T.e.m. in masinile de c.c. Ecuatia de echilibru a t.e.m. si caderilor de tensiune
In timpul rotatiei indusului generatorului de c.c. in sens stabilit, in infasu-rarea rotorica se induce t.e.m., al carui sens se determina potrivit regulii mainii drepte. In circuitul exterior inchis al generatorului si prin infasurarea indusului acestuia trece curent ce are sensul t.e.m. induse EG (fig.4.17). Daca aceeasi masina trece in regimul de functionare ca motor si sensul curentului prin infasurarea indusului se pastreaza acelasi ca la generator, atunci sensul de rotatie al indusului in regimul de motor este invers aceluia din regimul de generator. Potrivit regulii mainii drepte, sensul t.e.m. EM induse in infasurarea rotorica a motorului este invers aceluia de la generator, adica este inversa sensului de trecere al curentului prin infasurarea indusului (fig.4.17).
Fig.4.17 Explicativa privind semnele t.e.m., curentului rotoric Ia si cuplului electromagnetic M
in regimurile de functionare ca generator si motor a masinii de c.c.
Iata de ce la motor, t.e.m. indusa in infasurarea indusului se numeste tensiu-ne contraelectromotoare (t.c.e.m.), ce tinde a se opune curentului prin infasurarea indusului.
Pentru determinarea marimii t.e.m. indusa in infasurarea indusului masinii de c.c., este necesar a se avea in vedere ca inductia magnetica din intrefierul masinii nu este uniform distribuita pe lungimea unui pas polar. In consecinta, ma-rimea t.e.m. indusa in diferitele conductoare ale infasurarii indusului, este diferita si depinde de pozitia lor sub pol. In acest caz, valoarea medie a t.e.m. induse in partea activa a unui conductor al infasurarii indusului atat la generatorul, cat si la motorul de c.c. se determina cu expresia:
unde: - valoarea medie a inductiei magnetice pe un pas polar (fig.4.18).
Fig.4.18 Forma de variatie a t.e.m. induse Fig.4.19 Notatia conventionala a masinilor
in partea activa a unui conductor al electrice de c.c. in schemele electrice; sensul
infasurarii indusului masinii de c.c. t.e.m. E fata de sensul curentului rotoric Ia in
functie de regimul de functionare
Fie D diametrul indusului [m], iar n - turatia [rot./sec]. In acest caz, viteza periferica a indusului este . Sub alt aspect, , unde p este numarul perechilor de poli, iar - pasul polar. Prin urmare:
unde:
- fluxul pentru un pol, ce intersecteaza infasurarea
indusului.
Daca infasurarea indusului are N conductoare si 2a cai de curent in paralel, numarul de conductoare inseriate in fiecare cale de curent a infasurarii este . Daca se are in vedere ca in fiecare dintre conductoarele Nserie se induce una si aceeasi t.e.m. Emed, marimea t.e.m. E indusa intr-o cale de curent, respectiv in infasurarea indusului unei masini de c.c. este:
Marimea este constanta, pentru o masina de curent c.c realizata.
In consecinta
(4.1)
Atunci cand masina functioneaza in regim de generator, obisnuit viteza un-ghiulara Ω, si de aici si turatia n a rotorului este constanta. Din expresia (4.1) rezulta ca marimea t.e.m. in acest caz se poate regla prin variatia fluxului magnetic. Din aceeasi expresie rezulta ca atunci cand masina functioneaza in regim de motor, t.c.e.m. indusa, depinde de turatie si de marimea fluxului magnetic.
Notatia conventionala a masinilor electrice de c.c. in schemele electrice este prezentata in fig.4.19, unde:
Ra - rezistenta infasurarii indusului masinii de c.c.;
E - t.e.m. sau t.c.e.m. corespunzator regimului de generator sau de motor;
U - tensiunea la bornele de iesire ale generatorului sau corespunzator, tensiunea de alimentare pentru motor.
Se prezinta si sensul curentului rotoric in cele doua regimuri de functionare ale masinii. In regim stabil de functionare, cand Ia=const. si n=const., pe schema data, potrivit legii a II-a a lui Kirchhoff se stabilesc urmatoarele ecuatii:
(4.2)
si
(4.3)
Ecuatiile (4.2) si (4.3) exprima conditia de echilibru a t.e.m. si caderilor de tensiune corespunzatoare cand masina functioneaza in regim de generator sau mo-tor. Ele caracterizeaza starea electrica a masinii de c.c. in cele doua regimuri de functionare.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |