condensare sau grupuri de termoficare), atat in sectorul public cat si a autoproducatorilor. Pentru determinarea productiei nete se scade din aceasta consumul serviciilor interne ale centralei.

Centrale pentru producerea energiei termice

Indicatorul contine productia de energie termica produsa in centralile termice, termoelectrice precum si in centralele electrice cu termoficare (exclusiv energia termica pentru producerea energiei electrice) atat in sectorul public cat si energia termica produsa si vanduta de autoproducatori. Prin conventie, la energia termica vanduta se adauga energia termica produsa si consumata de autoproducatori in alte scopuri decat industriale (incalzirea cladirilor administrative, crescatorii proprii de animale, etc.).

Furnale

Se cuprinde productia gazului de furnal obtinuta prin transformarea cocsului in procesul de reducere a minereului de fier din furnale.

Rafinarii

Se cuprinde productia bruta de produse petroliere rafinate.

Alte domenii

Se cuprinde productia de brichetare din carbune, indiferent de sortimentul de carbune utilizat, productia de energie rezultati din prelucrarea cocsului, gaz de cocserie, smoala de cocserie, etc., cat si productia altor categorii de produse de transformare decat cele nominalizate si anume: productia de gaz de gazogen si cea de mangal.

Transfer

Se refera la produsele obtinute prin amestecul unor produse energetice, cum este, de exemplu combustibilul lichid usor. Produsele care urmeaza a fi amestecate vor fi prezentate in balanta energetica cu semnul minus, iar produsul de amestec este prezentat ca o cantitate pozitiva.

Consum in sectorul energetic

Indicatorul cuprinde cantitatea de purtatori de energie consumati de producatori de energie primara sau transformata pentru functionarea instalatiilor proprii. Astfel, sunt incluse consumurile de energie electrica ale agregatelor de producere a energiei electrice, al agregatelor din serviciile interne (pompe, ventilatoare, mori de carbune, ect), iluminatul salilor tehnologice precum si pentru incalzirea diverselor aparate. Tot aici sunt incluse consumurile de energie electrica in transformatoarele de ridicare de tensiune din centralele electrice. De asemenea sunt cuprinse consumurile de energie electrica ale turbinelor si masinilor de abur cu piston care actioneaza generatoarele electrice ale centralei, consumurile de energie termica ale serviciilor interne ale centralei si pentru incalzirea gospodariei de combustibil. Sunt incluse si consumurile directe de energie electrica, energie termica si combustibili ale producatorilor de energie primara si transformata.

Pierderi

Indicatorul cuprinde:

- la energia electrica: consumul tehnologic in instalatiile de transport, transformare si distributie pina la punctul de separare intre furnizori si consumatori, consumul tehnologic de la punctul de separare dintre furnizori si consumatori si pana la receptoare se incadreaza in consumul tehnologic in instalatiile consumatorilor si se cuprinde la consumul final in ramura in care se incadreaza activitatea analizata (industrie, constructii, ect.).

la energia termica: cantitatea de energie termica din aburul uzat nereturnat
si din condensatul nereturnat la cazanele de abur si nefolosit ca energie termica sub
forma de apa calda; energia termica sub forma de apa calda provenita din apa calda
uzata nereturnata la sursa de producere a apei calde, exclusiv apa calda folosita in
schimbatoarele de amestec.

De asemenea sunt incluse cantitatile de energie termica pierdute prin izolatiile retelelor (aceste cantitati nu se pot determina direct, ele fiind calculate ca diferenta intre cantitatea totala de energie termica produsa si suma cantitatilor consumate, vandute si a pierderilor determinate direct).

la combustibil: cantitatile pierdute la transport, manipulare si depozitare la
producatori, distribuitori si consumatori prin: scapari in atmosfera, arderea la facla
a combustibililor gazosi; neetansitati ale retelelor de transport si distributie ale
combustibililor lichizi si gazosi; scurgeri de combustibili lichizi din rezervoarele
de depozitare si prin incarcari, descarcari si alte manipulari; degradari prin
infiltratii; pierderi cantitative si degradari calitative ale combustibililor solizi in
depozite (autoaprinderi, pierderi la manipulare etc.). Se cuprind, de asemenea,
pierderile in instalatiile de pregatire pentru prelucrare sau transformare in alti
combustibili.

Disponibil pentru consum final

Indicatorul se calculeaza prin scaderea din 'consum intern' a cantitatilor intrate in transformare si adaugarea productiei de energie derivata iesita din transformare. La cantitatile rezultate se adauga prin insumare algebrica cantitatile inregistrate la indicatorul 'transfer' si se scad cantitatile cuprinse la 'consum in sectorul energetic2 si 'pierderile'.

Neenergetic

Indicatorul cuprinde cantitatile de combustibili, carburanti si produse necombustibile utilizate de consumatori din toate domeniile de activitate in alte scopuri decat cele energetice si anume: consumul de gaze naturale si produse petroliere pentru obtinerea de produse chimice; cantitatea de gaze naturale utilizate

pentru injectie in zacamant; titeiul pentru tratamente la fluidele de foraj; produsele utilizate pentru ungere, spalare si ca materiale izolante.

14. Consum final energetic

Se determina prin scaderea din disponibilul pentru consumul final calculat a cantitatilor utilizate pentru consumul neenergetic descris.

Repartizarea consumurilor finale energetice se face pe baza activitatilor desfasurate efectiv de un agent economic, activitati clasificate conform clasificarii activitatii din economia nationala.

14.1. Industrie

Se refera la toate activitatile clasificate drept industriale exclusiv consumul sectorului energetic.

Cuprinde cantitatile de purtatori de energie primara si transformata utilizate de instalatiile consumatorilor in urma carora nu mai are loc o prelucrare sau transformare energetica si anume: la cuptoare industriale, in motoare de forta care actioneaza utilaje tehnologice, la mijloace de transport, la masini de ridicat si manipulat, masini agricole, diferite aparate si instalatii tehnologice ect. Sunt incluse consumurile pentru iluminat, incalzit si ventilatie, alimentare cu apa destinate productiei, exclusiv cele pentru cladirile administrative care sunt incadrate la 'alte ramuri ale economiei'.

Consumurile finale energetice astfel definite se defalca pe activitati industriale:

alimentara;

chimica;

constructoare de masini;

metalurgica;

usoara, etc.

14.2. Constructii

Cuprinde cantitatile consumate in activitatile de constructii-montaj din unitati specializate, inclusiv in constructiile in regie proprie ale agentilor economici cu alta activitate principala decat cea de constructii.

Transportul si telecomunicatii

Cuprinde consumurile unitatilor specializate pentru transportul auto, feroviar, aerian, naval si prin conducte (pentru transportul titeiului, al produselor petroliere, al gazelor naturale), inclusiv transportul uzinal intern al agentilor economici cu activitate principala diferita de cea de transporturi, posta si telecomunicatii. Sunt incluse consumurile de carburanti utilizate de populatie pentru mijloacele proprii de transport. De asemenea, sunt cuprinse consumurile energetice ale agentiilor si oficiilor de posta si telecomunicatii, centrale telefonice publice, unitatile de intretinere a liniilor, cablurilor si instalatiilor de telecomunicatii, de radiorelee.

Populatie Indicatorul cuprinde:

la energie electrica: cantitatea consumata pentru iluminat si alte utilizari
casnice (contorizate sau determinate in sistemul pauzal), inclusiv pentru spatiile de
locuit din proprietatea si administrarea unor agenti economici.

la combustibili: cantitatile livrate efectiv populatiei de catre distribuitori
sau direct de catre producatori, destinate atat pentru consumul cu flacara directa
pentru incalzit si prepararea hranei, cat si pentru producerea energiei termice in
microcentralele de imobil, exclusiv livrarile de combustibili catre centralele
termice de cartier.

la energia termica: cantitatea de energie termica livrata populatiei pentru
incalzire si apa calda menajera, din sectorul public sau de la autoproducatori.

Agricultura

Cuprinde consumurile electrice inregistrate in agricultura, silvicultura, exploatare, forestiera, piscicultura si pescuit.

14.6. Alte ramuri ale economiei

Cuprinde consumurile energetice ale agentilor economici care au activitatea principala alta decat cele nominalizate anterior:

15. Diferente statistice

Se calculeaza ca diferenta dintre 'disponibil pentru consum final' din care a fost eliminat 'consumul neenergetic' si 'consumul final energetic' observat prin investigare statistica.

Diferentele statistice cuprind eventuale variatii de stocuri neinregistrate statistic, consumurile de energie in stocuri militare (exclusiv cele pentru productia industriala, cuprinse in activitatile industriale respective), precum si cantitatile rezultate ca diferente generate de sistemul de investigare statistica: in timp ce producatorii de energie sunt inregistrati exhaustiv, consumatorii sunt analizati pe baza de esantion reprezentativ, fiind admisa o marja de eroare.

Diferentele statistice pot fi pozitive sau negative dupa cum consumul observat este mai mic sau mai mare decat disponibilul existent in perioada de referinta.

BILANTUL TERMIC AL CUPTORULUI "AUTOTHERM AD54/56" UTILIZAT PENTRU USCAREA SEMIFABRICATELOR DIN CARNE

Analiza cuptoarelor pe baza bilantului energetic. Notiuni generale

Cea mai utilizata metoda de analiza a proceselor care au loc in sistemele termoenergetice se bazeaza la ora actuala pe bilantul energetic. Scopul oricarui bilant energetic este de a determina cantitativ fluxurile de energie cuprinse in conturul procesului analizat, pentru a putea stabili consumurile de energie, energiile utile si pierderile. Cunoscandu-se aceste fluxuri de energie, se poate stabili un coeficient de performanta a procesului si se pot identifica metodele de rationalizare a consumurilor prin economisirea energiei pe componentele care permit aplicarea unor masuri tehnico-organizatorice corespunzatoare.

Pentru intocmirea bilantului energetic al unui cuptor este necesar sa se stabileasca, in primul rand, conturul bilantului. Pentru cuptoarele fara instalatii de recuperare, conturul bilantului corespunde limitei exterioare a spatiului de lucru.

Energia termica intrata din afara si produsa in cuptor este utilizata partial in scop tehnologic (incalzire, uscare s.a.), restul pierzandu-se in mediul ambiant. Bilantul termic este o forma practica de exprimare a principiului de conservare a energiei, aratand ca energia intrata este egala cu cea iesita. Atat energia intrata, cat si cea iesita se compun din cantitati partiale, corespunzatoare unor forme concret de manifestare, denumite elemente de bilant.

Ecuatia bilantului energetic pentru cuptoare industriale:

(4.1)

unde Q_ch - caldura chimica a combustibilului, Q_fm - caldura fizica a materialelor la intrare in cuptor, Q_fa - caldura fizica a aerului de ardere, Q_ex - caldura reactiilor exoterme, Q_p - caldura produselor tehnologice, Q_end - caldura reactiilor endotermice, Q_ma - caldura transmisa in mediul ambiant, Q_ga - caldura evacuata cu gazele de ardere, SQ_teh - alte pierderi tehnologice de caldura din cuptor, caracteristice pentru un proces anume.

De exemplu, la tratarea termica in cuptoare de incalzire in camera de lucru mai sunt pierderi de caldura cu condensat Q_cond , care se formeaza in urma condensarii aburului, utilizat pentru mentinerea regimului termic in cuptor.

Ecuatia generala a bilantului termic este:

Q_T = Q_u + Q_p (4.2)

unde Q_T - suma caldurilor intrate in conturul stabilit;

Q_u - suma cantitatilor de caldura ce se considera ca au fost folosite util;

Q_p - suma cantitatilor de caldura cedate in afara conturului stabilit, care se considera ca pierdute.

Caldura intrata se determina cu relatia:

Q_T = Q_ch+Q_ex+Q_fi (4.3)

unde Q_ch - caldura chimica a combustibilului, adica acea cantitate de caldura ce se dezvolta de catre combustibilul ars in cuptor;

Q_ex - caldura degajata de reactii exoterme ce se produc in spatiul de lucru al cuptorului;

Q_fi - suma caldurilor fizice ale materialelor si tuturor purtatorilor de energie intrate in cuptor, inclusiv caldura fizica a combustibilului, exclusiv caldura fizica a agentilor recirculati prin recuperare din recuperatorul propriu al cuptorului.

Termenul Q_fi are mai multe componente:

Q_fi = Q_fc + Q_fm + Q_fa (4.4)

unde Q_fc - caldura fizica a combustibilului;

Q_fm - caldura fizica a materialelor intrate;

Q_fa - caldura fizica a aerului introdus in cuptor pentru arderea combustibilului.

În general, pierderile de caldura se compun din pierderile de caldura sensibila ale gazelor de ardere si pierderile prin radiatie, convectie si conductie, prin peretii cuptorului si orificiile deschise ale acestuia, la cuptoare cu functionare periodica, o pierdere insemnata o constituie caldura acumulata in masa de zidarie a cuptorului, Q_ac.

În general, termenii care intra in calculul pierderilor de caldura sunt urmatorii:

Q_ga - caldura fizica a gazelor de ardere evacuate;

Q_chg - caldura chimica a gazelor evacuate(substante combustibile nearse);

Q_pc - caldura pierduta prin peretii cuptorului;

Q_ac - caldura acumulata in masa cuptorului.

Caldura chimica a combustibilului se determina cu formula:

(4.5)

unde  B - cantitatea de combustibil consumata in aceeasi perioada, in kg/ciclu;

- caldura inferioara de ardere a combustibilului, in kJ/kg.

Caldura fizica a combustibilului este:

(4.6)

unde c_pm - caldura specifica medie a combustibilului, in [kJ/(kg× C)];

t_c - temperatura combustibilului, in C.

Caldura fizica a materialului introdus in cuptor se determina cu formula:

(4.7)

unde G_i - masa componentei i a incarcaturii, in kg;

c_pi - caldura specifica medie a componentei i, in kJ/(m³_N× C);

t_c - temperatura componentei i, in C.

Caldura introdusa cu aerul de combustie se determina cu relatia:

(4.8)

unde V_a - volumul de aer consumat pentru arderea 1 kg de combustibil, in m³_N/kg;

c_pa - caldura specifica medie a aerului, in kJ/(m³_N× C);

t_a - temperatura aerului, in C.

Caldura degajata de reactiile exoterme ca si caldura preluata de incarcatura in urma reactiilor endoterme se calculeaza in functie de specificul procesului tehnologic.

Caldura fizica a produsului principal ce paraseste cuptorul se calculeaza cu formula:

(4.9)

Caldura pierduta cu gazele rezultate din arderea combustibilului, evacuate la cos:

(4.10)

unde V_ga - volumul de gaze rezultate din arderea 1 kg de combustibil, in m³_N/kg;

i_ga - entalpia gazelor de ardere, in kJ/ m³_N.

Caldura pierduta prin peretii cuptorului in mediul ambiant se determina cu relatia:

(4.11)

unde S_i - suprafata exterioara a cuptorului cu o temperatura a peretelui t_pi, in m²;

a_i - coeficientul de transmitere a caldurii prin convectie si radiatie de la suprafata peretelui la mediul ambiant, W/(m²× C), care se poate calcula cu relatia:

(4.12)

unde m - un coeficient de orientare a suprafetei care are valorile: m=2,56 pentru suprafete verticale, m=3,26 pentru suprafetele orizontale care transmit caldura in sus, m=2,1 pentru suprafetele orizontale care transmit caldurile in jos; e - factor de emisie al suprafetei exterioare a cuptorului, e

Caldura acumulata de masa cuptorului se calculeaza cu relatia:

(4.13)

unde V_i - volumul componentei i a masei cuptorului, in m³;

r_i - densitatea componentei i, in kg/m³;

c_pi - caldura specifica a componentei i, in kJ/(kg∙ C);

t_fi, t_ii - temperaturile medii finale, respectiv initiale ale componentei respective.

Randamentul termic al procesului tehnologic se considera ca fiind raportul dintre cantitatea de caldura considerata drept caldura utila (Q_u) si cantitatea totala de caldura intrata in cuptor (Q_T):

(4.14)

Randamentul de utilizare a combustibilului se defineste prin expresia:

(4.15)

4.2 Descrierea tehnica a cuptorului AD54/56

Cuptorului "Autotherm AD54/56" este utilizat pentru uscarea semifabricatelor din carne consta din doua parti componente: generator de gaz si camera de afumare. În tabelul 4.1 sunt prezentate datele principale ale acestor parti.

Tabelul 4.1  Datele tehnice a cuptorului AD54/56

Schema instalatiei este prezentata mai jos:

Figura 1. Conturul bilantului energetic.

4.3 Bilantul energetic al cuptorului AD54/56

Conform considerentelor teoretice descrise mai sus si datelor tehnice putem compune bilantul energetic al cuptorului:

(4.16)

unde este caldura intrata in ciclu cu combustibil, in MJ/ciclu;

MJ/ciclu

este caldura intrata in ciclu cu energia electrica, in MJ/ciclu;

MJ/ciclu

este caldura intrata in ciclu cu abur din incalzitor, MJ/ciclu;

h_AB este entalpia aburului, h_AB = f(p₁,t₁)=2759 kJ/kg;

, , sunt caldurile fizice intrate in ciclu cu produs, aer si combustibil. Admitem aceste valori egale cu zero din cauza ca ponderea lor in suma totala este mica.

este caldura necesara prepararii produsului in cuptor, in MJ/ciclu, in caz general aceasta cantitate de caldura poate fi determinata din urmatoarele considerente:

unde G, c, t sunt masa, caldura specifica si temperatura, respectiv, la intrare si iesire. Din procesul tehnologic sa stie ca pentru obtinerea produsului final in cantitate de 1000 kg se cere 1300 kg de semifabricat. Temperatura semifabricatului admitem egala cu temperatura mediului ambiant, t_IN = 20 C, caldura specifica semifabricatului se determina la aceasta temperatura c_IN = 2,78 kJ/kg. Temperatura produsului la iesire admitem t_IS = 90 C si caldura specifica a produsului c_IS =3,58 kJ/kg.

MJ/ciclu

este caldura pierduta in mediul ambiant, in MJ/ciclu, constituie caldura acumulata de masa cuptorului si caldura pierduta prin peretii cuptorului, ec. (4.11) -(4.13);

unde t_p este temperatura peretelui exterior al cuptorului, admitem t_p = 50 C,

t_a - temperatura mediului ambiant, t_a = 20 C;

MJ/ciclu

este caldura evacuata cu gazele de ardere, in MJ/ciclu; se determina conform ec.(4.10). Volumul de gaze rezultate din arderea 1 kg de combustibil poate fi determinat din literatura de specialitate [32]. m³_N/kg (excesul de aer admitem a=1, fiind arderea mentinuta de un incalzitor electric . Entalpia gazelor de ardere se determina conform [33]: h_ga = f(120) =636 kJ/kg_comb

MJ/ciclu

este caldura evacuata cu condensatul, in MJ/ciclu;

MJ/ciclu

unde c_c este caldura specifica a apei, c_c = 4,19 kJ/kg;

Din bilantul energetic rezulta cantitatea de abur necesara unui ciclu tehnologic:

sau

kg/ciclu

sau = 32 kg/h.

Analizand aceste date putem calcula indicele de performanta de functionare a cuptorului:

Randamentul termic al procesului tehnologic:

Randamentul de utilizare a combustibilului:

5. ASPECTE DE ECONOMIE SI MANAGEMENT

5.1. Calcule tehnico-economice cu privire la justificarea solutiilor tehnice de baza

5.1.1. Compararea variantelor cu privire la alegerea solutiei tehnice de racordare 

la sistemul electroenergetic

Formularea problemei

Avind doua posibilitati de racordare a intreprinderii la sistemul electroenergetic, se pune problema de a efectua compararea tehnico-economica a variantelor privind alegerea solutiei de racordare a intreprinderii la S.E.E.

Se vor compara 2 variante care difera dupa tensiunea nominala: Varianta I: , Varianta II: .

Schemele de racordare a intreprinderii la S.E.E. pentru cele doua variante considerate sint prezentate in fig.5.1. si 5.2.

Fig.5.1. Racordarea sistemului de alimentare cu energie electrica a intreprinderii la reteaua de

tensiune 35 kV

Fig.5.2. Racordarea sistemului de alimentare cu energie electrica a intrprinderii la reteaua de

tensiune 10 kV

În rezultatele calculelor efectuate in punctul 1.5 a fost stabilit ca schemele examinate asigura diferite grade de fiabilitate in alimentarea cu energie electrica. Prejudiciile cauzate de intreruperea in alimentarea cu energie electrica constituie respectiv si .

Metodologia de calcul

Pentru compararea variantelor vom utiliza metoda cheltuielilor anuale de calcul, tinind cont de faptul ca puterea maxima tranzitata prin linie nu variaza de la an la an.

Cheltuielile anuale de calcul se determina conform relatiei:

, (5.1)

unde, C reprezinta cheltuielile anuale de exploatare consante in perioada de studiu;

- rata anuala de rambursare a credutului;

D- prejudiciul cauzat intreprinderii de intreruperea in alimentarea cu energie electrica.

În cele ce urmeaza se va preciza cum se determina componentele din formula (5.1).

Cheltuielile C se determina cu relatia:

, (5.2)

unde sint cheltuielile anuale cu personalul, intretinerea si reparatiile;

- cheltuielile legate de pierderile de energie;

Conform conceptului de echivalare a variantelor comparate, pierderile de putere sunt acoperite prin instalarea de putere suplimentara la centrala electrica etalon, iar pierderile de energie - prin prodacerea energiei electrice suplimentare la aceasta centrala.

De mentionat ca costul pierderilor de putere corespunde investitiilor necesare extinderii capacitatii centralei, iar costul pierderilor de energie - cheltuielilor de producere a energiei electrice la centrala etalon.

Cheltuielile se determina conform relatiei:

, (5.3)

unde este cota anuala din valoarea investitiei la intretinere si reparatie,

se alege din tab.3 [9, p.61], ;

- investitiile legate de realizarea racordului la retea;

Cheltuielile :

, (5.4)

unde sunt pierderile de putere in linie si in transformatoarele S.P.C., kW;

- timpul pierderilor maximale, h;

- costul unui kW·h energie, .

Rata anuala de rambursare a creditului se determina cu relati

, (5.5)

unde este coeficientul de rambursare a investitiei;

- investitiile sumare;

Coeficientul se alege din Anexa 2 [9, p.108]. Pentru i=10 % si rezulta ;

Investitiile sumare includ doua componente:

, (5.6)

in care sunt investitiile echivalente, determinate de pierderile echivalente de putere;

- investitiile legate de realizarea racordului la retea;

Pentru investitiile echivalente avem:

, (5.7)

unde sunt pierderile de putere in linie si in transformatoarele S.P.C., kW;

- costul unui kW de putere instalata la cantrala etalon, .

În asa fel structura cheltuielilor anuale de calcul este urmatoarea: .

Calculele numerice

Varianta I (doua linii 35 kV, ambele cu dublu circuit)

Investitiile legate de realizarea racordului la reteaua 35 kV includ procurarea, transportul, montarea echipamentului necesar pentru realizarea racordului:

,

unde sunt investitiile determinate de procurarea separatoarelor 35 kV, conform [16];

- investitiile determinate de procurarea intreruptoarelor 35 kV, conform

- costul liniei de 35 kV, conform

- investitiile determinate de procurarea transformatoarelor din statia principala coboritoare 35/10, conform

-costul lucrarilor de montare a echipamentului, conform

Tinind cont de datele de mai sus vom obtine valoarea investitiei determinate de realizarea racordului la reteaua 35 kV:

Cheltuielile anuale cu personalul, intretinerea si reparatiile:

.

Costul pierderilor de energie:

.

Investitiile sumare sunt urmatoarele:

.

Prejudiciul cauzat de intreruperea in alimentarea cu energie electrica:

.

Obtinem valoarea cheltuielilor anuale de calcul:

Varianta II (o linie 10 kV cu dublu circuit)

Investitiile legate de realizarea racordului la reteaua 10 kV includ procurarea, transportul, montarea echipamentului necesar pentru realizarea racordului:

,

unde sunt investitiile determinate de procurarea separatoarelor 10 kV, conform [16];

- investitiile determinate de procurarea intreruptoarelor 10 kV, conform

- costul liniei de 10 kV, conform

- investitiile determinate de procurarea celulelor, conform

-costul lucrarilor de montare a echipamentului, conform

Tinind cont de datele de mai sus vom obtine valoarea investitiei determinate de realizarea racordului la reteaua 35 kV:

Investitiile determinate de procurarea echipamentului si a lucrarilor de montaj au fost alese conform [16].

Cheltuielile anuale cu personalul, intretinerea si reparatiile:

.

Costul pierderilor de energie:

.

Investitiile sumare:

.

Prejudiciul cauzat de intreruperea in alimentarea cu energie electrica:

.

Cheltuielile anuale de calcul:

Analiza si concluzii

Analizind rezultatele obtinute se observa ca cheltuielile anuale de calcul pentru varianta I sint mai mici:

Deci, se va alege racordarea sistemului de alimentare cu energie electrica a intreprinderii la reteaua

5.1.2. Alegerea variantei optimale de structura a retelei de medie tensiune

Formularea problemei

Au fost alese doua variante de configuratie a retelei de medie tensiune din incinta intreprinderii. Urmeaza a efectua calculul tehnico-economic privind alegerea variantei optimale de structura a retelei.

Schemele de configuratie a retelei pentru cele doua variante sunt prezentate in fig. 5.3 si 5.4.

Fig. 5.3. Prima varianta de configuratie a retelei de medie tensiune.

Fig. 5.4. A doua varianta de structura a retelei de medie tensiune.

Trebuie de mentionat, ca in ambele variante nu au loc prejudiciu cauzat de intreruperea in alimentarea cu energie electrica.

Metodologia de calcul

Tinind cont de faptul ca puterea maxima a intreprinderii nu variaza de la an la an, pentru compararea variantelor se va utiliza metoda cheltuielilor anuale de calcul.

Cheltuielile anuale de calcul se determina conform relatiei:

, (5.8)

Componentele din formula (4.8) au fost lamurite in paragraful 4.1.1. Însa apar unele schimbari:

În cazul examinat cota anuala din valoarea investitiei la intretinere si reparatie(), se alege din tab.3 [9, p.61], ;

sunt pierderile de putere in linia electrica in cablu, kW;

- investitiile legate de realizarea retelei de medie tensiune.

Calcule numerice:

Varianta I

Tronsonul ID-PT1

Investitiile legate de realizarea tronsonului ID-PT1:

,

unde sunt investitiile legate de procurarea celulei prefabricate, ;

- investitiile legate de procurarea liniei in cablu.

Investitiile legate de procurarea liniei in cablu se determina cu relatia:

,

unde sunt investitiile determinate de procurarea 1 km de linie;

- lungimea liniei, km;

.

Deci, ;

Investitiile echivalente determinate de pierderile echivalente de putere:

.

Investitiile sumare:

.

Cheltuielile anuale cu personalul, intretinerea si reparatiile:

.

Costul pierderilor de energie:

.

Cheltuielile anuale de calcul pentru tronsonul ID-PT1 vor constitui:

Rezultatele calculelor pentru celelalte tronsoane sunt prezentate in forma de tabel (vezi tab.5.1 si 5.2). 

Tabelul 5.1  Calculul tehnico-economic pentru varianta I

Varianta II

Tabelul 5.2  Calculele sunt prezentate in forma de tabel.

Analiza si concluzii

Analizind rezultatele obtinute sa constatat ca cheltuielile totale anuale de calcul pentru varianta I de structura a retelei de medie tensiune sunt mai mici.

.

Deci, posturile de transformare din sectii vor fi alimentate conform schemei ce corespunde variantei I.

5.2. Regulile pietei de energie electrica in Republica Moldova

5.2.1. Dispozitii generale

Regulile pietei de energie electrica sunt elaborate in corespundere cu prevederile legii Republicii Moldova cu privire la energia electrica si stabilesc regulile de baza ale relatiilor dintre participantii pietei energiei electrice din Republica Moldova.

Obiectivele principale ale prezentelor reguli ale pietei energiei electrice sunt urmatoarele:

• crearea de catre titularii de licenta a conditiilor pentru asigurarea aprovizionarii continue, complete si fiabile cu energie electrica a consumatorilor din Republica Moldova. Titularii de licenta sunt persoanele juridice detinatoare de un act oficial, acordat de ANRE, ce atesta dreptul de a practica un anumit gen de activitate, in sistemul electroenergetic, pentru o perioada determinata, conform normelor;
• dirijarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova in corespundere cu normele si procedurile operationale, pentru asigurarea functionarii stabile, fiabile, sigure si eficiente a lui;
• dezvoltarea si asigurarea relatiilor comerciale stabile dintre participantii pietei energiei electrice;
• stabilirea unor relatii regulamentare intre participantii pietei si entitatile economice din zonele externe de dispecerizare pentru asigurarea functionarii stabile, fiabile si sigure a sistemului electroenergetic al Republicii Moldova;
• organizarea sistemului de evidenta a energiei electrice prin masurarea exacta a fluxurilor de energie electrica intrate in reteaua de transport in fiecare luna si divizarea volumului total al energiei electrice furnizate intre RED, consumatorii eligibili si furnizori, conform contractelor bilaterale de furnizare a energiei electrice incheiate de RED, furnizorii si consumatorii eligibili;
• asigurarea accesului liber, la reteaua de transport, a tuturor RED, producatorilor, furnizorilor si consumatorilor eligibili existenti.

5.2.2. Participantii pietei de energie electrica

Participantii pietei de energie electrica sunt producatorii si furnizorii de energie electrica, furnizorii de servicii de sistem, operatorul comercial, operatorul de sistem, operatorul de transport, operatorul de distributie.

Cerintele fata de participantii pietei de energie electrica sunt urmatoarele:

• orice persoana juridica, careia i-a fost acordata de catre ANRE o licenta pentru producerea, distributia sau furnizarea energiei electrice la tarife reglementate sau nereglementate este obligata sa se inregistreze la operatorul de sitem, in timp de zece zile, dupa intrarea in vigoare a licentei;
• relatiile dintre participantii pietei se constituie in baza de contracte bilaterale. Clauzele contractelor trebuie sa corespunda prevederilor din licente, procedurilor operationale si normelor in vigoare;
• operatorul de sistem poarta raspundere pentru administrarea intocmai a contractelor bilaterale de furnizare a energiei electrice semnate de RED, furnizori, producatori si consumatorii eligibili, si dirijeaza fluxurile de energie electrica in scopul asigurarii functionarii stabile, fiabile, sigure si eficiente a sistemului electroenergetic;
• participantii pietei sunt obligati sa respecte cu strictete prevederile normelor in vigoare, ce se refera la sistemul electroenergetic, procedurile operationale si sa se calauzeasca, in activitatea lor, de principiul dirijarii operativ-tehnologice centralizate a sistemului electroenergetic;
• operatorul de sistem nu are dreptul sa transmita energia electrica furnizata conform contractelor semnate de catre o RED, unei alte RED, fara acordul prealabil, in scris, al primei RED;
• titularii de licenta au dreptul sa ia decizii comerciale proprii compatibile cu conditiile licentelor si normelor;
• RED, furnizorii si producatorii au acces liber, in scopul citirii indicatiilor, la toate echipamentele de masurare care inregistreaza volumele de energie electrica intrate in reteaua de transport si iesite din ea;
• operatorul de sistem este obligat sa prezinte gratis tuturor RED, furnizorilor, producatorilor si consumatorilor eligibili informatii cu caracter operativ si tehnic, privind capacitatea de transport a retelei de transport;
• operatorul de sistem va prezenta RED, furnizorilor si producatorilor informatia operativa privind furnizarea si consumul zilnic de energie electrica in sistemul electroenergetic;
• energia electrica produsa de sursele reglementate de ANRE se distribuie intre RED si consumatorii eligibili in conformitate cu decizia ANRE;
• RED are dreptul sa deconecteze de la reteaua de distributie instalatiile consumatorului eligibil in cazul neindeplinirii, de catre consumator a obligatiei de plata a serviciilor de distributie a energiei electrice in conformitate cu contractul.

Consumatorul eligibil este consumatorul de energie electrica care are dreptul sa incheie contracte de furnizare a energiei electrice cu oricare furnizor de energie electrica, chiar si din strainatate. Consumatorul eligibil are dreptul de a incheia contracte directe pentru furnizarea energiei electrice in conformiate cu regulamentele aprobate de catre ANRE. El este obligat sa incheie contracte bilaterale pentru furnizarea energiei electrice in volumul necesar pentru acoperirea consumului sau, consumul tehnologic la transportul energiei electrice prin reteaua de transport si prin reteaua de distributie, in cazul in care instalatiile electrice ale lui sunt racordate la reteaua RED. Consumatorul eligibil este obligat sa incheie contract pentru dispecerizarea si transportul energiei electrice cu operatorul de sistem si contract pentru prestarea serviciilor de distributie in cazul in care instalatiile electrice ale lui sunt racordate la reteaua RED.

5.2.3. Relatiile de piata dintre producator, furnizor, consumator si operatorul de sistem

Furnizor de energie electrica este titularul de licenta pentru furnizarea energiei electrice la tarife nereglementate

Producator de energie electrica este titularul de licenta pentru producerea energiei electrice.

Operatorul de sistem este organizatia care dirijeaza sistemul electroenergetic al Moldovei in conformitate cu licentele pentru activitatea de dispecerat central si transpor de energie electrica. La momentul adoptarii regulilor aceasta este IS "Moldelectrica".

Fiecare RED incheie contracte bilaterale de furnizare a energiei electrice care ii va permite sa asigure acoperirea continua si integrala a sarcinii electrice a tuturor consumatorilor sai de energie electrica si a consumului tehnologic de energie electrica la transportul ei prin reteaua de transport. Consumatorul eligibil incheie contracte bilaterale pentru furnizarea energiei electrice care ii va permite sa asigure acoperirea continua si integrala a sarcinii electrice a lui si a consumului tehnologic de energie electrica la transportul ei prin reteaua de transport. Proiectele contractelor bilaterale de furnizare a energiei electrice trebuie sa fie prezentate operatorului de sistem pentru evaluare si acordare. Consumatorii eligibili care au incheiat contracte bilaterale de furnizare a energiei electrice cu alte surse de energie electrica sau cu furnizorii care importa energie electrica, trebuie obligatoriu sa incheie si contracte bilaterale de furnizare a energiei electrice produse de sursele reglementate de ANRE. Cota parte a energiei electrice furnizata consumatorilor eligibili de la sursele reglementate de ANRE se aproba anual de catre ANRE in baza cotei parti a energiei electrice produse de sursele reglementate de ANRE in acoperirea consumului total de eneregie electrica pe tara.

Contractul bilateral de furnizare a energiei si puterii electrice contine urmatoarele :

data semnarii contractului;

durata de valabilitate a contractului;

volumul si graficul furnizorilor de energie electrica;

punctele de livrare;

conditiile de majorare, limitare si intrerupere a furnizorilor de energie electrica;

dreptul operatorului de sistem la administrarea contractului bilateral.

Daca contractul bilateral de furnizare a energiei electrice este incheiat intre RED sau consumatorul eligibil si furnizor sau alte surse de energie electrica aflate in zona externa de dispecerizare, atunci administrarea lui va fi realizata de operatorul de sistem in coordonare cu centrul de dispecerizare a zonei externe de dispecerizare in conformitate cu contractele sau alte documente in vigoare incheiate intre operatorul de sistem si operatorul zonei externe de dispecerizare. În acest caz contratele bilaterale de furnizare a energiei electrice vor fi coordonate, obligatoriu si in mod stabilit cu operatorul din zona externa de dispecerizare. Conform normelor RED si consumatorii eligibili trebuie sa coordoneze cu ANRE contractele bilaterale de furnizare a energiei electrice.

În conformitate cu restrictiile de ordin tehnic provocate de modificarea sarcinii producatorilor si devierile sarcinii electrice a RED de la cea planificata, in scopul asigurarii nivelului adecvat al fiabilitatii aprovizionarii cu energie electrica, RED trebuie sa incheie contracte bilaterale de procurare a energiei electrice de rezerva cu producatorii, furnizorii sau alte surse de energie electrica.

RED, furnizorul sau consumatorul eligibil este obligat sa incheie cu operatorul de sitem contract bilateral de prestare a serviciilor de dispecerizare si transport al energiei electrice. În acest contract se vor specifica procedurile de conlucrare si de divizare a obligatiilor intre operatorul de sitem, RED, furnizor sau consumator eligibil, la prestarea serviciilor de dispecerizare si transport al energiei electrice prin reteaua de transport. RED, furnizorii sau consumatorii eligibili achita plata pentru serviciile de dispecerizare si transport al energiei electrice in conformitate cu volumele efective ale serviciilor prestate, tarifele stabilite de ANRE, conform prevederilor contractelor bilaterale de prestare a serviciilor de dispecerizare si transport al energiei electrice.

Anual, pina la 1 noiembrie, RED si consumatorii eligibili trebuie sa prezinte operatorului de sistem pronosticul lunar de consum propriu de energie electrica pentru anul calendaristic urmator indicind, de asemenea, si sarcina de virf in zilele caracteristice, convenite reciproc. Producatorii de energie electrica trebuie sa prezinte anual, operatorului de sistem pina la 1 noiembrie pronosticul producerii si livrarii de energie electrica, indicind puterea maxima si minima, valoarea puterii disponibile, posibilitatile si diapazonul de reglare, modificarile planificate in componenta utilajului generator, reparatiile anuale planificate si alti parametri, care influenteaza la functionarea utilajului generator.

Anual, catre 15 noiembrie, in baza datelor primite de la RED, consumatorii eligibili, producatori, precum si datelor proprii, operatorul de sistem va elabora si prezenta tuturor RED si Consumatorilor eligibili pronosticurile lunare de consum de energie electrica si curbele de sarcina pentru anul calendaristic urmator, indicind sarcina de virf in zilele calendaristice, convenite reciproc.

Bazindu-se pe analiza proprie a pronosticului si pe estimarea lui de catre operatorul de sistem, RED si consumatorii eligibili trebuie sa incheie contracte bilaterale de furnizare a energiei electrice cu producatorii, furnizorii si cu alte surse de energie electrica. Aceste contracte trebuie sa asigure acoperirea sarcinii consumatorilor proprii in fiecare ora a anului calendaristic urmator. Anual, catre 10 decembrie, RED si consumatorii eligibili, sint obligati sa coordoneze cu ANRE originalele contractelor bilaterale de furnizare a energiei electrice si sa prezinte operatorului de sistem copiile acestor contracte.

Lunar, pina la data de 21, RED si consumatorii eligibili, in baza contractelor bilaterale de furnizare a energiei electrice semnate, va coordona cu producatorii, furnizorii si cu alte surse de energie electrica cantitatile planificate de furnizare a energiei electrice pentru luna calendaristica urmatoare.

Lunar, pina la data de 22, RED si consumatorii eligibili transmit operatorului de sitem pronosticul comsumului de energie electrica, cu divizarea acoperirii de catre producatori, furnizori si alte surse de energie electrica, dispunind de confirmarile in scris ale furnizorilor planificate de energie electrica pentru luna calendaristica urmatoare. Producatorii informeaza operatorul de sitem, RED si consumatorii eligibili, cu care au incheiate contracte bilaterale de furnizare a energiei electrice, despre toate restrictiile tehnice, in termenii indicati in contracte.

Lunar, pina la data de 23, in baza contractelor bilaterale, confirmate de producatori, furnizori si alte surse de energie electrica, operatorul de sistem elaboreaza si transmite operatorului respectiv al zonei externe de dispecerizare cererea pentru furnizarea volumului planificat de energie electrica pentru luna calendaristica urmatoare.

Lunar, pina la data de 25, primind confirmarea producatorilor, furnizorilor si altor surse de energie electrica, operatorul de sistem va informa despre aceasta RED si consumatorii eligibili, concomitent aducind la cunostinta lor si limitarile de capacitate ale retelei de transport, daca acestea exista.

În cazul daca nu sunt confirmate furnizarile respective, operatorul de sistem, lunar, pina la data de 26, va preveni RED si consumatorii eligibili despre lipsa resurselor de energie electrica pentru luna calendaristica urmatoare si va informa Ministerul Energeticii al Republicii Moldova si ANRE despre crearea balantei deficitare pronosticate de energie electrica. Cel tirziu pina la data de 27 a lunii, operatorul de sistem va cere, repetat, confirmarea furnizarilor respective de la producatori, furnizori si alte surse de energie electrica.

În cazul daca lipsesc contractele sau nu sunt confirmate, repetat, furnizarile de energie electrica din partea producatorilor, furnizorilor sau altor surse de energie electrica, lunar nu mai tirziu de data de 28, operatorul de sistem va informa Ministerul Energeticii al Republicii Moldova si ANRE despre crearea balantei deficitare pronosticate de energie electrica si va avertiza RED si consumatorii eleigibili despre situatia critica creata.

Responsabilitatea pentru crearea balantei necesare de energie electrica pentru luna calendaristica urmatoare este atribuita managerului RED si consumatorilor eligibili. Daca datele calendaristice, mentionate mai sus, coincid cu zilele de odihna sau cu zilele de sarbatoare, atunci actiunile descrise vor fi indeplinite in zilelede lucru pina la data calendaristica respectiva.

Energia electrica produsa de CET-2 trebuie sa participe la acoperirea consumului de energie electrica a tuturor RED si consumatorilor eligibili. Fiecare RED incheie cu CET-2 contract bilateral de furnizare a energiei electrice in volum ce corespunde cotei parti a consumului de energie electrica a respectivei RED in consumul total de energie electrica de catre toate RED. Divizarea volumului planificat si efectiv de energie electrica produsa de CET-2 intre RED se efectueaza in conformitate cu cota parte a consumului de energie electrica, revenita fiecarei RED, din totalul de energie electrica consumat de catre toate RED. Valoarea cotei parti se aproba de ANRE. La divizarea volumului planificat si efectiv de energie electrica produsa de CET-2 intre RED nu se ia in consideratie volumul planificat si efectiv de energie electrica furnizata consumatorilor eligibili. Valoarea cotei parti a consumului de energie electrica, revenita fiecarei RED, din totalul de energie electrica consumat de catre toate RED se calculeaza de catre operatorul de sistem pentru perioada octombrie anul trecut- septembrie anul curent si se prezinta ANRE pentru aprobare. Daca instalatiile electrice ale consumatorilor eligibili sint racordate la retele electrice ce apartin RED, atunci volumul de energie electrica furnizata consumatorilor eligibili nu se ia in considerare la calcularea cotei parti a consumului de energie electrica, revenita respectivei RED. Cu acordul reciproc al tuturor RED si CET-2 operatorul de sistem poate modifica, pe o perioada determinata, modul de divizare a volumelor planificate si efective de energie electrica a fi furnizate de la CET-2, informind despre aceasta ANRE.

Sursele reglementate de ANRE trebuie sa prezinte operatorului de sistem curbele de sarcina, corespunzator contractelor bilaterale semnate, specificind sarcina fiecarei RED si consumatori eligibili, carora li se furnizeaza energie electrica. RED si consumatorii eligibili incheie contracte pentru furnizarea intregului volum de energie electrica produsa de centralele electrice de termoficare, reglementate de ANRE.

Furnizarea energiei electrice din Ucraina in Republica Moldova se va realiza in conformitate cu :

• contractele bilaterale incheiate de RED, sau furnizori, sau consumatori eligibili;
• contractele sau alte documente in vigoare semnate de operatorul de sistem si operatorul din zona externa de dispecerizare a Ucrainei privind realizarea furnizarii de energie electrica.

Planificarea regimurilor si furnizarea energiei electrice din sistemul electroenergetic al Ucrainei se efectueaza de catre operatorul de sistem respectindu-se principiul de transparenta si impartialitate, in conformitate cu contractele bilaterale de furnizare a energiei electrice. Conditiile tehnice, cantitatea si procedura realizari furnizorilor de energie electrica din sistemul electroenergetic al Romaniei sau al Bulgariei vor fi indicate in contractele si alte documente in vigoare, semnate de operatorul de sistem si operatorii din zonele externe de dipecerizare ale Romaniei si Bulgariei, cit si in contractele bilaterale de furnizare a energiei electrice, incheiate de RED, sau furnizori, sau consumatori eligibili.

Interactiunea operativ-tehnologica dintre RED, producatori, furnizori, consumatorii eligibili si operatorul de sitem se efectueaza in baza contractelor bilaterale de prestare a serviciilor de dispecerizare si transport al energiei electrice, normelor si procedurilor operationale, contractelor si altor documente in vigoare semnate de operatorul de sitem si operatorii din zonele externe de dispecerizare. Producatorii de energie electrica trebuie sa organizaze interactiunea operativ tehnologica cu operatorul de sistem in baza regulamentului cu privire la dirijarea unica prin dispecer a sistemului electroenergetic.

RED, furnizorii , producatorii, consumatorii eligibili si operatorul de sistem sint obligati sa respecte cu strictete prevederile contractelor de furnizare a energiei electrice si contractele de prestare a serviciilor de dispecerizare si transport al energiei electrice. RED si consumatorul eligibil au dreptul sa consume din reteaua de transport, mai multa energie electrica decit a contractat prin contractele bilaterale de furnizare a energiei electrice. Ei trebuie sa prezinte operatorului de sistem graficul de reducere a sarcinii RED sau consumatorului eligibil in cazul deficitului de energie electrica in valoare de 10 % , 20 %, 30 %, 50%, cit si in cazurile de avarii in sistemul electroenergetic al Moldovei, cu indicarea sarcinilor limita ale statiilor electrice de 110 kV. În cazul cind RED sau consumatorul eligibil nu dispune de contracte bilaterale de furnizare a energiei electrice sau daca contractele nu asigura balanta electroenergetica a respectivei RED sau consumatorului eligibil, atunci operatorul de sistem trebuie sa ia masuri pentru a limita consumul de energie electrica de catre RED si consumatorii eligibili.

5.2.4. Evidenta energiei electrice

Centrul de evidenta a tranzactiilor efectueaza, lunar, calcularea tuturor fluxurilor efective de energie electrica de pe piata energiei electrice; duce evidenta cantitatii de energie electrica la hotarele externe si interne ale retelei de transport; calculeaza si devizeaza valoarea efectiva a consumului tehnologic de energie electrica la transportul ei prin reteaua de transport; determina cantitatile efective de energie electrica furnizata, in conformitate cu contractele bilaterale pentru fiecare RED.

Operatorul de sistem, luind in consideratie propunerile titularilor de licente, elaboreaza setul initial de proceduri pentru calcularea cantitatii de energie electrica furnizata fiecarei RED, fiecarui consumator eligibil, de catre fiecare furnizor, alte surse de energie electrica, precum si generata de catre fiecare producator. Acest set de proceduri va asigura corectitudinea si claritatea calcularii tranzactiilor de pe piata energiei electrice. Procedurile de calculare se coordoneaza cu ANRE. RED si furnizorii au dreptul la verificarea cantitatii de energie electrica furnizata in conformitate cu tranzactiile lor. Centrul de evidenta a tranzactiilor prezinta lunar fiecarei RED, producator si furnizor toata informatia necesara ce se refera la activitatea lui pe piata energiei electrice pe parcursul perioadei de facturare. La adresarea scrisa a RED sau a consumatorului eligibil, operatorul de sistem este obligat sa prezinte copiile tuturor documentelor cu privire la citirea indicatiilor echipamentului de masurare a energiei electrice, in baza carora se efectueaza calcularea consumului tehologic de energie electrica la transportul ei prin reteaua de transport. RED si consumatorul eligibil suporta toate cheltuielile pentru efectuarea copiilor.

Operatorul de sistem inregistreaza si duce evidenta lunara a cantitatii de energie electrica furnizata efectiv, folosind in acest scop echipamentul de masurare instalat in punctele de masurare la hotarele externe si interne ale retelei de transport. Hotarele externe ale retelei de transport corespund hotarelor de delimitare a proprietatii liniilor de interconexiune intre sistemele electroenergetice si liniilor de transport a energiei electrice de la producatori. Cantitatea de energie electrica furnizata in reteaua RED, precum si consumatorilor eligibili, pe parcursul perioadei de facturare, se calculeaza de catre operatorul de sistem folosind in acest scop echipamentul de masurare instalat in punctele de masurare la hotarele de delimitare dintre reteaua de transport si reteaua RED sau instalatiile electrice ale consumatorului eligibil. Lista punctelor de masurare, procedura de calculare a cantitatii de energie electrica intrate in reteaua RED si in instalatia electrica a consumatorului eligibil, procedura de calculare folosita in cazul iesirii din functie a echipamentului de masurare, verificarea corespunderii erorii echipamentului de masurare cu cea admisibila, precum si obligatiile pentru deservirea acestora trebuie sa fie indicate, separat, in anexele la contractul pentru prestarea serviciilor de dispecerizare si transport a energiei electrice.

Cantitatea de energie electrica livrata lunar de furnizori catre RED sau consumatorilor eligibili se calculeaza de centru de evidenta a tranzactiilor in baza proceselor verbale de citire a indicatiilor sisemelor existente de masurare, semnate de reprezentantii RED sau consumatorilor eligibili, luindu-se in consideratie consumul tehnologic efectiv de energie electrica la transportul ei prin reteaua de transport. Daca la sfirsitul anului calendaristic se constata ca valoarea relativa a consumului tehnologic efectiv de energie electrica la transportul ei prin reteaua de transport este mai mare sau mai mica decat valoarea aprobata de ANRE, utilzata la calcularea tarifelor, atunci valoarea data va fi analizata si poate fi adoptata o alta valoare pentru anul urmator, in caz de necesitate.

Evidenta energiei electrice utilizate de producatori pentru consumul propriu tehnologic, in reteaua RED, si evidenta cantitatii de energie electrica livrata la bare de producatori se efectueaza pentru o perioada concreta de timp. Consumul tehnologic de energie electrica la transportul ei prin reteaua de transport se calculeaza pentru fiecare perioada de facturare.

Valoarea efectiva a consumului tehnologic de energie electrica la transportul ei prin reteaua de transport, , pe parcursul perioadei de facturare, se calculeaza cu relatia:

,

unde este cantitatea de energie electrica furnizata (intrata) la hotarul exterior al retelei de transport pe parcursul perioadei de facturare;

- cantitatea de energie electrica iesita din reteaua de transport (livrata in reteaua RED si pentru consumatorii eligibili) pe parcursul perioadei de facturare.

Distributia valorii efective a consumului tehnologic de energie electrica la transportul ei prin reteaua de transport se efectueaza in corespundere cu ponderea cantitatii de energie electrica furnizata catre respectiva RED sau pentru consumator eligibil, pentru fiecare perioda de facturare.

Centrul de evidenta a tranzactiilor, in conformitate cu prevederile bilaterale de furnizare a energiei electrice, graficelor zilnice coordonate de furnizarea energiei electrice si reesind din cantitatea efectiva a energiei electrice intrate in fiecare RED si pentru consumatorii eligibili, determina cantitatea de energie electrica procurata in conformitate cu contractele bilaterale si, separat, cantitatea energiei electrice de rezerva pentru fiecare RED. Cantitatea energiei electrice de rezerva pentru fiecare RED se calculeaza, lunar, ca diferenta efectiva dintre cantitatea efectiva de energie electrica intrata in fiecare RED si cantitatea de energie electrica furnizata in conformitate cu contractele bilaterale de furnizare a energiei electrice pentru acoperirea curbei de sarcina zilnica prognozata, luindu-se in consideratie valoarea relativa a consumului tehnologic efectiv de energie electrica la transportul ei prin reteaua de transport.

RED, consumatorii eligibili si furnizorii intocmesc actele de primire-predare a energiei electrice furnizate lor in conformiate cu contractele bilaterale de furnizare a energiei electrice, coordonind cu operatorul de sistem volumele efective de energie electrica furnizate.

În scopul aprovizionarii fiabile cu energie electrica a consumatorilor, operatorul de sistem este obligat sa presteze servicii calitative de dispecerizare si transport al energiei electrice tuturor RED, consumatorilor eligibili si furnizorilor in corespundere cu prevederile contractelor bilaterale, procedurilor operationale si normelor. Operatorul de sitem este obligat sa supravegheze si sa asigure permanent balanta de furnizare si consum de energie electrica in sistemul electroenergetic. În cazul efectuarii tranzitului de energie electrica prin reteaua de transport,operatorul de sistem este obligat sa nu admita oarecare limitari sau pagube fata de RED, consumatorii eligibili si producatori. Operatorul de sistem are dreptul sa deconecteze instalatiile electrice ale consumatorului eligibil de la reteaua de transport in cazul neachitarii, de catre consumatorul eligibil, a platii pentru serviciile de dispecerizare si transport a energiei electrice. În acest caz operatorul de sistem poate deconecta instalatiile electrice ale consumatorului eligibil de la reteaua de transport dupa cinci zile calendaristice din ziua avizarii consumatorului eligibil, despre deconectare.

6. PROTECTIA MUNCII SI A MEDIULUI AMBIANT

6.1. Organizarea protectiei muncii la combinatul de produse din carne din or.Orhei

În prezent la intreprindere activeaza aproximativ 1000 de persoane . Întreprinderea se ocupa cu producerea mezelurilor, conservelor etc. De aceia aici exista o diversitate mare de utilaje si masini rotitoare periculoase din punct de vedere a traumatizmelor.

Cu scopul imbunatatirii conditiilor de munca si respectarea ordinei in sectii si la serviciile intreprinderii a fost elaborat un plan complex pentru imbunatatirea conditiilor de protectie muncii si de insanatosire si sanitariei .

Se efectuiaza lucrarii pentru implementarea utilajului tehnologic modern care are o securitate mai mare , se efectiiaza modernizarea utilajului si instalatiilor , se mai instaleaza si instalatii pentru blocare in caz de avarie si alte modificari. Se realizeaza masuri organizatorice care reiese din cerintele regulilor si normelor de protectia muncii. Toti lucratorii noi veniti la intreprindere trebuie sa treaca un instructaj introductiv la protectia muncii.

În acest instructaj intra tehnica securitatii , sanitaria industriala si igiena muncii, securitatea antiincendiara si legislatia muncii. Acest insructaj il studiaza studentii si lucratorii trimisii in deplasare , pentru a petrece practica de producere sau efectuarea lucrarilor . Dupa terminarea instructajului , instructorul trebuie sa raspunda la intrebarile de control pentru verificarea gradului de insusire a materialului predat . Persoana care na insusit conditiile citite in forma de instructaj , se invita la instructaj din nou . Lucratorii dupa ce au facut toate formele in sectia de cadre , la locul de munca primesc un instructaj primar in privinta tehnicii securitatii . Ei isi petrec lectiile si stagiunea sub supravegherea conducatorului timp de 2-14 schimburi (aceasta depinde de caracterul lucrului si calificarea lucratorului ) .

Instructajul primar se face cu scopul ca lucratorul sa ia cunostinte detaliate cu instructiunile tehnicii de securitate si sanitaria producerilor dupa profesia data sau lucrului incredintat si preintimpinarea traumatizmelor de producere si bolilor profesionale .

Instructajul primar se face nemijlocial de conducatorul lucrarii (maiestrului , mecanicului , energeticianului , etc. ). La lucru de sinestatator se admit persoanelor cu invoirea conducatorului numai dupa petrecerea de catre el a instructajului introductiv si primar , stagieri , iar in cazurile necesare dupa o instruire speciala si atestatie .

Instrutajul periodic se face in urmatoarele cazuri:

la schimbarea conditiilor de munca in legatura cu modernizarea sau schimbarea utilajului tehnologic , utilizarea materialelor noi .

la incalcarea de catre lucratori a instructajului la tehnica securitatii si sanitaria de producerea independent de ce masuri au fost luate inprivinta infactorului .

la necesitatea aducerii la cunostinta lucratorilor conditiilor adaugatoare aparute odata cu introducerea regulilor noi , normelor si instructiilor la tehnica securitatii si sanitaria de productie .

la indeplinirea lucrarilor unice neprevazute in cercul de obligatii dupa lucrul de baza , profesie .

in caz de accident sau de otravire profesionala care s-au petrecut din cauza cunostintelor insuficiente a lucrarilor, a exemplelor de lucruri de securitate.

Instructajul in afara planului se petrece la locul de munca de aceleasi persoane imputernicite in obligatiile carora intra petrecerea instructajului primar si periodic .

Instructajul cu scop se petrece la indeplinirea lucrarilor unice care n-au legatura directa cu obligatiile pe specialitate , lichidarea urmarilor avariei , calamitatile naturale , efectuarea lucrarilor dupa ordin-permis , petrecerea excursiilor , masuri in masa .

6.1.1 Analiza conditiilor de munca in sectia de mazeluri

Angajatii Combinatului din orasul Orhei care activeaza in sectia de mezeluri sunt impusi actiuni unor factori care duc la schimbarea starii sanatatii lor . Procesul tehnologic de producere a carnii este legat , cu un numar mare de utilaje . În zona de lucru de aprovizionare a masinilor si mecanismelor pot aparea periodic factori periculosi , care apar la miscarea partilor rotative a masinilor electrice si rotative .

În functie de gravitatea actiunii factorii se divizeaza in factori daunatori de producere, in factori periculosi de productie . În sectia de producere factorii fizici sunt: ca vibratiile fiindca exista doua presuri . Tot ca factor periculosi fizic exista temperatura ridicata . Aceasta se datoreste la aceea ca in autoterm fierberea are loc cu abur saturat cu temperatura de 120⁰C si presiunea de 0,1 MPa . Mai exista pericol de electrocutare deoarece umeditatea relativa in aceasta sectie este de 60 - 70 %.

Ca factori chimici in aceasta sectie este umeditatea neoptimala ceea ce este periculos din punct de vedere a electrosecuritatii. Ca factori fizici periculosi mai exista si utilajul tehnologic . Aceste este din cauza ca aici exista masini de tocat carne care sunt foarte periculoase.

Conform regulamentului protectiei muncii certificarea locului de munca se efectueaza periodic nu mai rar decit o data in 3 ani . Aceasta analiza se face conform STAS 12.0.003-84 "factorii periculosi si factorii daunatori de producere" .La aceasta analiza se intocmeste urmatorul tabel

Tabelul.6.1 Factorii daunatori si factori periculosi

Daca factorii sunt in limitele normei locul de munca se considera certificat , in caz contrar- necertificat. Pentru locurile de munca necertificate se elaboreaza masuri , se stabilesc termene pentru inlaturarea neajunsurilor. Factorii daunatori influientind intr-un timp indelungat duc la boli profesionale , iar factori periculosi actioneaza intr-un timp scurt si pot duce la accident , la traume.

6.2. Sanitaria in productie.

Prin microclimat se subintelege totalitatea elementelor meteorologice ( temperatura, umiditatea, presiunea atmosferica, viteza miscarii aerului, nivelul radiatiei ) care influenteaza asupra organismului uman.

Actiunea omul in timpul activitatii sale se gaseste intr-o interactiune reciproca de caldura a mediului inconjurator . Daca caldura degajata de om se elimina total in mediul inconjurator atunci omul nu simte nici cald nici rece. Exista un bilant termic acestea sint conditiile de confort. Asupra bilantului termic actioneaza mult si parametrii microclimei. Presiunea nu actioneaza asupra omului la variatia ei.

Actiunea temperaturii - cind la schimbarea temperaturii, temperatura organismului uman ramane constanta se numeste termoreglare. Temperatura ca factor meteorologic influenteaza negativ la valori sporite si la valori joase. Temperaturile sporite pot duce la supraincalzirea organismului, socul termic pierderea lichidului si a sarurilor din organism si chiar la deces. Temperaturile joase pot duce la imbolnavirea organelor respiratorii, supraracirea grava care duce la somnolenta, pierderea cunostintei si chiar la deces.

Actiunea umiditatii relative j> la temperaturi inalte deregleaza mai repede termoreglarea. Umiditatea redusa mai putin 18 aduce la uscarea mucoaselor a cailor respiratorii si la imbolnavirea cailor respiratorii.

Viteza miscarii aerului la temperaturi inalte este binevenita daca temperatura aerului nu depaseste 36 .La temperatura mai mult de 40 este daunatoare . La temperaturi joase cu V>1,5 m/s este foarte periculoasa aduce la supraracirii locale .

Catre actiunea imbunatatirea conditiilor micro climaterici si supraincalzirea organismului se atarna: mecanizarea lucrarilor grele , care usureaza munca , micsoreaza producerea caldurii in organism, apararea de iradiere ; ventilatia, masuri de profilaxie personala (repaus scurte in timpul lucrului, folosirea imbracamintei speciale, regimul rational de folosire a apei potabile de catre organism, folosirea apei in componenta careia se adauga anumite proportii de saruri de natriu, kaliu si vitamine).

Pentru inlaturarea aerului incalzit se foloseste aerisirea organizata. Pentru preintimpinarea supraincalzirii organismului se folosesc dusuri de aer - o portiune de aer indreptata nemijlocit spre lucrator. Micsorarea iradierii termice se obtine prin folosirea ecranului ce absoarbe iradierea termica pe suprafetele lui, care sint dintr-un material de izolare termica.

Tabelul Tabelul de normare a parametrilor microclimei dupa STAS 121005-84

Vibratia prezinta prin sine niste oscilatii mecanice ale corpurilor solide, care sunt percepute de om ca niste trepedatii (zguduituri).Cele mai simple tipuri de oscilatii sunt oscilatiiile armonice (sinusoidale).Actiunea vibratiei asupra organismului uman se caracterizeaza prin nivelul de vibroviteza , care se noteaza prin si care se determina prin relatia:

unde, V - viteza vibratiei;

V₀ - viteza de prag, viteza initiala a vibratiei si este o constanta care este egala cu

5m/s

Dupa modul de remitere asupra omului vibratia se clasifica in: totala si locala .Vibratia totala este vibratia care actioneaza asupra intregului corp a angajatului , iar vibratia locala este vibratia care se transmite numai prin miini.

Valorile limite admisibile ale parametrilor normati sint indicate in norme si se aleg in dependenta de frecventa , tipul si categoria vibratiilor.

Zgomotul este o imbinare haotica de sunete. Zgomotul duce la dereglarea auzului, la hipoacuzie si chiar la traume sonore. Zgomotul actioneaza si asupra organismului intreg. Actionind asupra sistemului cardiovascular duce la ingustarea capolarelor si la hipertonie. Zgomotul actioneaza si asupra stomacului, duce la gastrita si chiar poate duce la ulcer, avind o capacitate de a se acumula in organismul uman. Treptat actioneaza asupra sistemului nervos, duce la dereglarea lui. Zgomotul actioneaza nemijlocit asupra scoartei cerebrale. mai ales sunt periculoase zgomotele cu frecventa de la 215 Hz care coincide cu frecventa oscilatiilor proprii a diferitor organe a omului, ce duce la fenomene de rezonanta si imbolnavirea acestor organe. Iar sunetele cu frecventa de la 67 Hz coincide cu alifa ritmului biocurentilor creierului si pot duce la schimbarea comportarii a angajatilor.Savantii numesc zgomotul pericolul - numarul unu.

Sunetul sint niste oscilatii elastice ale particulelor mediului ( gazos, lichid, solid) care se raspindesc in forme de unde.

Nivelul presiunii sonore este folosit pentru masurarea zgomotului si aprecierii actiunii lui asupra omului. Valorile presiunii sonore sint diferite pentru sunetele de diferite frecvente: 63, 125, 250, 500, 1000 ce fac parte din diapazonul auditiv al omului.

Insuficienta iluminarii locurilor de munca duce la scaderea productivitatii muncii , iar in unele cazuri provoaca pierderea vederii si poate fi cauza traumarii. Iluminarea se caracterizeaza cu indicii cantitativi (fluxul de lumina , gradul de iluminare , coeficientul de reflectare) si calitativi (fonul , vizibilitatea , indicele de orbire) ce caracterizeaza aprecierea lucrului vizual.

Iluminatul natural este caracterizat de faptul ca iluminarea creata de el se schimba in limite extrem de largi. Aceste schimbari sunt conditionate de perioada zilei, anului si proprietatile reflectoare ale scoartei terestre.

Iluminatul artificial poate fi: general , local si combinat. General - se ilumineaza suprafata intregii incaperi; local - se ilumineaza doar la locurile de munca si combinat - general impreuna cu local .

6.3.Tehnica securitatii

Tehnica securitatii este o sistema de masuri organizatorice si mijloace tehnice care exclud influenta asupra angajatilor a factorilor periculosi de productie.

Factorul periculos de productie este acel factor influenta caruia asupra organismului angajatului duce la accident sau la trauma.

6.3.1. Electrosecuritatea

Electrosecuritatea (securitatea electrica) prezinta un sistem de masuri organizatorice si mijloace tehnice, care asigura protectia organismului uman contra actiunilor daunatoare si periculoase ale curentului electric, arcului electric.

Pericolul curentului electric se agraveaza in comparatie cu alti factori periculosi, deoarece omul nu poate sa verifice fara aparate speciale, daca pe conductor exista tensiune (sa comparam cu partile mobile, fintini deschise, obiecte incalzite la rosu etc.). Pericolul se depisteaza foarte tirziu, cind omul este deja electrocutat.

Analiza accidentelor in producere arata ca electrocutarile ating 11,5 %. Dar cu totul alt tablou prezinta accidentele mortale. Analiza lor a demonstrat ca cazurile de electrocutare ating 40 la suta, iar in instalatiile energetice chiar pina la 60 %. Este semnificativ faptul ca majorarea accidentelor mortale (80 %) se produc in instalatiile elctrice cu tensiune joasa (U<1000V). Pentru a evita cazurile de electrocutare, e necesar de a cunoaste actiunea curentului electric asupra organismului uman, cauzele electrotraumatismului, factorii care determina gravitatea lor.

Cauzele principale ale electrotraumatismului in instalatiile electrice sunt:

v    atingarea omului in mod direct de conductorii aflati sub tensiune;

v    aparitia unor tensiuni accidentale pe partile metalice ale instalatiilor electrice datorita unui defect de izolatie;

v    atingerea simultana a doua puncte de pe sol sau de pe pardoseala care au potentiale diferite, datorita unor scurgeri de curent electric;

v    functionarea instalatiilor trifazate cu punct neutru legat la pamint in regim de dezechilibru (aparitia unei tensiuni accidentale a punctului neutru fata de pamint);

v    apropierea omului la o distanta periculoasa de elementele sub tensiune inalta (mai mare de 1 kV) nemijlocit sau prin intermediul unui obiect mobil, conductor bun de electricitate;

v    incalcarea normelor de protectie a muncii in instalatiile electrice.

Principalele actiuni ale curentilor electrici care afecteaza direct corpul uman

sunt:

termica;

mecanica;

electrolitica;

biologica sau socul electric

S-a stabilit ca pericolul electrocutarii depinde intr-o mare masura de intensitate curentului electric ce se scurge prin organismul uman si de durata actiunii lui.

In functie de actiunea asupra organismului se cunosc citava praguri de curent electric:

Pragul curentului sensibil - valoarea minima a curentului sensibil. Pentru curentul alternativ cu frecventa 50 Hz pragul curentului sensibil corespunde valorilor 0,5-1 mA.

Pragul curentului care nu permite desprinderea de conductor - valoarea minima a curentului care nu permite desprinderea. Pentru curentul alternativ 50 Hz pragul care nu permite desprinderea corespunde valorilor 8-10 mA.

Pragul curentului de fibrilatie-valoarea minima a curentului de fibrilatie. Valorile minime ale curentilor la care se produce fibrilatia inimii se determina in functie de durata actiunii curentului alternativ din relatia:

(6.1.)

unde - pragul curentului de fibrilatie; t - durata actiunii curentului, s.

Trebuie de mentionat ca durata actiunii curentului in cazul determinarii pragului curentului de fibrilatii nu poate fi mai mica de 0,1 s (sub 0,1 s nu s-au constatat electrocutari mortale) si mai mare de 4 s (la t = 4 s, corespunde valorii 82,5 mA pe cind la valori mai mici de 80 mA nu s-au constatat fenomene de fibrilatie a inimii).

Pragul curentului mortal - I 0,1 A. In acest caz fibrilatia nu se constata.

Durata actiunii curentului asupra corpului omenesc. Pericolul electrocutarii este direct proportonal cu durata actiunii curentului. Daca durata actiunii curentului este de circa 0,2 - 0,5 s, chiar tulburarile inimii dispar dupa 120 - 140 s. Daca, insa, accidentatul s-a aflat mai mult de 25-30 s sub actiunea curentului, se produce fibrilatia inimii astfel incit restabilirea functionarii normale a inimii necesita ajutorul medical urgent.

Gravitatea electrocutarii depinde si de alti factori, care in majoritatea lor determina intensitatea curentului electric: rezistenta electrica a organismului uman, tensiunea aplicata, tipul de curent si frecventa lui, mediul inconjurator, calea de scurgere a curentului prin organismul uman, modul de atingere, tipul retelei si alti factori.

Rezistenta electrica a corpului omenesc este un factor deosebit de important care determina valoarea curentului ce trece prin corpul omului la atingerea unui element aflata sub tensiune. Rezistenta corpului uman depinde de starea fizica si psihica, dimensiuni, greutate, tipurile de muschi ce predomina s.a. Starea nervoasa, bolnava, starea de ebrietate reduc rezistenta corpului. Rezistenta corpului omenesc in momentul atingerii de un conductor aflat sub tensiune depinde de:

~ intensitatea curentului;

~ tensiunea la care este supus corpul;

~ locul de pe corp cu care omul a atins elementul sub tensiune;

~ suprafata de contact;

~ presiunea de contact;

~ umiditatea mediului inconjurator;

~ durata de actiune a curentului.

6.3.2. Clasificarea incaperilor dupa pericolul de electrocutare

Utilaje electrice sunt numite utilajele, instalatiile, cladirile destinate producerii, transportarii, transformarii, distributiei si utilizarii energiei electrice.

În diferite utilaje elecrice este diferit gradul de electrocutare, deoarece parametrii curentului electric, conditiile de exploatare, caracterul ambiantei incaperilor este forte diferit. Complexul masurilor de protectie trebuie sa corespunda tipului utilajului elecric si conditiilor de a utilajelor electrice si sa asigure securitatea deplina.

Pericolul electrocutarii precum si posibilitatea gravitatii lui depinde de tensiunea nominala.

Conform tensiunii nominale se deosebesc instalatii electrice cu tensiunea de 1000 V si peste 1000V. Se aplica deasemenea si tensiuni mici: 42, 36, 12 V si mai mici.

În mod esential influenteaza la electrosecuritate conditiile mediului de care depinde starea izolatiei, precum si rezistenta electrica a corpului omului. La umeditate inalta se reduce rezistenta izolarii. Pe linga aceasta se mentionza marirea volumului cablurilor flexibele cu izolatia din caucic. Dupa gradul de umeditate incaperile se impart in:

1. Încaperi uscate se numesc incaperile in care umeditatea relativa a aerului nu depaseste 60 %.

2. Încaperi umede se numesc incaperile in care umeditatea relativa a aerului rste peste 60 % dar nu depaseste 75 %. În astfel de incaperi este posibela eliminere aburilor si umeditatii condensate in cantitati mici.

3. Încaperi jilave se numesc incaperile in care umeditatea reletiva a aerului un timp indelungat depaseste 75 % dar nu ajunje la 100 %.

4. Încaperi foarte umede sunt incaperile in care umeditatea relativa a aerului este aproape 100 % (paretii, podeaua si tot ce se gaseste in incapere sunt acoperiti cu umeditate).

Tenperatura ridicata accelereaza invechirea izolatiei, ceea ce duce la reducerea rezistentei ei si chiar la distrugere ei. Totodata la temperaturi inalte se reduce si rezistenta corpului omenesc. Din aceste motive la temperaturi inalte se reduce securitatea exploatarii utilajului electric.

Încaperile in care temperatura aerului timp indelungat depaseste +30⁰C se numesc incaperi calde.

Podeaua ce conduce curentul electric (din metal, pamint, biton armat, caramizi, ect.) pe care sta omul, care se atinge cu partile corpului neizolate, se gaseste sub tensiune, brusc se reduce rezistenta omului. Tot asa se observa la aplicarea tensiunii concomitent la utilajeletehnologice care au legatura cu pamintul si la partile utilajelor electric in mod normal sau intimplator.

Prezenta prafului in cantitati suficiente pentru a patrunde sub invelisul utilajului elecric duce la scurtcircuite sau la scurgeri de curent in pamint, precum si la scurtcircuite intre faze.

incaperile in care se elimina praf tehnologic in astfel de cantitati ce poate patrunde sub invelis si se aseaza pe fire se numesc incaperi prafuite. Încaperile prafuite se divizeaza in incaperi cu praful pe conductoare si incaperi ce nu insotesc praf. Gazele, aburii sau depunerile de praf pe conductoare distrug izolatia, reduce rezistenta ei, precum mareste pericolul de electrocutare.

Încaperile, in aerul carora se contin gaze sau aburi sau se formeaza depuneri, ce distrug izalatia sau partile utilajelor ce conduc curentul electric se numesc incaperi cu ambianta chimica activa.

Putem deosebi urmatoarele semne de pericole ridicate:

1. perzenta podelilor ce conduc curentul electric

2. prezenta umeditatii sau a prafului ce conduce curentul electric

3. temperaturea inalta a aerului mai mare de +30⁰C

4. Posibilitatea atingerii concomitent a omului cu utilajele tehnologice ce au legatura cu pamintul, dintr-o parte si cu coruri metalice ale utilajelor electrice sau pirtilor ce conduc curentul electric din alta parte.

Semnele pericolului deosebit:

-prezenta umiditatii deosebite (umeditatea relativa a aerului se apropie de 100%)

-prezenta ambiantei chimece active

Dupa acceste criterii incaperile se impart in:

1) Încaperi fara pericolul inalt in care in care lipsesc semnele atit cu pericolul inalt cit si deosebit.

2) Încaperi cu pericolul inalt ce caracterizeza prezenta nimai a unui factor de pericol ridicat.

3) Încaperi cu pericol deosebit se caracterizeaza prin prezenta macar a unui factor de pericol sau concomitent a doi sau a mai multor factori de pericol deosebit.

Pe linga acestea mai trebuie sa deosibim:

Încaperi electochimice cu circuil inchis, in care este instalat utilaj electric, ce nu necesita un control permanent si deaceea sae gasesc inchise. În aceste incaperi intra persoane cu calificare electrotehnica numai pentru un timp scurt de a repara si de a controla. Atentia personalului care se afla in acceste incaperi pe un timp scurt nu trebuie sa fie redusa.

Încaperi electrotehnice incaperile sau partile ingradite ala incaperilor accesibele numai pentru personalul electrotehnic de deservire, in care sunt instalate utilaje care necesita prezenta permanenta a personalului de deservire

Încapari de producere in care contactul indelungat cu utilajul electric au personal cu specialitati neelectrotehnice care nu dispun de cunostinte depline despre securitatea in lucru cu utilajul electric

Încaperi sociale sunt incaperile de trai, birou, cantina, ect.

Îndependenta de tipul utilajelor electrice, incarcaturile nominale, regimului neutrului, conditiilor mediului incaperilor si accesibilitatea utilajului electric este necesar de a aplica un complex determinat de musuri de protectie, ce asigura o securitate deplina, care rare ori poatze fi asigurata printr-o singura masura.

În utilaje electrice se aplica urmatoarele masuri tehnice de protectie:

1. utilizarea tensiunilor joase (daca este posibel);

2. divizarea electrica a retelei;

3. controlul si profilactica deteriororilor izolatiei;

4. compensarea volumului ce contine scurtcircuite;

5. asigurarea neaccesibilitatii partilor conductoare de curent electric;

6. legarea la pamint;

7. legare la nul;

8. izolatie dubla;

9. deconectari de protectie.

Aplicarea acestor masuri de procectie sunt reglamentate de NAIE si alte reguli

6 Analiza pericolui electrocutarii in retelele trifazate

Marea majoritate a utilajelor electrice sunt alimentate din retelele trifazate legate la pamint, deoarece aceste retele sunt mult mai econome si prezinta numeroase avantaje tehnice fata de retelele monofazate. Retelele de distributie ale sectoriser particular sunt deasemenea trifazate, circuitele monofazate din casele de locuit constituind ramificatii ale acestora. In continuare se analizeaza o retea de curent alternativ trifazata. In fig.5.1 este reprezentata atingerea unui element din circuitul curentilor de lucru al unei retele trifazate legate la pamint. Organismului uman i se aplica tensiunea retelei fata de pamint. Curentul se va scurge prin om, prin pamint si prin rezistenta instalatiilor de legare la pamint de exploatare a retelei de

Figura 6.1. Atingerea unui element conductor de current la o retea trifazata legata la pamint.

Valoarea acestui curent este:

(6.2)

Deoarece valoarea rezistentei este mica fata de valoarea rezistentei omului (rezistenta este de ccele mai multe ori 4, iar rezistenta corpului se considera in calcule 1000), atunci se poate scrie:

sau . (6.3.), (6.4)

Din aceste relatii rezulta ca la atingerea unui element din instalatii, care face parte din circuitul curentilor de lucru, rezistenta izolatiei fata de pamint a retelei nu are nici o actiune de protectie, asa cum se intimpla in cazul retelelor izolate. De aici nu trebuie sa se inteleaga insa ca izolarea fata de pamint a echipamentelor electrice nu are importanta. De asemenea, deteriorarea izolatiei fata de pamint poate duce la accidente prin atingeri indirecte, deoarece in cele mai numeroase cazuri se deterioreaza izolatiile fata de carcasele echipamentelor elctrice.

In toate cazurile de atingere a unui singur element sub tensiune, pericolul poate fi redus complet daca omul este izolat fata de pamint sau fata de elementul sub tensiunii al retelei. In acest caz se adaoga o rezistenta Rd in circuitul care se stabileste prin om, limitind valoarea acestui curent la valori nepericuloase:

(6.5.), (6.6.)

unde - rezistenta podelei poate fi majorata prin folosirea mijloacelor de protectie (covoare din cauciuc, suporturi), in subsoluri scade brusc; - rezistenta incaltamintei, daca atunci

Conform STAS 12.1.019-79 pentru asigurarea protectiei contra tensiunilor accidentale si evitarea accidentelor datorate curentului electric se vor utilize urmatoarele masuri si mijloace de protectie:

folosirea unor tensiuni de alimentare reduse;

izolarea de protectie;

egalizarea potentialelor;

compensarea curentului capacitativ;

izolarea suplimentara de protectie;

asigurarea inaccesibilitatii de atingere de conductorii aflati sub tensiune (amplasari la inaltimi inaccesibile; ingradiri care sa nu permita tercerea persoanelor spre elementele aflate sub tensiune);

protectia prin legare la pamint;

protectia prin legare la nul;

deconectarea automata de protectie;

semnalizarea preventiva, blocari electrice si mecanice, indicatoare de protectie;

mijloace individuale de protectie.

Fiind aplicate separat, aceste mijloace nu vor putea asigura o protectie radicala. Pentru evitarea sigura a unui pericol, totdeauna este necesara aplicarea concomitenta a doua sau mai multor masuri din care unele sunt considerate principale, iar altele secundare.

6.3.3.1 Reteaua trifazata cu punctul neutru izolat de pamint

În cazul retelelor trifazate izolate fata de pamint, adica functionind cu punctul neutru izolat fata de pamint, daca nu ar atinge un element aflat sub tensiune, intr-o portiune dezechilibrata si concomitent atinge pamintul sau un obiect oarecare in contact direct cu pamintul, curentul se scurge prin om, prin pamint si prin rezistenta izolatiei fata de pamint a intregii retele (vezi fig.6.2.)

Fig.6.2. Atingerea unui singur element conductor in retea trifazata izolata fata de pamint

În cazul in care capacitatea retelei fata de pamint este foarte mica, ea poate fi neglijata si atunci se vor lua in consideratie numai izolatia fata de pamint.

Daca rezistenta izolatiei fata de pamint este simetrica , atunci valoarea curentului stabilit prin corpul omului se va determina cu expresia:

(6.7)

unde este tensiunea de faza, V.

Daca rezistenta izolatiei fata de pamint este nesimetrica , atunci valoarea curentului prin corpul omului se va determina in felul urmator:

a) in cazul cind omul se va atinge de conductorul fazei A:

b) in cazul cind omul se va atinge de conductorul fazei B:

;

c)     in cazul cind omul se va atinge de conductorul fazei C:

unde sunt conductivitatile izolatiilor fazelor fata de pamint si corpul omului:

În cazul in care retelele electrice au o capacitate mare fata de pamint (linii aeriene lungi, cablu etc.), curentul de scurgere prin organisml uman la atingerea conductoarelor se va determina cu relatia:

Daca rezistenta activa a izolatiei este foarte mare si simetrica , aunci:

unde este reactanta capacitiva.

În acest caz rolul izolatiei se pierde. Curentul se determina numai cu capacitatea retelei fata de pamint. Daca capacitatea este foarte mare , atunci atingerea este foarte periculoasa, deci relatia data se transforma:

,

si este similara cu atingerea a doua poluri.

Din cele indicate mai sus urmeaza ca retelele electrice trifazate cu punctul neutru izolat de pamint si cu capacitati neesentiale fata de pamint nu prezinta pericol privind electrocutarea numai in cazul cind izolatia conductoarelor fazelor fata de pamint este mare, adica tinde spre infinit, pe cind capacitatea retelei fata de pamint mareste pericolul electrocutarii.

6.3.3.2 Retea trifazata cu neutru legat la pamint

Marea majoritate a utilajelor electre sint alimentate din retelele trifazate lagate la pamint, deoarece aceste retele sint mult mai econome si prezinta numeroase avantaje tehnice fata de retelele monofazate. Retelele de distributie ale sectorului perticular sint deasemenea trifazate, circuitele monofazate din casele de locuit constituind ramificatii ale acestora. În continuare se analizeaza o retea de curent alternativ trifazata.

În fig.6.3 este prezentata atingerea unui element din circuitul curentilor de lucru al unei retele trifazate legate la pamint. Curentul se va scurge prin om, prin pamint si prin rezistenta instalatiilor de legare la pamint de exploatare a retelei .

Fig.6.3. Atingerea unui element conductor de curent la o retea trifazata legata la pamint

Valoarea acestui curent este:

(6.8)

Deoarece valoarea rezistentei este mica fata de valoarea rezistentei omului (rezistenta este de cele mai multe ori , iar rezistenta corpului, se considera in calcule ), atunci se poate scrie:

Din aceste relatii rezulta ca la atingerea unui element din instalatie, care face parte din circuitul curentilor de lucru, rezistenta izolatiei fata de pamint a retelei nu are nici o actiune de protectie, asa cum se intimpla in cazul retelelor izolate. De aici nu trebuie sa se inteleaga insa ca izolarea fata de pamint a echipamentelor electrice nu are importanta. De asemenea, deteriorarea izolatiei fata de pamint poate duce la accidente prin atingeri indirecte, deoarece in cele mai numeroase cazuri se deterioreaza izolatiile fata de carcasele echipamentelor electrice.

În toate cazurile de atingere a unui singur element sub tensiune, pericolul poate fi redus complet daca omul este izolat fata de pamint sau fata de elementul sub tensiune al retelei. În acest caz se adauga o rezistenta in circuitul care se stabileste prin om, limitind valoarea acestui curent la valori nepericuloase:

,

unde este rezistenta podelei, poate fi majorata prin folosirea mijloacelor de protectie (covoare din cauciuc, suporturi), in subsoluri scade brusc;

- rezistenta incaltamintei, daca , atunci .

6.2.3. Retele trifazate in regim avariat

Regimul avariat al retelei se considera atunci cind o faza neizolata este unita cu pamintul sau cu alt obiect legat cu pamintul.

În cazul cind neutrul retelei este izolat:

(6.4)

unde este rezistenta contactului fazei cu pamintul.

Fig.6.4. Retea trifazata izolata fata de pamint in regim avariat

Tensiunea aplicata:

Pericolul se agraveaza comparativ cu regimul normal, deci la organismul uman se aplica o tensiune mai mare decit tensiunea de faza.

În cazul cind punctul neutru al retelei este legat cu pamintul:

Daca , atunci

daca , atunci

Fig.6.5. Retea trifazata cu neutru legat la pamint in regim avariat

În majoritatea cazurilor tensiunea aplicata

Deci pericolul se agraveaza comparativ cu regimul normal.

Comparind regimul avariat trebuie de mentionat ca ambele tipuri de retele sint periculoasse, dar mai periculoase sint retelele cu neutru izolat, deci tensiunea aplicata:

Pornind de la analiza pericolului la atingerea conductorilor retelelor electrice trebuie de mentionat ca retelele cu neutru izolat se utilizeaza ca mai putin periculoase cind ele sint scurte (cu capacitati mici) si este exclus regimul avariat. În caz contrar, se utilizeaza retelele cu neutru legat la pamint, deci in cazul acesta se poate de efectuat protectia prin "legarea la nul".

6.4. Securitatea antiincendiara

Pentru a intretine securitatea impotriva incendiilor a obiectivelor la un nivel sporit este necesar de a studia multilateral pericolul de incendiu, cauzele aparitiei incendiilor, a alege cele mai efective metode si procedee de preintampinare a lor, iar in caz de aparitie, acestea sa fie lichidate cu pagube minime pentru gospodaria nationala.

În conformitate cu legislatia in vigoare, responsabilitatea pentru asigurarea securitatii impotriva incendiilor a intreprinderilor, organizatiilor, institutiilor o poarta conducatorii acestora care sunt obligati:

sa asigure elaborarea instructiunilor privind masurile de securitate impotriva incendiilor pentru subdiviziunile si unele lucrari ce tin de pericolul de incendiu;

sa organizeze studierea si respectarea regulilor si instructiunilor privind securitatea impotriva incendiilor de catre toti angajatii;

sa organizeze indeplinirea la timp a masurilor prescrise de organele de supraveghere a masurilor de paza impotriva incendiilor;

sa includa in planul de dezvoltare economica si sociala, masuri ce sporesc securitatea impotriva incendiilor a obiectivului;

sa asigure subdiviziunile obiectivului cu mijloace de propaganda impotriva incendiilor (panouri, machete, placarde, standuri, etc.);

sa asigure cercetarea incendiilor, stabilirea cauzelor aparitiei lor si a persoanelor vinovate, precum si elaborarea masurilor de preintampinare a cazurilor similare.

Securitatea impotriva incendiilor a obiectivelor trebuie sa se asigure:

printr-un sistem de preintampinare a incendiilor;

printr-un sistem de protectie impotriva incendiilor;

prin masuri tehnico-organizatorice.

Sistemele de preintampinare si protectie impotriva incendiilor trebuie sa excluda in ansamblu influenta factorilor periculosi ai incendiului, ce depasesc valorile admisibile, asupra oamenilor. Probabilitatea influentei acestor factori nu trebuie sa o depaseasca pe cea normativa, egala cu

10^-6 pentru o persoana pe an. Factorii periculosi ai incendiului care influenteaza asupra oamenilor sunt urmatorii: focul deschis si scanteile, temperatura inalta a mediului inconjurator, produsele toxice ale arderii, fumul, concentratia scazuta a oxigenului, etc..

Masurile tehnico-organizatorice trebuie sa includa:

organizarea protectiei impotriva incendiilor de tip corespunzator (profesionala, benevola, s.a.), efectiv anumit si dotare tehnica;

certificarea substantelor, materialelor, articolelor, proceselor tehnologice si obiectivelor referitor la asigurarea securitatii impotriva incendiilor;

organizarea instruirii angajatilor, elevilor, studentilor, populatiei referitor la regulile de securitate impotriva incendiilor;

confectionarea si folosirea mijloacelor demonstrative de agitatie privind asigurarea securitatii impotriva incendiilor.

Întreprinderile industriale poseda un pericol de incendii sporit, deoarece sunt caracterizate de un utilaj de productie complicat, o cantitate considerabila de lichide usor inflamabile, gaze lichefiate inflamabile, materiale combustibile solide, un numar considerabil de vase si aparate in care se pastreaza produse cu pericol de incendii sub presiune; retea dezvoltata de conducte cu armatura de inchidere-pornire, blocare si ajustare; un numar mare de instalatii electrice.

Dificultatea protectiei antiincendiare a intreprinderilor contemporane este agravata de dimensiunile lor gigantice, densitatea constructiilor, marirea capacitatii depozitelor, folosirea pentru constructie a elementelor cu greutate scazuta, din metal si materiale polimerice care poseda un grad mic de rezistenta la foc. Analiza incendiilor mari, inregistrate la intreprinderile industriale a demonstrat, ca in timpul incendiilor la aceste intreprinderi se creeaza o situatie complicata pentru lichidarea acestor incendii, de aceea este necesar de elaborat un complex intreg de masuri, privind protectia antiincendiara cu caracter diferit.

Masurile de protectie impotriva incendiilor se impart in urmatoarele grupe:

Masuri organizatorice: instruirea angajatilor privind regulile cu privire la securitatea incendiilor, organizarea lectiilor, convorbirilor, editarea instructiunilor, materialelor ilustrative, etc.;

Masuri de exploatare - prevad exploatarea corecta a sistemelor de incalzire, ventilare si conditionare a aerului, protectie antifulger, utilajelor tehnologice si masinilor, intretinerea exemplara a cladirilor, instalatiilor si teritoriilor etc.;

Masuri tehnice - respectarea normelor si regulilor cu privire la securitatea impotriva incendiilor la instalarea sistemelor de incalzire, ventilatie si conditionare a aerului, protectiei antifulger, utilajului tehnologic, precum si la edificarea cladirilor;

Masuri speciale - interzicerea sau limitarea folosirii focului deschis in locurile cu pericol de incendiu, fumatului in locurile nestabilite, respectarea obligatorie a normelor si regulilor la executarea lucrarilor cu substante periculoase din punct de vedere exploziv si incendiar.

Pentru lichidarea focarelor de incendiu la faza initiala cu fortele angajatilor toate incaperile de productie, auxiliare, depozitele, instalatiile exterioare, precum si sectoarele cu pericol de incendiu trebuie sa fie asigurate cu mijloace primare de stingere a incendiilor, inventar si scule pompieresti, in conformitate cu cerintele normativelor in vigoare.

