Rationamemtul aproximativ este cea mai importanta extensie a logicii fuzzy. El opereaza cu reguli de inferenta diferite de cele ale logicii clasice, ale caror premise contin propozitii fuzzy. Consecinta unui set de propozitii fuzzy depinde esential de interpretarea (semnificatia) acestora. Spre exemplu, daca semnificatiile propozitiei fuzzy "X este A" si a conditiei fuzzy "daca X este A atunci Y este B" sunt date de functiile de apartenenta mA si mR, atunci interpretarea concluziei "Y este B" este o functie de apartenenta care trebuie calculata.
Unitatea de reprezentare funcdamentala in rationamentul aproximativ este variabila lingvistica, definita de Zadeh prin urmatorul cadru:
(3.34)
unde X este numele simbolic al variabilei, aX este multimea valorilor
lingvistice pe care le poate lua X (numita
si term-setul sau setul de referinta a lui X), este domeniul fizic in care variabilele
lingvistice X iau valori crisp, iar Mx este o functie semantica care
interpreteaza o valoare lingvistica printr-un element cantitativ din
Figura III.9. Definirea cadrului unei variabile lingvistice
Daca notam cu LX un termen arbitrar din aX, atunci , unde
este notatia unei
multimi fuzzy definita peste (
, in cazul cand este discret). In cazul unui controler fuzzy, daca alegem eroarea E ca variabila lingvistica,
cadrul ei este
, cu:
(3.35)
Din acest cadru, prezentat in Figura III.9, obtinem:
(3.36)
(3.37)
(3.38)
(3.39)
Rationamentul aproximativ opereaza cu expresii din limbajul natural, numite primitive atomice. O astfel de primitiva ca - de exemplu - "Eroarea are valoare negativ mare", este traslatata simbolic in formalismul variabilelor lingvistice astfel:
un simbol E este ales sa desemneaze variabila fizica "eroare";
un simbol NB este ales sa desemneze valoarea particulara "negativ mare";
expresia in limbaj natural este rescrisa simbolic "E este NB".
Expresia "E este NB" se
numeste propozitie
atomica fuzzy. Semnificatia propozitiei este definita
de multimea fuzzy (sau
functia de apartenenta
), definita pe domeniul normalizat
. Deci :
(3.40)
Valoarea determina gradul in care o valoare
particulara cantitativa (crisp) a variabilei fizice e apartine multimii care
defineste valorile 'negativ
mari' ale lui e.
Expresiile "X este A si X este B" sau "daca X este A atunci Y este B" se numesc propozitii fuzzy compuse. Ele se obtin legand intre ele propozitii atomice fuzzy prin conective lingvistice: "si", "sau", "nu", "daca-atunci".
Fie p: "X este A" si q: "X este B", doua propozitii
atomice fuzzy. Multimile fuzzy A
si B sunt definite pe acelasi univers U. Atunci, "X este " reprezinta conjuctia propozitiilor p si q, "X este
' reprezinta disjunctia acestora, iar "X este A' " reprezinta negatia propozitiei p .
Semnificatia conectivei si
din propozitia compusa r: "E este NB si este PS" este reprezentata
printr-o relatie fuzzy definita pe
astfel:
(3.41)
Intr-o maniera simulara, semnificatia conectivei sau in propozitia s: "E este NB sau este PS" este reprezentata
prin relatia fuzzy:
(3.42)
O regula (sau
conditie) de productie fuzzy
se exprima simbolic astfel: "daca
(propozitie fuzzy) atunci (propozitie fuzzy)", unde (propozitie
fuzzy) este una atomica sau una compusa. Regulile de
productie pot descrie relatia cauzala intre starea unui proces
si variabilele sale de iesire. Semnificatia unei expresii
simbolice de tipul "daca X este A,
atunci Y este B" este reprezentata de o relatie fuzzy , definita pe x x y (domeniile variabilelor lingvistice X si Y). Daca
semnificatia regulii antecedent "X
este A" este reprezentata prin multimea fuzzy
, iar semnificatia regulii
consecinta "Y este B" este
reprezentata prin multimea fuzzy
, atunci relatia
este:
(3.44)
unde poate
fi produsul cartezian sau oricare alt operator fuzzy de implicatie.
Politica de confidentialitate |
![]() |
Copyright ©
2025 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |