IDENTIFICAREA SPECTRULUI DE DEFECTE POSIBILE SI STABILIREA TEHNOLOGIEI DE VERIFICARE A CONFORMITATII. POSIBILITATI DE RECONDITIONARE

In timpul functionarii cele mai pronuntate uzuri se produc la came datorita sarcinilor dinamice mari, urmate de uzura fusurilor de sprijin. Se mai produc uzuri ale danturii rotii dintate pentru antrenarea pompei de ulei(daca arborele are roata dintata) precum si uzura canalului de pana pentru roata de distributie. Asmenea defectiuni daca nu depasesc anumite limite pot fi remediate. In cazul cand arborele cu came prezinta fisuri sau crapaturi, ciupituri sau exfoleri proeminente (peste 2,5mm) uzuri exagerate ale camei in inaltime, arborele cu came se reformeaza .

Posibilitati de remediere a principalelor defectiuni ale arborelui cu came :

In timpul functionarii, una dintre cele mai pronuntate uzuri se produce la fusurile de sprijin. In urma acestei uzuri, arborele cu came se reconditioneaza prin rectificarea fusurilor la o cota de reparatie , astfel:

- pentru fusul din stanga: Φ50,5_-0,03;

- pentru fusul central: Φ50_-0,03;

- pentru fusul din dreapta: Φ49,5_-0,03;

Presupunand ca aceasta este prima treapta de reparatie, etapele care trebuie urmate pentru reconditionarea arborelui sunt:

demontarea arborelui cu came;

se spala axa cu came cu sedero, apa si se sufla cu aer;

controlul arborelui si depistarea defectiunii (se verifica cota nominala a palierelor cu micrometrul de exterior)

rectificarea fusurilor la cotele de reparatie specificate;

controlul arborelui;

montarea arborelui cu came.

Rectificarea fusurilor se poate face pe masina de rectificat exterior Naxos Union 700, cu un disc abraziv cu caracteristicile:

-materialul abraziv E;

-granulatia 25;

-duritate I

-liantul C, cu dimensiunile D=400 mm si B=40 mm.

Parametrii regimului de aschiere la rectificare, sunt identici cu cei stabiliti la fabricarea arborelui la rectificarea de finisare.

Procesul tehnologic de control tehnic in constructia de masini este definit ca totalitatea activitatilor si actiunilor de constatare a conformitatii executiei cu documentatia constructiv-tehnologica a pieselor, subansamblurilor si ansamblurilor de masini si utilaje.Inm functie de etapa in care se realizeaza , controlul poate fi: control primar al semifabricatelor, control interfazic la prelucrarile mecanice,controlul interoperational si controlul final.

Conform STAS 8580-88, semifabricatele se primesc la sectia de prelucrari mecanice sub forma unor loturi a caror marime este stabilita prin contract.

Fiecare lot de livrare trebuie insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare.

In scopul maririi eficientei tehnico-economice, se impune tot mai mult caracterul preventiv al controlului tehnic de calitate, in sensul preintampinarii aparitiei rebutului.

In baza celor aratate se impune ca produsele obtinute in urma prelucrarilor mecanice sa fie supuse, in mod obligatoriu, controlului tehnic de calitate. Prin urmare se impune ca muncitorul, care realizeaza produsul , sa posede cel putin tot atatea cunostinte de control tehnic de calitate, ca si controlorul de piese.

Controlul la locul de munca se efectueaza cu:

-subleler (STAS 1373/2-83), pentru masurarea latimilor camelor, fusurilor,etc;

-subler prevazut cu comparator (STAS 1373/2-83), pentru masurarea canalului de pana dupa frezarea acestuia;

-micrometru de exterior (STAS 1374-84) pentru verificarea diametrelor fusurilor.

Prima metoda de identificare a defectelor enumerate la punctul anterior este aspectarea vizuala. Pentru detectarea defectelor se cere o atentie deosebita, pricepere si experienta. Operatorul trebuie sa lucreze fara eforturi fizice si sa pastreze un echilibru atent intre gradul de marire folosit (2.8) ori si suprafata pe care urmeaza sa o examinezeMetoda permite detectarea defectelor observabile de la suprafa pieselor.

Principallele neajunsuri ale metodei vizuale constau in lipsa de contrast intre defect si fond, respectiv in lipsa posibilitatii de apreciere a adancimii defectelor.Pentru inlaturarea acestor neajunsuri se foloseste defectoscopia cu lichide penetrante.

Exista mai multe faze in metodologia de detectare a defectelor respective:

aplicarea lichidului penetrant;

spalarea si stargerea;

aplicarea absorbantului contrastant;

examinarea petei dupa 30 minute;

examinarea petei dupa 5 minute.

Se utilizeaza doua tipuri de lichide:

-defectoscopia cu lichide colorate (A);

-defectoscopia cu lichide luminiscente (B);

La (A) se utilizeaza lichide penetrante la care se adauga anumiti penetranti (exemplu 80% petrol lampant, 20% terebentina, 10g colorant sudant 4 rosu la 1 litru de lichid); absorbantul contrastant pulbere de 4.6 μm de caolin cu creta se aplica sub forma de suspensie in apa (circa 500 g caolin la 1 litru de apa). Iluminarea pentru examinarea petelor se face la lumina zilei sau a unor mijloace de iluminare.

La (B) se utilizeaza lichide penetrante luminiscente (exemplu 55% petrol lampant, 25% ulei de transformator, 10% benzina, in care uleiul este luminifor, emitand lumina alb albastruie la iradierea cu raze ultraviolete); absorbantul este alcatuit din pulbere

foarte fina de MgO, silicagel, marsalita; se presara pe suprafata piesei, iar iradierea se face cu raze ultraviolete emise de o lampa cu cuart, cu vapori de mercur si filtrate prin filtre de sticla speciala, care absorb razele vizibile. Sensibilitatea procedeului poate fi marita prin vidarea incintei in care se afla piesele controlate, cu evacuarea in acest fel a aerului did defecte si cu cresterea volumului de lichid ce patrunde in defecte dupa acoperirea suprafetei piesei. Aceasta este principala metoda de determinare a defectelor, fiind simpla si ieftina.

Reconditionare arborelui cu came. Fisa film