Mijloacele primare de stingere a incendiilor sunt: hidrantele de incendiu interioare, extinctoare manuale, pompele manuale, hidromonitoarele, lazile cu nisip etc. Mijloacele de stingere a focarelor de incendiu, care pot fi folosite cel mai efectiv la stadiul initial, sunt hidrantele interioare, extinctoarele, invelitoarele, nisipul.

Incendiile ce au loc la intreprinderile industriale si in sectiile frigorifice, adesea capata proportii considerabile, sunt insotite de mari pagube materiale, iar uneori si de victime omenesti. Factorii de baza sub actiunea carora au loc accidentele, otravirile, moartea oamenilor, precum si paguba materiala sunt: focul deschis, scinteile, iradierea termica, temperatura sporita a mediului si obiectelor inconjuratoare, produsele toxice ale arderii, fumul, insuficienta de oxigen etc.

Specialistii au constatat ca raportul persoanelor ce au decedat in rezultatul intoxicarii cu produsele arderii fata de numarul total al decedatilor in ultimii 30 de ani are o tendinta de marire, ceea ce este legat de folosirea pe larg in constructie si industrie a materialelor polimerice si compozitionale.

La combinat sunt angajate patru persoane in calitate de pompieri. În caz de aparitie a incendiului in sectia frigorifica acestea patru persoane si cu ajutorul personalului de prin preajma, adica care lucreaza nemijlocit prin apropiere trebuie intr-un timp cit mai scurt sa stinga incendiul aparut. În caz ca acest incendiul nu poate fi stins de aceste persoane enumerate mai sus, ei sunt obligati sa cheme intr-un timp cit mai scurt pompierii din oras.

Probabilitatea de aparea incendii in sectia de mezeluri este foarte mica si de aceea la intreprindere nu s-au intalnit cazuri de aparitie a incendiilor si pe viitor probabilitatea de aparitie a incendiilor este mica de oarece sunt strict luate toate masurile de protectie impotriva incendiilor .

6.5. Protectia mediului ambiant

Mediul este una din notiunile de ecologice de baza , prin mediu se subintelege complexul corpurilor si fenomenelor naturale cu care in relatii directe sau indirecte se afla orice alt organism.

Mediu exterior este determinat ca totalitatea fortelor si fenomenelor naturii, substanta si spatiul ei, orice activitate a omului, ce se afla in obiectul sau subiectul examinat , indeferent de contactarea lor.

Notiunea "mediul ambiant" este identica cu notiunea "mediul exterior" , insa presupune contactarea nemijlocita cu obiectele sau subiectele.

Mediul nativ este conditia inseparabila a vietii omului si a producerii sociale , deoarece este spatiul in care omul locuieste si sursa tuturor bunurilor necesare lui.

Prin notiunea de poluare a mediului inconjurator se subintelege nimerirea in mediul nativ a oricaror substante solide sau gazoase , a microorganismelor sau energiilor ce duc la schimbarea continutului si proprietatilor compusilor naturali si influienteaza negativ asupra omului , florei si faunei .

Una din cele mai acute probleme este cresterea gradului de poluare a atmosferei. Aerul este necesar pentru toate vietuitoarele Pamintului De calitatea lui depind sanatatea oamenilor, starea lumii animale si vegetale, rezistenta si longevitatea constructiilor si cladirilor. Aerul poluat poate servi ca sursa de poluare a apelor, uscatului, marilor, solului. Pentru activitatea vitala normala a oamenilor este necesar aerul de o anumita calitate.

Poluare a atmosferei numim aducerea in ea a noilor , necaracteristici pentru atmosfera , agenti de natura fizica , chimica si biologica sau depasirea in continutul acestora a nivelului multianual stabilit, ceea ce transforma atmosfera intr- un lucru spatial sau complet inutilizabil.

Hidrosfera este poluata de rezidurile industriale , inclusiv de produsele industriei chimice si de prelucrare a titeiului. Substantele poluante, care nimeresc in bazinele acvatice, se impart in minerale, organice si biologice.

Apele reziduale care au in componenta lor diferite substante poluante, duc la schimbari compuse de ordin primar, secundar si tertiar in fiecare obiect acvatic.

Poluarea solului este legata de folosirea ingrasamintelor minerale, pesticidelor, otravurilor, de formarea deseurilor industriale si comunale. Folosirea ingrasamintelor minerale transforma agricultura, insa folosirea lor sistematica si in cantitati mari poate duce la dereglari serioase in circuitul substantelor hranitoare in natura. Astfel de dereglari sunt posibile, in primul rind, in regiunile cu agricultura intensa, cum ar fi cresterea bumbacului, sfeclei de zahar, legumelor, orezului, in suburbiile oraselor mari.

Masurile de protectie ale aerului atmosferic de poluare pot fi grupate: masuri planificate , tehnologice , tehnico- organizatorice , sanitaro - igienice si juridice .

Masurile planificatoare de protectie a aerului sunt examinate ca o parte componenta a programului complex de protectie a mediului inconjurator si folosirea rationala a resurselor naturale .

Masuri tehnologice - prevad aplicarea tehnologiilor avansate la intreprinderile existente si cele nou construite - tehnologii fara deseuri sau cu putine deseuri , care exclud degajarile de substante nocive in aer.

Masurile tehnico-organizatorice-prevad interzicerea darii in exploatare a intreprinderilor noi fara instalatii de purificare a degajarilor, acelasi lucru fiind prevazut si pentru intreprinderile ce se reconstruiesc; reconstruirea, iar in cazuri exceptionale reprofilarea intreprinderilor ce au influenta negativa asupra mediului; stabilirea nivelului argumentat a degajarilor maxime admise in aerul atmosferic pentru a pastra calitatea aerului pentru populatie; scoaterea intreprinderilor industriale in afara oraselor.

Masurile sanitaro-igienice-aceste masuri prevad stabilirea concentratiilor maxime admise pentru substantele poluante ce nimeresc in aerul atmosferic a localitatilor si a zonelor sanitare de protectie ce despart intreprinderile industriale in spatiul locativ.

Masurile juridice-masuri bazate pe actiunea legii "Cu privire la protectia aerului atmosferic".

Legea interzice aplicarea in practica a inventiilor, descoperirelor, instalatiilor, utilajului, punerea in functiune a proceselor tehnologice si a altor obiecte, daca ele nu corespund cerintelor de protectie a aerului.

BIBLIOGRAFIE

1. Ôaäiðia À. À., Ñòàðêiaà Ë. Å. Ó÷aáíia ïiñiáèa äëÿ êóðñiaiai è äèïëiìíiai ïðiaêòèðiaàíèÿ ïi ýëaêòðiñíàáæaíèt ïðiìûøëaííûõ ïðaäïðèÿòèé. Ì.: Ýíaðai-àòiìèçäàò, 1987.

2. Ðiæêiaà Ë. A., Êiçóëèí A. . Ýëaêòðiiáiðóäiaàíèa ñòàíöèé è ïiäñòàíöèé. Ì.: Ýíaðaiàòiìèçäàò, 1987.

3. Ôaäiðia À. À., Êàìaíaaà A. A. Iñíiaû ýëaêòðiñíàáæaíèÿ ïðiìûøëaííûõ ïðaäïðèÿòèé. Ì Ýíaðaiàòiìèçäàò

Romanciuc I. Alimentarea cu energie electrica a intraprinderilor. Îndrumar de proiectare. U.T.M. Chisinau,

5. Íaêëaïàaa Á. Í., Êðt÷êia È. Ï. Ýëaêòðè÷añêàÿ ÷àñòü ýëaêòðiñòàíöèé è ïiäñòàíöèé. Ñïðàai÷íûa ìàòaðèàëû äëÿ êóðñiaiai è äèïëiìíiai ïðiaêòèðiaàíèÿ. Ì.: Ýíaðai-àòiìèçäàò, 1989.

6. Ñïðàai÷íûa ìàòaðèàëû äëÿ êóðñiaiai è äèïëiìíiai ïðiaêòèðiaàíèÿ ñèñòaì ýëaêòðiñíàáæaíèÿ ïðiìûøëaííûõ ïðaäïðèÿòèé Aðaéíað A. Ð., Ðiìàí÷óê È. A. Êèøèíaa: Ðiòàïðèíò ÊÏÈ èì. Ñ. Ëàçi, 1987.

7. Ïðàaèëà óñòðiéñòaà ýëaêòðióñòàíiaiê. Ì.: Ýíaðaiàòiìèçäàò, 1985.

Arion V. Costurile instalatiilor electroenergetice. U.T.M. Chisinau, 2002.

9. Arion V. Bazele calculului tehnico-econimic al sistemelor de transport si distributie a energiei electrice. U.T.M. Chisinau, 1998.

10. Áaëÿaa À. A. Aûáið àïïàðàòóðû, çàùèò è êàáaëaé a ñaòÿõ 0,4 êA. Ë Ýíaðai àòiìèçäàò

Stanciu T., Rudei I. Protectia prin relee in sisteme electroenergetice. Îndrumar metodic pentru lucrarea de curs. U.T.M. Chisinau, 2003

Ñïðàai÷íèê ïi ïðiaêòèðiaàíèt ýëaêòðiñíàáæaíèÿ/ Ïiä ðaä. Áàðûáèíà T. A. è äð. Ì.: Ýíaðaiàòiìèçäàò, 1990

Êèñaëaa T. ß., Êðàñíiæií Ë. Ñ. Ðàñ÷aò òiêia êiðiòêiai çàìûêàíèÿ äëÿ ðaëaéíié çàùèòû è ñèñòaìié àaòiìàòèêè. Ì.: Ýíaðaèÿ.

14. Ñïðàai÷íèê ïi ýëaêòðiñíàáæaíèt è ýëaêòðiiáiðóäiaàíèt. Ò. 1./ Ïiä iáù. ðaä. Ôaäiðiaà Ýíaðaiàòiìèçäàò

15. Stanciu T Rudei I Protectia prin relee in sisteme electroenergetice Îndrumar metodic pentru lucrari de laborator U.T.M. Chisinau, 2002.

Àíäðaaa A. À. Ðaëaéíàÿ çàùèòà è àaòiìàòèêà ñèñòaì ýëaêòðiñíàáæaíèÿ. Ì Aûñøàÿ øêiëà

Stanciu T., Rudei I. Protectia prin relee in sisteme electroenergetice. Îndrumar metodic pentru lucrarea de curs. Chisinau, 2001

18. Tihomirov C. V. Termotehnica. Alimentarea cu caldura si gez. Ventilarea. Editura lumina. Chisinau, 1994.

19. Arion V. Strategii si politici energetice. U.T.M. Chisinau, 2004.

20. Internet. https://zemi.kras.ru/sprav/47.htm.

21. Internet. https://www.matic.ru/index.php/pages=130.

22. Internet. https://cztt.uralregion.ru/catalog/izmer2/4.html.

23. Internet. https://www.matic.ru/index.php/peges=138.

24. Aûêët÷àòaëè aàêóóìíûa ñaðèè AA/ÒÅL. Òàaðèäà ýëaêòðèê

Êiìïëaêòíûa ðàñïðaäaëèòaëüíûa óñòðiéñòaà ñaðèè AA/ÒÅL. Òàaðèäà ýëaêòðèê

26 Ôàéáèñiaè÷ü A Ï. Êàðàïaòÿí È A Óêðaïíaííûa ñòièìiñòíûa ïiêàçàòaëè ýëaêòðè÷añêèõ ñaòaé 35-1150 êA Ýíaðaiïðiaðaññ Ýòaðaaòèê

. Albert. Hrmia Alimentarea cu energie electrica a intreprinderilor industriale Bucuresti Editura Tehnica, 1979.

Êíÿçaañêèé Á. À. Iõðàíà a ýëaêòðióñòàíiaêàõ Ìiñêaà Ýíaðaiàòiìèçäàò

29. Ôàéçóëiaà Á. A. Ðaëaéíàÿ çàùèòà ïiíèæàtùèõ òðàíñôiðìàòiðia è àaòiòðàíñôið-ìàòiðia 110-500 êA. Ðàñ÷aòû. Ìiñêaà Ýíaðaiàòiìèçäàò, 1985.

30. Ôàéçóëiaà Á. A. Ðaëaéíàÿ çàùèòà ïiíèæàtùèõ òðàíñôiðìàòiðia è àaòiòðàíñôið-ìàòiðia 110-500 êA. Ñõaìû. Ìiñêaà Ýíaðaiàòiìèçäàò, 1985.

31 Àëaêñaaa A.Ñ. Ðaëa çàùèòû. Ì.: Ýíaðaèÿ, 1976.

32. ×ó èê È .À. Ñïðàai÷íèê ïi eïëiôèçè÷añêèì õàðàêòaðèñòèêàì ïèùaaûõ ïðiäóêòia è ïiëóôàáðèêàòia.

33.Òaïëiaié ðàñ÷aò êiòaëüíûõ àaðaaàòia: Ìiñêaà Ýíaðaèÿ,