t2j = timpul de schimbare a sculelor intr-o magazie de scule [ore];
t3j = timpul de montare sau schimbare a dispozitivelolor [ore];
a = 1,.,N = numarul de ani;
Cmj = costul mediu orar, cu timpul de inlocuire, montare, schimbare[u.m.].
Flexibilitatea de produs reprezinta capacitatea sistemului de a limita costul introducerii in fabricatie a unui produs utilizand resursele avute deja la dispozitie, altfel spus ofera posibilitatea sistemului de fabricatie sa realizeze o varietate de piese cu aceleasi echipamente.
Din moment ce flexibilitatea este invers proportionala cu sensibilitatea la schimbare, o masura a flexibilitatii trebuie sa cuantifice si penalizarile datorate schimbarii (PS).
Daca schimbarea poate fi implementata fara penalitati atunci sistemul are maxim de flexibilitate iar PS = 0. Daca insa rezultatele schimbarilor aduc pierderi foarte mari atunci sistemul este foarte inflexibil, iar 'PS' este foarte ridicat.
Indicatorul "PS" reprezinta produsul dintre penalitate si probabilitate.
PS = Penalitate x Probabilitate (5.14)
Se considera evaluarea flexibilitatii produsului pentru doua sisteme de fabricatie A si B. Flexibilitatea produsului reflecta posibilitatea sistemului de a face o varietate de produse cu acelasi echipament. Se presupune ca exista 70% probabilitatea ca urmatorul produs ce va fi fabricat sa fie produsul 1, iar cu probabilitatea 30% va fi produsul 2. De asemenea, se presupune ca produsul 1 este asemanator cu produsul ce se fabrica la momentul respectiv si astfel poate fi prelucrat in sistemul A cu schimbari ce costa numai 20 mil u.m. in comparatie cu produsul 2 care ar costa 50 mil u.m. Sistemul B este un sistem a carui implementare costa 80 mil. u.m. Evaluand flexibilitatea ca produsul dintre penalitate si probabilitate se obtine:
PS A = 20 mil u.m. x 70% + 50 mil u.m. x 30 % = 29 mil u.m. pentru sistemul A
PS B = 80 mil u.m. x 70% + 80 mil u.m. x 30 % = 80 mil u.m. pentru sistemul B
PS este cu mult mai redus pentru sistemul A decat pentru sistemul B ceea ce inseamna ca sistemul A este mai flexibil ca sistemul B.
Flexibilitatea de produs se
masoara folosind indicatorul prezentat (PS), cu ajutorul formulei:
Unde: a = 1,.,N = numarul de ani
Cpi = costul schimbarii potentiale, in anul "a", a produsului "i"[u.m.];
Ppi = probabilitatea pentru schimbare potentiala a produsului "i" in anul "a"[u.m.];
e = coeficient de actualizare.
Flexibilitatea traseelor de executie (FTE) se refera la posibilitatea de schimbare a traseelor, in cazul in care este necesar.
Unde: Te = numarul de trasee efective din punctul de vedere al sarcinilor posibile.
Valoarea
economica a flexibilitatii traseelor de executie se
determina cu urmatoarea relatie:
Unde: Te = numarul de trasee efective din punctul de vedere al sarcinilor posibile ;
Cm = costul mediu orar de schimbare a traseelor de executie [u.m.];
tsr = timpul mediu de schimbare a traseelor de executie[ore];
a = 1,.,N = numarul de ani;
Flexibilitatea de volum masoara capacitatea sistemului de a limita efectele economice ale modificarii cererii pietei, altfel spus, abilitatea de a opera profitabil un sistem flexibil de productie la diferite volume ale productiei.
O alta varianta de masurare a flexibilitatii de volum este aceea prin care se foloseste indicatorul PS prezentat anterior. Ea se masoara cu ajutorul formulei:
unde: a = 1,.,N = numarul de ani;
Cvi = costul schimbarii potentiale, in anul "a", a volumului productiei pentru produsului "i" [u.m.];
Pvi =- probabilitatea de schimbare potentiala a volumului productiei pentru produsului "i" in anul "a"
e = coeficient de actualizare.
Ea reprezinta capacitatea utilizatorului de a extinde sistemul de fabricatie flexibil cu costuri limitate, cat mai usor si modular, pentru a face fata situatiei in care cererea depaseste capacitatea sistemului.
Calculul flexibilitatii de dezvoltare se face cu ajutorul relatiei urmatoare:
unde: Qa = cererea de
produse [buc];
Ma = capacitatea de productie [buc ] ;
Csup = costul unitar mediu suplimentar pe baza cresterii de produse pe piata[u.m.];
Isa = valoarea investitiei suplimentare[u.m];
e = coeficient, care poate avea valorile 0 sau 1;
Daca (Qa - Ma) > 0 atunci e
(Qa - Ma) < 0 atunci e = 0; si nu sunt necesare nici investitii suplimentare.
a = 1,.,N = numarul de ani;
Aceasta se defineste ca fiind capacitatea sistemului de a executa noi operatii cu un cost redus. Se refera la posibilitatea de a realiza un set de produse utilizand diferite masini, materiale, operatii si secvente de operatii cu costuri cat mai mici. Rezulta din flexibilitatea proceselor individuale si a masinilor, flexibilitatea proiectarii produsului si flexibilitatea structurii a insusi sistemului de fabricatie. Reprezinta abilitatea sistemului de a mentine un nivel satisfacator al productiei chiar atunci cand masinile se defecteaza sau lipseste factorul uman. Este masurata pe baza estimarii costurilor de introducere a noilor operatii.
Pentru masurarea
flexibilitatii operatiilor folosim indicatorul "PS" prezentat
anterior. Flexibilitatea
operatiei se determina cu ajutorul relatiei:
unde: a = 1,.,N = numarul de ani;
Coi = costul schimbarii potentiale, in anul "a", a operatiilor pentru produsul "i"[u.m.];
Poi = probabilitatea pentru schimbare potentiala a operatiilor pentru produsul "i" in anul "a";
e = coeficient de actualizare.
Flexibilitatea fortei de munca
Flexibilitatea fortei de munca poate fi definita prin capacitatea utilizatorului de a coordona din punct de vedere tehnic un numar de angajati, in scopul desfasurarii procesului de fabricatie cu ajutorul sistemului de productie flexibil.
Calculul flexibilitatii fortei de munca se face prin beneficiile pe care utilizatorul sistemului de productie flexibil le poate obtine prin cresterea specializarii operatorilor si prin diversificarea operatiilor pe care acestia le pot executa pe parcursul fabricatiei. Relatia de calcul este:
unde: Vmed = venitul mediu obtinut pe un loc de
munca[u.m.];
Sa = numarul mediu de specializari diferite pentru un operator, necesare sistemului flexibil
pentru functionarea in anul "a";
Omed = numarul mediu de personal necesar pentru functionare sistemului flexibil in anul "a";
a = 1,.,N = numarul de ani;
e = coeficient de actualizare.
Flexibilitatea data de extensia fabricatiei nesupravegheate poate fi definita ca fiind capacitatea utilizatorului de a extinde durata timpului de lucru a sistemului flexibil, fara extinderea duratei de munca pentru operatori. Flexibilitatea extensiei nesupravegheate a fabricatiei poate fi masurata prin numarul mediu de ore de functionare a sistemului de fabricatie flexibil fara supraveghere.
Unde: Ta =
perioada de timp medie de reducere a muncii direct productive in anul "n"[ore];
Somed = salariu orar mediu cu forta de munca direct productiva [u.m.];
a = 1,.,N = numarul de ani;
b) Relatiile dintre tipurile de flexibilitati
Aceste tipuri de flexibilitati nu sunt independente. Figura 5.12 arata relatiile dintre diferitele tipuri de flexibilitati.
|
Flexibilitatea produsului | |||
Flexibilitatea procesului | ||||
Flexibilitatea masinilor |
Flexibilitatea operatiilor | |||
Flexibilitatea data de extensia fabricatiei nesupravegheate |
Flexibilitatea |
|||
productiei |
||||
Flexibilitatea fortei de munca | ||||
Flexibilitatea de volum | ||||
Flexibilitatea traseelor | ||||
de executie |
Flexibilitatea de dezvoltare |
Fig. 5.12. Relatiile de dependenta dintre tipurile de flexibilitati
+FT (u m) (5.24)
Modelul de calcul este:
Unde: = venitul net actualizat modificat al proiectului j [ u.v.];
FS = flexibilitatea sistemului, exprimata in [u.v.]
Vja = venitul brut in anul "a"[u.v.];
Ct = costul investitiei in anul "a" [u.v.];
a = anul de calcul ;
Chja = cheltuielile in anul "a" pentru investitia "j" [u.v.].
= durata de calcul pentru proiectul 'j' [ani];
e = rata de actualizare;
= factorul de actualizare pentru anul 'a'.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |