Protectia termo-energetica a cladirilor

Protectia termo-energetica a cladirilor

Cresterea spectaculoasa a pretului petrolului, petrecuta in deceniul opt al secolului trecut, a facut ca omenirea sa devina din ce in ce mai constienta de nevoia economisirii resurselor energetice de tip conventional.
In special dupa cel de-al doilea soc petrolier din anul 1973, fiecare tara in parte a inceput sa-si puna problema de planificare riguroasa a consumurilor energetice, de analiza atenta a acestor consumuri, de identificare a tuturor posibilitatilor realiste de reducere a lor. La mijlocul deceniului opt in Europa Occidentala exploatarea cladirilor civile reprezenta al doilea mare consumator de energie.
Progresele tehnologice din domeniile industriale au condus la disparitia marilor consumatori energetici din deceniul opt, asociati activitatilor productive. Noile generatii tehnologice au devenit din ce in ce mai "economice energetic" si din acest motiv ponderea sectorului industrial in balanta energetica a tarilor vest-europene s-a diminuat treptat.
In domeniul exploatarii cladirilor situatia este cu totul alta, deoarece fondul construit, existent in deceniul opt, este inca utilizat, data fiind durata mare de viata specifica produselor constructii.
Noile generatii de cladiri au fost concepute din ce in ce mai economic energetic prin faptul ca dupa anul 1975, toate tarile vest-europene cu clima temperat-rece si-au modificat de mai multe ori reglementarile de proiectare termica a cladirilor, acestea devenind treptat deosebit de severe.
Efectul acestor masuri s-a simtit insa relativ putin la nivelul intregului domeniu, datorita "balastului" reprezentat de fondul de cladiri, realizat inainte de anul 1975. Din acest motiv, exploatarea cladirilor civile a ajuns sa reprezinte acum primul mare consumator energetic al tarilor vest-europene.
Sesizandu-se acest aspect, obiectivul diminuarii consumurilor energetice de incalzire a cladirilor
s-a extins in scurt timp si la cladirile existente; au aparut in acest scop programe nationale de reabilitare termo-energetica a cladirilor, in special a celor concepute si realizate inainte de 1980. Dupa anul 1993, problema diminuarii necesarului energetic de exploatare a cladirilor a devenit si mai preocupanta.
Consumurile energetice "imputabile" exploatarii cladirilor este in primul rand o problema de protejare a mediului si abia in al doilea rand o problema economica.

Situatia din Romania

Pana in jurul anului 1975, nivelul normat de protectie termica a cladirilor din tara noastra era practic acelasi cu cel din tarile vest-europene. Ulterior au inceput sa apara diferente care insa au fost atenuate, in buna masura, pe parcurs.
La nivelul anului 1997, reglementarile romanesti in domeniu au suferit o a doua modificare prin care s-a realizat din nou alinierea la reglementarile europene (ale anului 1995). Aceste reglementari sunt deocamdata foarte apropiate de cele ale Uniunii Europene, dar din pacate nu sunt respectate cu strictete in practica.
In aceste conditii, singurele cladiri din Romania care se deosebesc de cele proiectate si realizate in aceeasi perioada in tarile vest-europene, sunt cele asociate perioadei 1977-1984.Blocurile ridicate inainte de 1977 necesita o reabilitare structurala si termica, pe cand cele din perioada 1977-1984 necesita doar reabilitare termica.
Cadrul legislativ creat dupa anul 1990 este completat in prezent cu aprobarea de catre Guvernul tarii a Programului National de Reabilitare a Cladirilor, in vederea reducerii pierderilor de energie termica. Acest program trebuie demarat rapid prin elaborarea unor strategii de interventie si a unor prioritati.
Solutiile tehnice de reabilitare termica a blocurilor de locuinte pot fi rezumate astfel
. refacerea simultana a termoizolatiei acoperisurilor terasa, in solutii cu performante de ultima ora (termoizolatii din placi de polistiren expandat sau vata minerala de mare densitate, hidroizolatii din membrane pe baza de bitum aditivat si suport din tesaturi poliesterice sau fibre de sticla etc.).
. prin eliminarea termoizolatiei existente, grele si foarte probabil degradate, si inlocuirea ei cu o termoizolatie foarte usoara se va obtine, alaturi de o reducere substantiala a pierderilor termice, si o oarecare diminuare a masei cladirilor (cu efecte previzibile favorabile, din punctul de vedere al comportarii cladirilor la un viitor cutremur).
. la foarte multe blocuri refacerea hidroizolatiei acoperisului - terasa a devenit o necesitate imediata; este rational, cu aceasta ocazie, sa se refaca si componenta termoizolanta a acestuia si in acest scop, asociatiile de locatari trebuie informate, ajutate cu elementele de proiect tehnic si tehnologic si incurajate prin diferite modalitati de sprijin financiar.
. realizarea unei termoizolatii la intradosul planseului de peste subsol, in solutii de mare performanta termica (cu placi de polistiren expandat sau echivalent al acestuia, de min. 6 cm grosime);
. placarea termica la exterior a peretilor de fatada integral opaci, sau cu goluri mici de ferestre. In urma unei asemenea lucrari, se obtine si o reabilitare estetica si functionala a fatadelor existente, aspect important in conditiile in care in mod practic aceste fatade nu au suferit nici un fel de interventii de reparatie, intretinere etc. de peste 15 ani.
. placarea termica la exterior a fatadelor principale (in care se gasesc golurile de lumina ale apartamentelor).
Lucrarile la acest tip de fatade sunt mai dificile si mai costisitoare decat cele aferente fatadelor opace. Decizia de interventii la nivelul fatadelor principale trebuie justificata cat mai riguros si intr-un context global: cu aceasta ocazie se reface aspectul fatadei, se imbunatateste protectia acesteia in raport cu apa meteorica etc.
Programele de reducere a consumurilor energetice ale cladirilor (in special locuinte noi si existente) functioneaza de mult timp in tarile Uniunii Europene si experienta acestora a aratat existenta unor obstacole, cele mai multe dintre ele fiind legate de lipsa de informatii. Aceasta lipsa poate fi suplinita prin furnizarea de informatii si educatia populatiei.

Bloc aflat in cursul lucrarilor de reabilitare termica

Fatada unui bloc dupa terminarea reabilitarii termice