Reglarea directa a cuplului motorului asincron alimentat de la un invertor sursa de curent (CSI)
1 Introducere
Intr-o actionare cu motor asincron cu controlul direct al cuplului alimentat de la un convertor sursa de curent (CSI), un circuit intermediar de c.c. alimenteaza invertorul cu un curent continuu constant, aproape neted. Curentul din circuitul intermediar este comutat prin intermediul invertorului CSI pentru a produce curentii alternativi necesari alimentarii motorului asincron.
Curentul continuu se obtine de la un redresor comandat (fig. 5.11). Pentru a mentine constant curentul continuu id, din circuitul intermediar, la valoarea de referinta (impusa) id , exista un circuit de reglare a curentului in care valoarea id* se compara cu valoarea reala id si diferenta constituie intrarea in regulatorul de curent (regulator PI) a carei iesire comanda elementele de comutatie ale redresorului comandat. Invertorul, ca si redresorul, sunt de cele mai multe ori in punte trifazata, ca in figura 5.3a. Fiecare element de comutatie a puntii invertorului va conduce 2.π / 3 si vor conduce totdeauna doua elemente (unul din ramura superioara si unul din ramura inferioara). Daca presupunem ca numai doua faze conduc, rezulta sase moduri de functionare. Daca conduc elementele T1 si T2 (fig. 5.3a) isa = id, isb = 0 si isc = - id, unde id este curentul din circuitul intermediar de c.c. Din definitia fazorului spatial al curentului statoric:
rezulta pentru aceasta situatie:
, (5.50)
Fazorul spatial al curentului in sistem bifazat fix, statoric, se afla in pozitia i1 din figura 5.12. Axa reala a sistemului d - q este orientata in directia primei faze statorice as. In situatia urmatoare, cand conduc T3 si T2, isa = 0, isb = id si isc = - id si fazorul curentului statoric va fi:
, (5.51)
si aceasta corespunde pozitiei i2 a fazorului spatial al curentului statoric din figura 5.12. Rezulta ca marimea curentilor trifazati se regleaza prin marimea curentului continuu din circuitul intermediar. Frecventa curentilor trifazati se determina prin viteza de comutatie a elementelor invertorului.
La viteze reduse pot exista pulsatii ale cuplului, care se datoreaza in special curentilor statorici nesinusoidali produsi de invertor. La frecvente foarte reduse frecventa pulsatiilor se reduce atat de mult incat rotorul se misca in pasi in locul unei rotatii uniforme. Datorita acestui fenomen aceasta actionare nu este potrivita pentru servo-aplicatii, care necesita o reglare continua a pozitiei.
2 Schema de actionare
Controlul direct al cuplului (DTC) unui motor asincron alimentat de la un invertor sursa de curent (CSI) implica controlul direct al fluxului rotoric (sau statoric) si al cuplului electromagnetic prin aplicarea vectorilor optimi de comutatie a curentului. Mai mult, in controlul direct al cuplului unui motor asincron alimentat de la un invertor sursa de curent este posibil sa reglam direct fazorul spatial al fluxului rotoric prin tensiunea redresata si cuplul elecromagnetic me prin frecventa invertorului. In acest scop vectorii potriviti de comutatie optima a invertorului se produc folosind un tabel optimal al vectorului de comutatie a curentului. Acesta contine sase vectori activi posibili de comutatie a curentului (i1, i2, , i6) si de asemenea vectorii de comutatie inactivi (i0). Vectorii de comutatie activi sunt aratati in figura 5.12, impreuna cu locul geometric al fazorului spatial al curentului statoric, care este un hexagon. Selectia optima a vectorilor de comutatie se face cu limitarea erorii cuplului electromagnetic in interiorul benzii de histerezis a cuplului. O intrare in tabelul de comutatie optima a curentului este eroarea discretizata a cuplului (dme) care este iesirea unui comparator cu histeretis cu trei nivele.
Se utilizeaza un comparator cu
trei nivele, deoarece acesta corespunde erorilor de cuplu 0, 1 si - 1.
Tabelul de cautare a comutatiei optime necesita de asemenea
cunoasterea pozitiei fazorului spatial al fluxului rotoric,
deoarece trebuie stiut in care din cele sase sectoare se afla
fazorul spatial al fluxului rotoric. Schema de baza a controlului
direct al cuplului unui motor asincron alimentat de la un invertor sursa
de curent este aratata in figura 5.13. Schema de actionare
contine un estimator de cuplu electromagnetic si flux rotoric.
3 Estimarea fluxului rotoric si a cuplului electromagnetic
Cuplul electromagnetic se poate estima din ecuatia:
(5.52)
[a se vedea ec. (5.17) si figura (5.7)].
r este fazorul spatial al fluxului rotoric scris in sistemul de coordonate fix, statoric, d - q iar is = isd + j.isq este fazorul spatial al curentului statoric scris in acelasi sistem de coordonate. Componentele fluxului rotoric se obtin din ecuatia tensiunii statorice scrisa in sistem de coordonare fix, pe baza monitorizarii curentilor statorici [ecuatia (5.13) scrisa pentru r = 0].
.
Rezulta:
(5.53)
Astfel se obtin componentele fluxului rotoric:
(5.54)
(5.55)
Din ecuatiile (5.54) si (5.55) se vede ca pentru a estima componentele fluxului rotoric trebuie utilizate rezistenta statorica, inductanta tranzitorie statorica si raportul Lr / Lm al inductantelor.
Totusi, este posibil sa avem o implementare in care Lr / Lm nu este necesar. In acest caz, in locul estimarii fluxului rotoric se estimeaza valoarea sa raportata:
. (5.56)
Utilizand relatiile (5.53) si (5.56) din ecuatia
se obtin componentele fluxului rotoric raportat, dupa axele d si q, astfel:
(5.57)
(5.58)
In acest caz, cuplul electromagnetic se obtine folosind ecuatia (5.52); astfel
(5.59)
Deoarece intr-o actionare alimentata de la CSI, se poate neglija saturatia, L's poate fi presupus constant. Totusi, pe langa acest estimator de flux in bucla deschisa este posibil sa utilizam scheme mai precise (de exemplu aplicarea filtrelor trece-jos, a elementelor de intarziere de ordinul intai, observatoarelor Luenberger, Kalman, etc.).
Unghiul fazorului spatial al fluxului rotoric raportat (care este acelasi cu al fazorului neraportat) se poate estima folosind
sau
sau
unde ,
dar, similar cu cazul discutat in paragraful 5.2.2, este posibil sa evitam functiile trigonometrice.
In figura 5.13 regulatorul fluxului rotoric actioneaza direct asupra tensiunii redresate.
Motivul fizic pentru prezenta acestui circuit de reglare este faptul ca modulul fazorului spatial al flulxului rotoric se poate schimba prin schimbarea amplitudinii tensiunii statorice. Aceasta rezulta din ecuatia tensiunii statorice (5.53), iar tensiunile statorice se pot schimba prin schimbarea tensiunii redresate.
Pe de alta parte, se poate arata - prin consideratii fizice relativ simple - ca cuplul electromagnetic se poate regla prin schimbarea frecvensei statorice
Pentru a arata aceasta se pleaca de la ecuatia tensiunii rotorice [ecuatia (5.13a)] scrisa intr-un sistem de axe bifazate atasate fluxului rotoric (fig. 5.7) , d r - q r
.
Cu ecuatia de mai sus devine:
. (5.60)
Inlocuind relatia (5.12) in (5.60) si impartind cu Rr rezulta:
, (5.61)
unde este constanta de timp a rotorului.
In sistemul de coordonate fix, d - q, pentru r = 0, ecuatia (5.61) devine:
. (5.62)
Considerand si revenind la fluxul rotoric, relatia precedenta se poate scrie:
. (5.63)
Presupunand fluxul rotoric sinusoidal, in care caz , rezulta:
. (5.64)
Considerand ecuatia (5.57) si de asemenea ecuatia (5.52) rezulta ca, atunci cand pozitia fazorului spatial al curentului statoric se schimba rapid, se obtine o schimbare rapida a cuplului electromagnetic si de asemenea a pulsatiei de alunecare .
Aceasta este similar cu cazul controlului direct al cuplului motorului asincron alimentat de la un invertor sursa de tensiune, dar la alimentarea de la un astfel de invertor schimbarea rapida a cuplului electromagnetic se obtine prin schimbarea rapida a vectorului potrivit de tensiune.
Cuplul de referinta impus se poate obtine de la iesirea unui regulator PI de viteza.
4 Selectia vectorului optim de comutatie al curentului
Din asimilarea starilor de comutatie ale invertorului sursa de curent si ale invertorului sursa de tensiune, urmeaza ca tabelul de selectie al vectorului optim de comutatie a curentului trebuie de asemenea sa se asemene cu tabelul obtinut pentru vectorii de comutatie a tensiunii de la paragraful 5.2.2, dar acum vectorii de curent inlocuiesc vectorii de tensiune. Asa cum s-a discutat mai inainte, pentru sistemul CSI, eroarea de flux nu este o intrare a tabelului de comutatie optima (deoarece fluxul rotoric este reglat direct prin tensiunea redresata si nu prin starile de comutatie ale invertorului) [21]. Astfel este posibil, formal, sa folosim prima parte a tabelului de comutatie data pentru alimentarea de la VSI, dar toate tensiunile trebuie sa fie schimbate in curenti. Totusi, pentru o mai buna intelegere, tabelul de comutatie necesar se va determina in continuare intr-un alt mod [21].
Tabelul
de comutatie optima a curentului invertorului se poate obtine
prin considerarea pozitiei fazorului spatial al fluxului rotoric in
unul din cele sase sectoare (de exemplu primul sector este regiunea
cuprinsa in unghiul 1 aratat in fig. (5.12), a doua regiune cuprinde unghiul 2,
etc.). Se poate vedea ca daca, de exemplu, fazorul spatial al
fluxului rotoric se afla in primul sector, atunci pentru cuplu
electromagnetic pozitiv trebuie sa se aplice vectorul de comutatie i2.
Aceasta se datoreste faptului ca trebuie sa se aleaga un
vector al curentului statoric, care produce cuplu pozitiv si se
gaseste la un unghi mai mic de 900 in directia
pozitiva fata de fazorul spatial al fluxului rotoric. Pentru
cuplu electromagnetic negativ, trebuie aplicat i6, deoarece
curentul statoric ales trebuie sa produca cuplu negativ si
trebuie sa fie in urma fazorului spatial al fluxului rotoric cu un
unghi mai mic de 900. Pentru cuplu electromagnetic zero se aplica
unul dintre vectorii de comutatie zero (i0). In mod
analog, daca fazorul spatial al fluxului rotoric se afla in
sectorul al doilea se selecteaza i3 pentru cuplu pozitiv
si i1 pentru cuplu negativ.
Fazorii spatiali ai fluxului rotoric si vectorii potriviti de comutatie a curentului sunt reprezentati in figura 5.14, pentru cele doua cazuri discutate, cand 'r este in primul, respectiv al doilea sector.
Tabelul 5.6. Tabelul de cautare a vectorului optim de comutatie a curentului pentru motorul asincron alimentat de la CSI.
|
dme |
sect. |
sect. |
sect. |
sect. |
sect. |
sect. |
|||||||
i |
i |
i |
i |
i |
i |
|
||||||||
i |
i |
i |
i |
i |
i |
|
||||||||
i |
i |
i |
i |
i |
i |
|
||||||||
Tabelul vectorului optim de comutatie al curentului astfel obtinut este tab. 5.6. Trebuie aratat ca, asa cum era de asteptat, acest tabel de comutatie se aseamana formal cu partea superioara a tabelului 5.1 folosit in paragraful 5.2.2 pentru controlul direct al cuplului motorului asincron alimentat de la un VSI.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |